Nullity of extraordinary appeal for failure to substantiate illegality grounds beyond factual re-evaluation in healthcare service payment dispute
Legislator summary
AI generatedThe High Court of Cassation and Justice annulled the appeal on the merits, leaving the lower appellate court's dismissal of the plaintiff's claim as the final operative outcome. The dispute involved a public hospital seeking payment from a health insurance fund for medical services provided in 2019, challenging the appellate court's rejection of its claim after both first and second instances had found the action unfounded. The High Court ruled that the appeal was procedurally null because the appellant failed to substantiate the alleged illegality; although citing the ground of insufficient or contradictory reasoning in the lower judgment, the arguments amounted to a mere re-evaluation of facts and evidence, which is inadmissible in extraordinary appeal proceedings. The decision was based on Articles 486(1)(d), 488(1)(6), and 489(2) of the Romanian Code of Civil Procedure, establishing that a failure to properly develop specific grounds of illegality renders the appeal null.
Legislator headnote
AI generatedart. 488 alin. (1) pct. 6 C. proc. civ, art. 248 C. proc. civ, art. 489 alin. (2) C. proc. civ, art. 488 C. proc. civ, art. 488 alin. (1) C. proc. civ, art. 486 alin. (1) lit. d) C. proc. civ; Nullity of extraordinary appeal for failure to substantiate illegality grounds beyond factual re-evaluation in healthcare service payment dispute: Articolul 486 alin. (1) lit. d) şi alin. (3) C. proc. civ. prevede că cererea de recurs va cuprinde, sub sancţiunea nulităţii, motivele de nelegalitate pe care se întemeiază recursul şi dezvoltarea lor, iar potrivit art. 489 alin. (2) C. proc. civ., recursul este nul dacă motivele invocate nu se încadrează în motivele de casare prevăzute de art. 488 C. proc. civ.
Keywords
AI generatedCited Legislation
AI generatedRelated Decisions
AI generatedFull text
Şedinţa publică din data de 5 octombrie 2022
Asupra recursului de faţă, constată următoarele:
Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Suceava, secţia a II-a civilă la 16.06.2021, reclamantul Spitalul Municipal Fălticeni a chemat în judecată pe pârâta Casa de Asigurări de Sănătate Suceava, solicitând instanţei ca, prin hotărârea ce o va pronunţa, să oblige pârâta la plata către reclamant a sumei de 4.313.515,99 RON, reprezentând contravaloare servicii medicale prestate şi validate de S.N.S.P.M.P.D.S.B., pentru perioada ianuarie- decembrie 2019.
Prin sentinţa nr. 237/14.09.2021, Tribunalul Suceava, secţia a II-a civilă a respins ca neîntemeiată acţiunea.
Împotriva acestei sentinţe a declarat apel reclamantul, criticând-o pentru netemeinicie şi nelegalitate.
Prin decizia civilă nr. 56/17.02.2022, Curtea de Apel Suceava, secţia a II-a civilă a respins ca nefondat apelul.
Împotriva acestei decizii a declarat recurs reclamantul, solicitând casarea ei şi trimiterea cauzei spre o nouă judecată curţii de apel.
În motivare, a susţinut că instanţa de apel nu a solicitat lămuriri cu privire la modalitatea de negociere a contractului care se încheie anual între unităţile spitaliceşti şi Casele de Sănătate, în baza rolului său activ.
Sub acest aspect, recurentul a mai arătat că între părţi nu a existat o negociere reală şi că au fost impuse clauzele contractuale, aspect recunoscut şi de către intimată prin întâmpinări.
Recurentul a susţinut că în etapa apelului a depus la dosar înscrisuri care evidenţiau faptul că sumele aprobate spre decontare de către intimată nu erau susţinute de probe, însă curtea de apel a ignorat aceste apărări.
În continuare, a mai arătat că nu este justificată trimiterea făcută de instanţa de apel la Ordinul nr. 1043/2010 şi actul adiţional privind suplimentarea sumelor contractate, deoarece nu a urmărit o eventuală negociere cu intimata.
În drept, a invocat art. 488 alin. (1) pct. 6 C. proc. civ.
La 28.04.2022 intimata-pârâtă a depus la dosar întâmpinare, prin care a solicitat respingerea recursului.
