Peremption of appeal upheld after six-month procedural inactivity; employment claims left unaddressed.

Şedinţa publică din data de 5 octombrie 2022

Asupra recursului de faţă, constată următoarele:

Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Bihor, secţia I civilă la 05.01.2016 sub nr. x/2016, reclamantul A. a chemat în judecată pe pârâta B. S.R.L., solicitând instanţei ca, prin hotărârea ce o va pronunţa, să oblige pârâta să acorde reclamantului diferenţa drepturilor salariale neachitate în perioada detaşării sale în Germania, respectiv decembrie 2014- aprilie 2015, să-i plătească indemnizaţia de detaşare şi cheltuielile de transport efectuate cu prilejul detaşării; a mai solicitat obligarea pârâtei la plata orelor suplimentare efectuate în perioada detaşării în străinătate şi a diferenţei drepturilor salariale neachitate începând din aprilie şi până în prezent în baza contractului individual de muncă nr. x/21.11.2014, majorate, indexate şi reactualizate în raport cu indicele inflaţiei, precum şi la plata contribuţiilor sociale şi a impozitelor aflate în sarcina angajatorului, cu cheltuieli de judecată.

În drept, a invocat art. 270 din Codul muncii.

Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Bihor, secţia I civilă la 12.05.2016 sub nr. x/2016, reclamanta C. a chemat în judecată pe pârâta B. S.R.L., solicitând instanţei ca, prin hotărârea ce o va pronunţa, să oblige pârâta să acorde reclamantei diferenţa drepturilor salariale neachitate în perioada detaşării sale în Germania, respectiv decembrie 2014- aprilie 2015, să plătească indemnizaţia de detaşare şi cheltuielile de transport efectuate cu prilejul detaşării; a mai solicitat obligarea pârâtei la plata orelor suplimentare efectuate în perioada detaşării în străinătate şi a diferenţei drepturilor salariale neachitate începând din aprilie şi până în prezent în baza contractului individual de muncă nr. x/21.11.2014, majorate, indexate şi reactualizate în raport cu indicele inflaţiei, precum şi la plata contribuţiilor sociale şi a impozitelor aflate în sarcina angajatorului, cu cheltuieli de judecată.

În drept, a invocat art. 270 din Codul muncii.

Prin încheierea din 17.01.2017, Tribunalul Bihor, secţia I civilă a conexat dosarul nr. x/2016 la dosarul nr. x/2016.

La 13.04.2017 reclamanţii au formulat o cerere precizatoare, în sensul că înţeleg să se judece cu D. S.R.L., întrucât aceasta a preluat calitatea procesuală pasivă ca urmare a fuziunii societăţii B. S.R.L. prin absorţie.

Prin sentinţa civilă nr. 329/LM/07.05.2018, Tribunalul Bihor, secţia I civilă a admis în parte acţiunile conexate şi a obligat pârâta la plata în favoarea reclamantului A. a sumei de 372,78 euro sau contravaloarea în RON la data plăţii efective, cu titlu de diferenţă drepturi salariale; a obligat pârâta la plata în favoarea fiecărui reclamant a sumei de câte 56,71 euro sau contravaloarea în RON la data plăţii efective, reprezentând cheltuieli de transport, precum şi la plata indemnizaţiei de detaşare aferentă perioadei 19.01.2015-24.01.2015, constând în diurna în vederea acoperirii cheltuielilor de hrană; a respins restul pretenţiilor şi a obligat pârâta la plata în favoarea reclamanţilor a sumei de 500 RON, cu titlu de cheltuieli de judecată parţiale.

Prin încheierea din 20.07.2018, Tribunalul Bihor, secţia I civilă a lămurit dispozitivul sentinţei civile nr. 329/LM/07.05.2018, în sensul că indemnizaţia de detaşare aferentă perioadei 19.01.2015-24.04.2015, constând în diurna în vederea acoperirii cheltuielilor de hrană este de 35 euro/zi.

Împotriva sentinţei şi încheierii din 20.07.2018 a declarat apel pârâta, criticându-le pentru netemeinicie şi nelegalitate.

