Legislator Case Law & Legislation
Decizia nr. 255/2022 AI generated

Inadmissibility of revision due to lack of party identity despite prior administrative judgment on public liability

Case Number Decizia nr. 255/2022
Court / Authority
Jurisdiction Romania (RO)
Decision Date
Outcome Inadmissible

Legislator summary

AI generated

The High Court of Cassation and Justice dismissed as inadmissible the revision petition filed by a former mayor against a 2021 Court of Appeal decision, thereby upholding the Court of Appeal's partial admission of a civil action which obligated the former mayor to pay approximately 397,500 RON in damages to the Municipality for failing to recover a water utility debt. The dispute centered on a claim for patrimonial liability regarding the Mayor's alleged failure to recover sums paid by the Municipality to a water company as a guarantor, which the petitioner argued was a legal obligation established by a prior definitive administrative judgment annulling a Court of Accounts finding of illegality; however, the petition failed because the conditions for revision based on conflicting definitive judgments were not met. Under Article 509(1)(8) of the Code of Civil Procedure, the Court held that revision is inadmissible due to the lack of identity of parties between the prior administrative litigation and the current civil liability case, noting that the process began before the 2018 amendments that expanded the grounds for revision to include violations of the positive effect of *res judicata*, and further emphasizing that the lower courts had already substantively analyzed the authority of the prior judgment, precluding the revision court from acting as a court of appeal to censor that analysis.

Legislator headnote

AI generated

art. 20 alin. (4) din Legea nr. 241/2006, art. 513 alin. (3) C. proc. civ, art. 509 pct. 8 C. proc. civ, art. 513 alin. (4) C. proc. civ, art. 24 C. proc. civ, art. 27 C. proc. civ; Inadmissibility of revision due to lack of party identity despite prior administrative judgment on public liability: The dispute centered on a claim for patrimonial liability regarding the Mayor's alleged failure to recover sums paid by the Municipality to a water company as a guarantor, which the petitioner argued was a legal obligation established by a prior definitive administrative judgment annulling a Court of Accounts finding of illegality; however, the petition failed because the conditions for revision based on conflicting definitive judgments were not met. Under Article 509(1)(8) of the Code of Civil Procedure, the Court held that revision is inadmissible due to the lack of identity of parties between the prior administrative litigation and the current civil liability case, noting that the process began before the 2018 amendments that expanded the grounds for revision to include violations of the positive effect of *res judicata*, and further emphasizing that the lower courts had already substantively analyzed the authority of the prior judgment, precluding the revision court from acting as a court of appeal to censor that analysis.

Keywords

AI generated
revision of a judgment article of civil procedure amendment of the claim partial res judicata liability of municipalities actions for damages

Cited Legislation

AI generated
art. 20 alin. (4) din Legea nr. 241/2006
Braşov s-a realizat prin prisma existenţei contractului de delegare, conform dispoziţiilor art. 20 alin. (4) din Legea nr. 241/2006.
art. 513 alin. (3) C. proc. civ
Examinând cererea de revizuire dedusă judecăţii, prin raportare la dispoziţiile art. 513 alin. (3) C. proc. civ., Înalta Curte reţine următoarele:
art. 509 pct. 8 C. proc. civ
Potrivit art. 509 pct. 8 C. proc. civ., "Revizuirea unei hotărâri […] poate fi cerută dacă: … există hotărâri definitive potrivnice, date de instanţe de acelaşi grad sau de grade diferite, care încalcă autoritatea de lucru judecat a primei hotărâri".
art. 513 alin. (4) C. proc. civ
1074 din 18 decembrie 2018, deci nici forma modificată a art. 513 alin. (4) C. proc. civ.
art. 24 C. proc. civ
În acest sens, Înalta Curte reţine că, potrivit art. 24 C. proc. civ., dispoziţiile legii noi de procedură se aplică numai proceselor şi executărilor silite începute după intrarea acesteia în vigoare, iar potrivit art.
art. 27 C. proc. civ
civ., dispoziţiile legii noi de procedură se aplică numai proceselor şi executărilor silite începute după intrarea acesteia în vigoare, iar potrivit art. 27 C. proc. civ., hotărârile rămân supuse căilor de atac, motivelor şi termenelor prevăzute de legea sub care a început procesul.
art. 509 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ
Raţiunea reglementării revizuirii prevăzută în art. 509 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ.
art. 513 alin. (3) din C. proc. civ
The procedural basis cited in the dispositive for rejecting the revision request as inadmissible.