Înalta Curte a luat în examinare excepţia nulităţii recursului, invocată din oficiu, asupra căreia, în conformitate cu prevederile art. 248 C. proc. civ., reţine următoarele:
Articolul 486 alin. (1) lit. d) şi alin. (3) C. proc. civ. prevede că cererea de recurs va cuprinde, sub sancţiunea nulităţii, motivele de nelegalitate pe care se întemeiază recursul şi dezvoltarea lor, iar potrivit art. 489 alin. (2) C. proc. civ., recursul este nul dacă motivele invocate nu se încadrează în motivele de casare prevăzute de art. 488 C. proc. civ.
Aşadar, pentru a conduce la casarea hotărârii atacate, recursul nu se poate limita doar la indicarea uneia sau mai multor ipoteze dintre cele prevăzute de art. 488 alin. (1) C. proc. civ., condiţia legală fiind aceea ca dezvoltarea motivelor trebuie să facă posibilă încadrarea lor în motivele de nelegalitate prevăzute de lege.
În speţă, autorul căii de atac a indicat în mod expres motivul de nelegalitate prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 6 C. proc. civ., potrivit căruia casarea unei hotărâri se poate cere atunci când hotărârea nu cuprinde motivele pe care se întemeiază sau când cuprinde motive contradictorii ori numai motive străine de natura cauzei.
Înalta Curte apreciază că susţinerile recurentului-reclamant nu se încadrează în motivele de nelegalitate prevăzute de art. 488 alin. (1) C. proc. civ.
Astfel, deşi a indicat motivul de recurs prevăzut la art. 488 alin. (1) pct. 6 C. proc. civ., criticile dezvoltate prin memoriul de recurs relevă, în realitate, nemulţumirea părţii faţă de modalitatea în care instanţa de apel a evaluat starea de fapt.
Sub acest aspect, a afirmat că hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază sau cuprinde motive contradictorii ori numai motive străine de natura cauzei, deoarece instanţa nu a solicitat lămuriri cu privire la condiţiile în care se încheie contractul anual dintre unităţile spitaliceşti şi Casele de Sănătate, evidenţiind că acesta nu poate fi negociat; a mai relevat faptul că în etapa apelului a depus la dosar înscrisuri din care reiese că sumele aprobate spre decontare de către intimată nu erau susţinute de probe, însă curtea de apel a ignorat aceste apărări şi în mod nejustificat a făcut trimitere la Ordinul nr. 1043/2010 şi actul adiţional de suplimentare buget.
Reamintind recurentului-reclamant că temeinicia stării de fapt reţinute de instanţa devolutivă nu poate fi repusă în discuţie în calea extraordinară de atac a recursului, Înalta Curte arată că aceste afirmaţii nu pot fi considerate că reprezintă o motivare a căii de atac din perspectiva exigenţelor art. 486 alin. (1) lit. d) C. proc. civ., ce ar putea fi subsumate motivelor de recurs prevăzute de art. 488 alin. (1) C. proc. civ.
Or, examinarea instanţei de recurs este limitată de însuşi conţinutul introductiv al art. 488 C. proc. civ. doar la criticile de nelegalitate, nu şi la cele de eventuală netemeinicie.
Nulitatea recursului intervine nu numai atunci când motivele de recurs lipsesc cu desăvârşire, ci şi în cazul motivării necorespunzătoare, care, de asemenea, nu constituie o motivare în sens procedural, respectiv atunci când nu se arată şi nu se dezvoltă motivele de nelegalitate. O astfel de situaţie intervine şi în cauza de faţă, din moment ce, aşa cum s-a arătat, analiza memoriului de recurs impune concluzia că recurentul-reclamant nu a formulat nicio critică aptă să poată fi încadrată în motivele de nelegalitate prevăzute de art. 488 C. proc. civ., iar ipoteza reglementată de art. 488 alin. (1) pct. 6 C. proc. civ. a fost invocată doar formal.
Faţă de considerentele expuse mai sus, subliniind că accesul la justiţie presupune respectarea cerinţelor formale în legătură cu promovarea căii de atac, Înalta Curte, dând eficienţă prevederilor art. 489 alin. (2) C. proc. civ., va anula recursul.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Anulează recursul declarat de recurentul-reclamant Spitalul Municipal Fălticeni împotriva deciziei civile nr. 56/17.02.2022, pronunţată de Curtea de Apel Suceava, secţia a II-a civilă.
Definitivă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 5 octombrie 2022.