Prin decizia civilă nr. 162/A/09.03.2020, Curtea de Apel Oradea, secţia I civilă a constatat perimat apelul.

Împotriva acestei decizii a declarat recurs pârâta, solicitând casarea ei şi trimiterea cauzei curţii de apel pentru o nouă judecată.

În motivare, a susţinut că a transmis curţii de apel două cereri de repunere a cauzei pe rol şi că a solicitat judecarea apelului în lipsa părţilor, fără a indica vreunul dintre motivele de casare reglementate de art. 488 alin. (1) pct. 1-8 C. proc. civ.

În temeiul art. 493 alin. (2) C. proc. civ., Înalta Curte a dispus întocmirea raportului asupra admisibilităţii în principiu a recursului, acesta a fost redactat şi comunicat părţilor.

Prin încheierea din 07.04.2021, Înalta Curte a admis în principiu recursul şi a stabilit termen în şedinţă publică, în temeiul art. 493 alin. (7) C. proc. civ., iar prin încheierea din 06.10.2021, a suspendat judecata recursului, în temeiul art. 411 alin. (1) pct. 2 C. proc. civ., având în vedere că, deşi au fost legal citate, părţile nu s-au înfăţişat la strigarea cauzei şi nu au solicitat judecarea cauzei în lipsa lor.

Prin referatul din 10.05.2022, Înalta Curte a fixat termen pentru a verifica dacă mai subzistă măsura suspendării, în raport cu art. 84 pct. 29 din Regulamentul de ordine interioară al instanţelor judecătoreşti, aprobat prin Hotărârea C.S.M. nr. 1375/17.05.2015.

În şedinţa publică de astăzi, Înalta Curte a invocat din oficiu excepţia perimării cererii de recurs, asupra căreia, în temeiul art. 248 alin. (1) C. proc. civ., reţine următoarele:

Articolul 416 C. proc. civ. reglementează perimarea de drept a oricărei cereri de chemare în judecată şi căi de atac, chiar împotriva incapabililor, rămase în nelucrare, din vina părţii, timp de 6 luni.

Perimarea este o sancţiune procesuală determinată de lipsa de stăruinţă a părţilor în continuarea judecăţii şi instituirea ei are la bază următoarele elemente esenţiale: rămânerea cauzei în nelucrare şi culpa procesuală a părţii în neefectuarea niciunui demers pentru repunerea cauzei pe rol. Pe lângă natura sa sancţionatorie, perimarea dă efect unei prezumţii de desistare a părţilor care, rămânând pasive, consfinţesc lipsa lor de interes în finalizarea judecăţii.

În speţă, judecata cauzei a fost suspendată prin încheierea din 06.10.2021, în baza art. 411 alin. (1) pct. 2 C. proc. civ., iar această încheiere constituie ultimul act de procedură îndeplinit în cauză, în condiţiile în care niciuna dintre părţi nu a solicitat reluarea judecăţii.

Aşadar, condiţiile perimării aşa cum se desprind din prevederile art. 416 C. proc. civ. sunt îndeplinite în cauză, de la 06.10.2021 - data ultimului act de procedură şi până la 10.05.2022 - data întocmirii referatului trecând mai mult de 6 luni, în care părţile nu au pretins redeschiderea judecăţii.

Pentru considerentele expuse, constatând că pricina a rămas în nelucrare din vina părţilor mai mult de 6 luni, fără ca în acest termen să intervină o cauză de întrerupere sau suspendare a cursului perimării în condiţiile art. 417-418 C. proc. civ., Înalta Curte, în temeiul art. 496 alin. (1), raportat la art. 416, art. 420 şi art. 421 C. proc. civ., va constata perimat recursul.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Constată perimat recursul declarat de recurenta-pârâtă S.C. D. S.R.L. împotriva deciziei civile nr. 162/A/09.03.2020, pronunţată de Curtea de Apel Oradea, secţia I civilă.

Cu recurs în 5 zile de la pronunţare.

Recursul se depune la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 5 octombrie 2022.