Cited Case Law

AI generated
decizia civilă nr. 1855/2018
Astfel, instanţa de control judiciar reţine că decizia civilă nr. 1855/2018 a Curţii de Apel Braşov nu neagă solidaritatea existentă între Municipiul Săcele şi Servicii Săcelene S.R.L.
AI generated

Key legal questions extracted by Legislator

AI generated
art. 513 alin. (3) din C. proc. civ.

The procedural basis cited in the dispositive for rejecting the revision request as inadmissible.

Need to analyze how this precedent applies to your matter?

Cross-reference this judgment against statutes, commentaries, and subsequent citing case law inside Legislator AI.

Open in Legislator →

Full text

Şedinţa publică din data de 8 februarie 2022

Asupra prezentei cereri de revizuire, reţine următoarele:

I. Prin acţiunea înregistrată pe rolul Tribunalului Braşov sub nr. x/2015, reclamanta U.A.T. MUNICIPIUL SĂCELE a chemat în judecată pe pârâtele CAMERA DE CONTURI BRAŞOV şi CURTEA DE CONTURI A ROMÂNIEI, pentru ca, prin hotărârea ce se va pronunţa, să se anuleze decizia nr. 87/27.10.2014, privind înlăturarea deficienţelor constatate şi consemnate în Raportul de audit financiar nr. x/26.09.2014, emis în urma acţiunii de Audit Financiar asupra conturilor de execuţie bugetară întocmite pentru anul 2013 şi anularea în parte a Raportului de audit financiar nr. x/26.09.2014, sub aspectul punctului criticat.

A mai solicitat reclamanta şi anularea încheierii nr. 17/25.02.2015 a Comisiei de Soluţionare a Contestaţiilor nr. 134129 din cadrul pârâtei 2, dată în soluţionarea contestaţiei împotriva deciziei nr. 87/27.10.2014 şi a Raportului de audit financiar nr. x/26.09.2014 emis de pârâta 1, a căror anulare face obiectul capătului 1 de cerere.

Prin sentinţa civilă nr. 2070/CA/07.11.2017, pronunţată de Tribunalul Braşov, secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal, a fost admisă în parte acţiunea, fiind anulate, în parte, încheierea nr. 17/25.02.2015 pronunţată de Comisia de Soluţionare a Contestaţiilor din cadrul pârâtei Curtea de Conturi a României şi respectiv, decizia nr. 87/27/10.2014 emisă de pârâta Camera de Conturi Braşov, numai sub aspectul constatărilor de la pct. 11, pct. 15, pct. 17 şi pct. 18.

Au fost admise cererile de intervenţie accesorie în interesul reclamantei formulate de terţii intervenienţi A. S.R.L., B. S.R.L. şi C. S.R.L.

A fost respinsă cererea de intervenţie accesorie în interesul reclamantei formulată de terţul intervenient D. S.R.L.

Au fost obligate pârâtele să plătească reclamantei suma de 10.400 RON, cu titlu de cheltuieli de judecată parţiale.

Împotriva acestei sentinţe, în termen legal, au declarat recurs reclamanta, pârâta şi intervenienta D. S.R.L.

Prin decizia nr. 1855/R/2018 din 13 noiembrie 2018, pronunţată de Curtea de Apel Braşov, secţia contencios administrativ şi fiscal, s-a respins recursul declarat de pârâta Curtea de Conturi a României în nume propriu şi pentru Camera de Conturi a judeţului Braşov şi recursul declarat de intervenienta D. S.R.L. împotriva sentinţei civile nr. 2070/CA/07.11.2017 pronunţate de Tribunalul Braşov, secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal.

