Late appeal by administrative body inadmissible; upholds peremption of prior appeal and reinstatement order

Şedinţa publică din data de 5 octombrie 2022

Asupra recursului de faţă, din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Giurgiu la 7 august 2015, sub nr. x/2015, reclamantul A. a solicitat, în contradictoriu cu pârâtul Inspectoratul de Stat pentru Controlul în Transportul Rutier, să se dispună anularea deciziei nr. 430 din 1 iulie 2015, emisă de pârât, reintegrarea reclamantului în funcţia deţinută anterior şi obligarea pârâtului la plata despăgubirilor egale cu salariile neîncasate, cu cheltuieli de judecată.

Prin sentinţa civilă nr. 146/2016/LM/AS din 19 aprilie 2016, Tribunalul Giurgiu, secţia Civilă a admis acţiunea formulată de reclamant, a anulat decizia nr. 430 din 1 iulie 2015, a dispus reintegrarea reclamantului în funcţia deţinută anterior, a obligat pârâtul să plătească reclamantului diferenţa dintre drepturile salariale cuvenite şi cele efectiv încasate şi a obligat pârâtul la plata către reclamant a sumei de 2.000 de RON cu titlu de cheltuieli de judecată.

Împotriva acestei sentinţe a formulat apel pârâtul Inspectoratul de Stat pentru Controlul în Transportul Rutier.

Prin decizia nr. 3784 din 28 iunie 2021, Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VII-a pentru cauze privind conflicte de muncă şi asigurări sociale a constatat perimat apelul declarat de pârâtul Inspectoratul de Stat pentru Controlul în Transportul Rutier.

Împotriva deciziei nr. 3784 din 28 iunie 2021 a formulat recurs pârâtul Inspectoratul de Stat pentru Controlul în Transportul Rutier, solicitând admiterea căii de atac formulate.

Motivele de recurs invocate sunt, în esenţă, următoarele:

Autorul căii de atac arată că faţă de dispoziţiile art. 417 şi art. 418 C. proc. civ., termenul de perimare a fost suspendat până la soluţionarea dosarului nr. x/2015 al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia de contencios administrativ şi fiscal, respectiv la 9 aprilie 2019. Mai arată că judecarea apelului a fost suspendată la 23 martie 2017 şi că reclamantul nu a îndeplinit nici un act de procedură.

Recurentul-pârât a indicat în memoriul de recurs cazul de casare reglementat de art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ.

Intimatul-reclamant a depus întâmpinare prin care a invocat excepţia tardivităţii recursului şi a solicitat respingerea acestuia.

Pe baza cererii de recurs, a întâmpinării depuse şi a răspunsului la întâmpinare, în temeiul art. 493 C. proc. civ., s-a dispus întocmirea raportului de către magistratul-asistent desemnat prin care s-a reţinut că recursul declarat în cauză a fost formulat cu depăşirea termenului prevăzut de lege.

Prin încheierea din 30 martie 2022 s-a dispus comunicarea către părţi a raportului asupra admisibilităţii în principiu a recursului declarat, în temeiul dispoziţiilor art. 493 alin. (4) C. proc. civ.. Părţile nu au depus puncte de vedere cu privire la raport.

Examinând cu prioritate, în temeiul art. 248 alin. (1) C. proc. civ., tardivitatea recursului declarat în cauză, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, constituită în complet de filtru, reţine următoarele:

Potrivit dispoziţiilor art. 457 alin. (1) C. proc. civ., hotărârea judecătorească este supusă numai căilor de atac prevăzute de lege, în condiţiile şi termenele stabilite de aceasta.

Recursul declarat în cauză vizează o decizie prin care s-a constatat perimată cererea de apel formulată de pârât. Termenul în care poate fi declarat recursul este de 5 zile de la pronunţarea hotărârii atacate, astfel cum prevede art. 421 alin. (2) teza I C. proc. civ.

Fiind un termen legal peremptoriu, nerespectarea sa atrage sancţiunea decăderii părţii din dreptul de a mai exercita calea de atac, concluzie ce rezultă din interpretarea prevederilor art. 185 alin. (1) C. proc. civ., care statuează că nerespectarea termenului în care trebuie exercitat un drept procesual atrage decăderea din exercitarea dreptului, în afară de cazul în care legea dispune altfel. Teza a II-a al aceluiaşi articol prevede că actul de procedură făcut peste termen este lovit de nulitate.

Înalta Curte reţine că decizia atacată a fost pronunţată la 28 iunie 2021, iar calea extraordinară de atac a fost declarată la 19 iulie 2021, cu depăşirea termenului de 5 zile prevăzut de lege, astfel cum atestă data înscrisă pe dovada de transmitere a cererii de recurs prin intermediul poştei, aflate la dosarul de recurs,

Având în vedere cele de mai sus, în temeiul dispoziţiilor art. 493 alin. (5) raportat la art. 421 alin. (2) teza I coroborat cu art. 185 C. proc. civ., Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie va anula, ca tardiv formulat, recursul declarat de recurentul-pârât Inspectoratul de Stat pentru Controlul în Transporul Rutier împotriva deciziei nr. 3784 din 28 iunie 2021, pronunţate de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VII-a pentru cauze privind conflicte de muncă şi asigurări sociale.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Anulează ca tardiv formulat recursul declarat de recurentul-pârât INSPECTORATUL DE STAT PENTRU CONTROLUL ÎN TRANSPORUL RUTIER împotriva deciziei nr. 3784 din 28 iunie 2021, pronunţate de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VII-a pentru cauze privind conflicte de muncă şi asigurări sociale.

Fără nicio cale de atac.

Pronunţată în şedinţă publică astăzi, 5 octombrie 2022.