Prin aceeaşi decizie, s-a admis recursul declarat de reclamanta U.A.T. MUNICIPIUL SĂCELE împotriva aceleiaşi sentinţe, pe care a casat-o în parte, în sensul că a anulat încheierea nr. 17/25.02.2015 şi, respectiv, decizia nr. 87/27.10.2014 şi în ceea ce priveşte constatările de la pct. 10. A menţinut celelalte dispoziţii ale sentinţei civile nr. 2070/CA/07.11.2017, pronunţate de Tribunalul Braşov, secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal. A obligat pârâtele Curtea de Conturi a României şi Camera de Conturi a Judeţului Braşov, în solidar, la plata către reclamanta U.A.T. MUNICIPIUL SĂCELE a sumei de 2.000 RON, reprezentând contravaloarea parţială a cheltuielilor de judecată efectuate în recurs.

II. Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Braşov la 16.01.2019, sub nr. dosar x/2019, ca urmare a disjungerii petitului subsidiar din cererea de chemare în judecată ce a făcut obiectul dosarului civil nr. x/2018 înregistrat la 07.05.2018 pe rolul Tribunalului Braşov, secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal, prin din 16.01.2019 şi declinarea dispusă prin sentinţa civilă nr. 26/C/23.01.2019, reclamanta U.A.T. MUNICIPIUL SĂCELE, prin Primar a chemat în judecată pe pârâtul E., solicitând instanţei să dispună obligarea acestuia la plata sumei de 795.000 RON, actualizată cu indicele de inflaţie, reprezentând contravaloarea serviciilor de alimentare cu apă neachitate de către R.A.G. C. pen..S. Săcele către Compania Apa Braşov S.A., precum şi a dobânzii legale aferentă calculată până la data plăţii efective, cu cheltuieli de judecată.

Prin sentinţa civilă nr. 948/MAS din 14 iunie 2021, pronunţată în dosarul nr. x/2019 (număr dosar după declinare), Tribunalul Braşov, secţia I civilă a respins acţiunea formulată de reclamanta U.A.T. MUNICIPIUL SĂCELE, în contradictoriu cu pârâtul E., a redus onorariul avocatului pârâtului de la suma de 8.500 RON la suma de 4.500 RON, a obligat reclamanta să plătească pârâtului suma de 4.500 RON, cu titlu de cheltuieli de judecată, reprezentând onorariu de avocat redus şi a respins în rest pretenţiile privind cheltuielile de judecată solicitate de pârât.

Împotriva acestei sentinţe a declarat apel reclamanta U.A.T. MUNICIPIUL SĂCELE prin Primar, solicitând schimbarea în tot a sentinţei, în sensul admiterii cererii de chemare în judecată aşa cum a fost formulată, respectiv obligarea pârâtului E. la plata sumei de 795.000 RON; cu cheltuieli de judecată.

Prin decizia nr. 1629/Ap/2021 din 14 decembrie 2021, pronunţată de Curtea de Apel Braşov, secţia Civilă, în dosarul nr. x/2019, s-a admis apelul declarat de apelanta U.A.T. MUNICIPIUL SĂCELE, împotriva sentinţei civile nr. 948/MAS din 14.06.2021, pronunţată de Tribunalul Braşov, secţia I civilă, pe care a schimbat-o în tot, şi în consecinţă: a admis în parte acţiunea formulată de reclamanta U.A.T. MUNICIPIUL SĂCELE, prin Primar, în contradictoriu cu pârâtul E. şi, în consecinţă: a obligat pârâtul să plătească reclamantului suma de 397.500 RON, precum şi dobânda legală calculată la această sumă, începând cu data de 30.06.2013 şi până la data achitării integrale a debitului. Au fost respinse restul pretenţiilor reclamantei.

Totodată, a fost obligat intimatul-pârât să plătească apelantei reclamante suma de 2.380 RON, cu titlu de cheltuieli de judecată.

Împotriva acestei din urmă decizii, pârâtul E. a formulat cerere de revizuire, prin care a solicitat să se constate că, urmare a încălcării efectului pozitiv al lucrului anterior judecat al deciziei civile nr. 1855/R/13.11.2018, pronunţată în dosarul nr. x/2015 al Curţii de Apel Braşov, cele două hotărâri sunt potrivnice, astfel că se impune casarea deciziei nr. 1629/14.12.2021, pronunţată în dosar nr. x/2019 şi trimiterea cauzei spre rejudecare; cu cheltuieli de judecată pe cale separată.

Revizuentul arată că, prin decizia atacată, a fost obligat la plata sumei de 397.500 RON, la care se adaugă dobânda legală, către U.A.T. Săcele, pe motiv că, în calitate de primar al Municipiului Săcele, a omis să exercite dreptul de regres pentru recuperarea unei datorii de 795.000 RON de la Servicii Săcelene S.R.L. (fosta R.A.G. C. pen..S. Săcele), sumă ce a fost achitată ulterior pentru plata serviciilor de alimentare cu apă către Compania Apa Braşov S.A., în condiţiile în care locuitorii Mun. Săcele riscau să rămână fără apă potabilă, ca urmare a acumulării de datorii de peste 1 milion RON.

Această plată pretins ilicită a fost constatată de Curtea de Conturi Braşov, care, prin decizia nr. 87/27.10.2014, la pct. 10, a stabilit ca fiind făcută fără bază legală către R.A.G. C. pen..S. Săcele, în vederea stingerii unei obligaţii restante a acesteia către Compania Apa S.A. Braşov.

Decizia Curţii de Conturi a fost contestată în instanţă, iar Curtea de Apel Braşov, prin decizia nr. 1855/R/13.11.2018 din dosar nr. x/2015 a anulat constatarea făcută la pct. 10, cu consecinţa statuării existenţei unei plăţi legale şi deci a inexistenţei vreunui prejudiciu în bugetul local al Municipiului Săcele.

În continuare, revizuentul redă o parte din considerentele deciziei nr. 1855/R/13.11.2018 şi concluzionează că, faţă de cele reţinute cu putere de lucru judecat prin această decizie, prin care Consiliul Local Săcele (autoritatea deliberativă) şi-a dat acordul pentru încheierea contractului de delegare a gestiunii serviciilor publice de alimentare cu apă şi de canalizare încheiat la data de 14.09.2008, conform dispoziţiilor art. 20 alin. (4) din Legea nr. 241/2006, rezultă că, Municipiul Săcele şi-a asumat obligaţia prevăzută de pct. 23 din contractul de delegare, de a depune eforturi, inclusiv prin plata de la bugetul propriu, pentru a stinge datoriile foştilor operatori de apă-canal.

Aşadar, susţine revizuentul, în calitate de primar al Municipiului Săcele, la acel moment, a acţionat cu respectarea dispoziţiilor legale, inclusiv prin semnarea procesului-verbal nr. x/18.04.2011, fapta cauzatoare de prejudicii sub acest aspect neexistând, aşa cum nu există nici culpă din partea acestuia.

Pe cale de consecinţă, susţine că nu există o faptă cauzatoare de prejudicii nici prin nerecuperarea sumelor achitate de U.A.T. în anii 2012-2013 sau omisiunea de a recupera suma de 795.000 RON în perioada mandatului de primar al pârâtului, întrucât pentru obligaţia asumată de acesta a existat acordul Consiliului Local Săcele, cum ar fi reţinut instanţa de recurs în hotărârea la care a făcut referire.

Apreciază că, din decizia nr. 1855/R/13.11.2018 rezultă că nu există un prejudiciu, întrucât plata efectuată de municipiu către Compania Apa S.A. Braşov s-a realizat prin prisma existenţei contractului de delegare, conform dispoziţiilor art. 20 alin. (4) din Legea nr. 241/2006.

În altă ordine de idei, revizuentul arată că, prin decizia a cărei revizuire o solicită, nu a fost menţionat în concret, în ce constă fapta ilicită a intimatului, la momentul când a semnat, în calitate de primar, la 18.04.2011, alături de R.A.G. C. pen..S. Săcele (operator local în subordinea Primăriei), procesul-verbal de eşalonare a plăţii către Compania Apa Braşov, în condiţiile în care locuitorii Mun. Săcele riscau să rămână fără apă potabilă, ca urmare a acumulării de datorii.

Cererea de revizuire a fost comunicată intimatei U.A.T. Municipiul Săcele, care a depus întâmpinare, prin care a invocat excepţia inadmisibilităţii cererii de revizuire.

Examinând cererea de revizuire dedusă judecăţii, prin raportare la dispoziţiile art. 513 alin. (3) C. proc. civ., Înalta Curte reţine următoarele:

Cu titlu prealabil, Înalta Curte reţine că, în ceea ce priveşte revizuirea, cale extraordinară de atac, dispoziţiile legale care o reglementează sunt de strictă interpretare, astfel că exercitarea ei nu poate avea loc decât în cazurile şi în condiţiile prevăzute în mod expres de lege.

De asemenea, conform art. 513 alin. (3) C. proc. civ., constată că dezbaterile în cadrul unei cereri de revizuire sunt limitate la admisibilitatea revizuirii şi la faptele pe care se întemeiază. Prin urmare, în cadrul acestei căi de retractare se analizează prioritar condiţiile de admisibilitate, cadru în care nu se repun în discuţie şi nu se cercetează chestiuni ce ţin de fondul cauzei, ci se verifică aspecte procedurale vizând îndeplinirea condiţiilor de admisibilitate.

Potrivit art. 509 pct. 8 C. proc. civ., "Revizuirea unei hotărâri […] poate fi cerută dacă: … există hotărâri definitive potrivnice, date de instanţe de acelaşi grad sau de grade diferite, care încalcă autoritatea de lucru judecat a primei hotărâri".

Trebuie subliniat că, în cauză, nu sunt aplicabile modificările aduse C. proc. civ. prin Legea nr. 310/2018 din 17 decembrie 2018, publicată în Monitorul Oficial al României nr. 1074 din 18 decembrie 2018, deci nici forma modificată a art. 513 alin. (4) C. proc. civ. referitoare la încălcarea efectului pozitiv al autorităţii de lucru judecat.

În acest sens, Înalta Curte reţine că, potrivit art. 24 C. proc. civ., dispoziţiile legii noi de procedură se aplică numai proceselor şi executărilor silite începute după intrarea acesteia în vigoare, iar potrivit art. 27 C. proc. civ., hotărârile rămân supuse căilor de atac, motivelor şi termenelor prevăzute de legea sub care a început procesul.

Or, în cauză, este evident că procesul a început anterior modificărilor legislative prin care a fost extinsă sfera de aplicare a motivului de revizuire prevăzut de art. 509 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., data sesizării instanţei fiind 07.05.2018, aşa cum reiese din înscrisul aflat la dosar x/2019 al Tribunalului Braşov, secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal.

Rezultă că, potrivit normelor aplicabile în prezenta cauză, revizuirea întemeiată pe textul legal anterior citat este admisibilă doar dacă sunt întrunite cumulativ următoarele condiţii: să fie vorba de hotărâri definitive contradictorii, chiar dacă prin ele nu s-a rezolvat fondul cauzei; să fie vorba de hotărâri pronunţate în acelaşi litigiu, adică să fi existat triplă identitate de elemente: părţi, obiect şi cauză; hotărârile contradictorii să fi fost pronunţate nu în acelaşi proces, ci în procese diferite; în al doilea proces să nu se fi invocat excepţia autorităţii de lucru judecat sau, chiar dacă a fost ridicată, să nu se fi discutat; să se ceară anularea celei de-a doua hotărâri, care s-a pronunţat cu încălcarea autorităţii de lucru judecat.

Raţiunea reglementării revizuirii prevăzută în art. 509 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ. o constituie necesitatea de a se înlătura încălcarea principiului puterii de lucru judecat, când instanţele au dat soluţii contrare în dosare diferite, dar având acelaşi obiect, aceeaşi cauză şi aceleaşi părţi, situaţie în care executarea hotărârilor este imposibilă ca urmare a faptului că fiecare parte se prevalează de hotărârea care îi este favorabilă, iar depăşirea acestei situaţii creată de existenţa hotărârilor potrivnice, nu se poate realiza decât prin revizuirea ultimei hotărâri care înfrânge principiul autorităţii lucrului judecat.

Condiţiile anterior menţionate trebuie îndeplinite cumulativ, neîndeplinirea unei dintre aceste cerinţe conducând la respingerea cererii de revizuire.

Pentru a exista identitate de părţi, este necesar ca părţile din dosarul în care s-a pronunţat decizia a cărei revizuire se cere să fie aceleaşi cu cele din dosarele în care s-au pronunţat hotărârile în raport cu care se invocă existenţa unei contrarietăţi.

Instanţa supremă observă că dosarul nr. x/2015 a avut ca şi părţi pe reclamanta U.A.T. MUNICIPIUL SĂCELE, pârâtele CAMERA DE CONTURI BRAŞOV şi CURTEA DE CONTURI A ROMÂNIEI şi pe intervenienţii accesorii A. S.R.L., B. S.R.L. şi C. S.R.L. şi D. S.R.L., în timp ce dosarul în care s-a pronunţat decizia a cărei revizuire se cere, nr. 203/62/2019*, a avut ca şi părţi pe reclamanta U.A.T. MUNICIPIUL SĂCELE şi pe pârâtul E..

În speţă nu se poate reţine contrarietatea de hotărâri, câtă vreme nu sunt întrunite cumulativ cerinţele art. 509 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., lipsa identităţii de părţi făcând de prisos analizarea celorlalte condiţii impuse de norma legală.

În contextul inexistenţei identităţii de părţi în cele două litigii, nu se poate pune problema încălcării autorităţii de lucru judecat.

Revizuentul a susţinut încălcarea efectului pozitiv al autorităţii de lucru judecat, însă, faţă de momentul începerii procesului, acest motiv nu se încadra în cazul prevăzut de art. 509 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ.

În plus, nu este îndeplinită nici condiţia ca în al doilea proces să nu se fi invocat autoritatea de lucru judecat sau, chiar dacă a fost ridicată, să nu se fi discutat.

În speţă, revizuentul invocă efectul pozitiv a autorităţii de lucru judecat a deciziei nr. 1855/R/2018 din 13 noiembrie 2018, pronunţată de Curtea de Apel Braşov, secţia contencios administrativ şi fiscal în dosarul nr. x/2015, în sensul că aceasta, prin considerentele sale, a stabilit că "(...) autoritatea deliberativă a Municipiului Săcele şi-a dat acordul pentru încheierea contractului de delegare, conform dispoziţiilor art. 20 alin. (4) din Legea nr. 241/2006, aşa încât Municipiul Săcele şi-a asumat obligaţia prevăzută de pct. 23 din contractul de delegare, de a depune eforturi, inclusiv prin plata de la bugetul propriu, pentru a stinge datoriilor foştilor operatori apă-canal (...) în consecinţă, în mod nelegal a validat prima instanţă reţinerea de către Curtea de Conturi în sarcina recurentului-reclamant a neregulii de la pct. 10 din decizia contestată, şi anume plata fără baza legală din bugetul local al Mun. Săcele a unor obligaţii restante ale Regiei Autonome de Gospodărie Comunală şi Prestări Servicii (RAGSPS) Săcele RA, către Compania Apa S.A. Braşov".

În litigiul finalizat prin hotărârea a cărei revizuire se solicită, Curtea de Apel Braşov, secţia Civilă, examinând apelul formulat de reclamanta UAT Municipiul Săcele, prin Primar, a ţinut cont de problemele de drept dezlegate prin decizia nr. 1855/R/2018 din 13 noiembrie 2018, pronunţată de Curtea de Apel Braşov, secţia contencios administrativ şi fiscal în dosarul nr. x/2015.

În acest sens, trebuie subliniat că, prin cererea de chemare în judecată, reclamanta UAT SĂCELE a formulat împotriva pârâtului E., fost primar al municipiului Săcele, o acţiune în răspundere patrimonială întemeiată pe dispoziţiile art. 254 alin. (1) din Codul Muncii, susţinându-se că pârâtul a săvârşit o faptă cauzatoare de prejudicii în legătură cu funcţia exercitată, prin semnarea procesului-verbal nr. x/18.04.2011 şi omisiunea de a recupera în timpul mandatului suma de 795.000 RON, situaţie constată de Curtea de Conturi.

Atât prin concluziile scrise depuse la 04.12.2020 în faţa primei instanţe, cât şi prin întâmpinarea la apelul exercitat de reclamanta U.A.T. Săcele, pârâtul E. a invocat, autoritatea de judecat a deciziei civile nr. 1855/2018 a Curţii de Apel Braşov cu privire la inexistenţa prejudiciului pretins de reclamantă.

Prin decizia nr. 1629/Ap/2021 din 14 decembrie 2021, instanţa de apel a reţinut că:

"În ceea ce priveşte prima fapta ilicită, Curtea constată că instanţa de fond, în mod corect, a reţinut puterea de lucru judecat a deciziei civile nr. 1855/2018 a Curţii de Apel Braşov, sub aspectul faptului că pârâtul, în calitate de Primar al Municipiului Săcele, a acţionat cu respectarea dispoziţiilor legale, inclusiv prin semnarea procesului-verbal nr. x/18.04.2011, neexistând fapta ilicită invocată de reclamantă, constând în semnarea procesului-verbal. Cu privire însă la cea de-a doua faptă ilicită, instanţa de fond a reţinut greşit că nu există o faptă cauzatoare de prejudicii prin nerecuperarea de către pârât a sumei de 795.000 RON, achitată de Municipiul Săcele, în calitate de garant, către Compania Apa Braşov S.A. Astfel, instanţa de control judiciar reţine că decizia civilă nr. 1855/2018 a Curţii de Apel Braşov nu neagă solidaritatea existentă între Municipiul Săcele şi Servicii Săcelene S.R.L. cu privire la plata sumei iniţiale totale de 1.117.678,09 RON (din care a mai rămas de achitat către Compania Apa Braşov suma de 997.678,09 RON), solidaritate consfinţită şi de sentinţa civilă nr. 6466/07.05.2012, pronunţată de Judecătoria Braşov, ci doar reţine caracterul licit al faptei de semnare a procesului-verbal nr. x/18.04.2011, în baza căruia s-a născut această solidaritate".

În acest context, întrucât dezlegările date prin hotărârea invocată au fost analizate în cel de-al doilea dosar, nu se poate susţine că există posibilitatea valorificării lor şi prin intermediul revizuirii, altfel decât ca o cenzură de legalitate împotriva soluţiei astfel pronunţate; or, instanţa de revizuire nu poate, raportat la dispoziţiile legale invocate, să efectueze un control judiciar asupra dezlegării date respectivei chestiuni a autorităţii de lucru judecat de către cea de-a doua instanţă în faţa căreia s-a invocat acest aspect.

Cu alte cuvinte, nu îi este permis instanţei de revizuire să se transforme în instanţă de recurs şi să cenzureze modalitatea în care o altă instanţă a dat efect sau nu autorităţii de lucru judecat în forma sa pozitivă. Odată ce o instanţă s-a pronunţat asupra acestui aspect, infirmarea unei astfel de soluţii nu se poate face pe calea unei revizuiri formulate în baza art. 509 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., în care instanţa este chemată să statueze ea însăşi asupra incidenţei acestei instituţii şi nu să cenzureze o judecată anterioară.

Faţă de considerentele expuse, în temeiul art. 513 alin. (3) din C. proc. civ., Înalta Curte va respinge, ca inadmisibilă, cererea de revizuire formulată de revizuentul E. împotriva deciziei nr. 1629/Ap/2021 din 14 decembrie 2021, pronunţată de Curtea de Apel Braşov, secţia Civilă, în dosarul nr. x/2019.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge cererea de revizuire formulată de revizuentul E. împotriva deciziei nr. 1629/Ap/2021 din 14 decembrie 2021, pronunţată de Curtea de Apel Braşov, secţia Civilă, în dosarul nr. x/2019, ca inadmisibilă.

Cu recurs în termen de 30 de zile la comunicare.

Recursul se depune la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.

Pronunţată în şedinţă publică astăzi, 8 februarie 2022.