Cassation annulled as unreasoned: failure to cite statutory grounds in personal liability appeal in insolvency

Şedinţa publică din data de 5 octombrie 2022

Asupra recursului de faţă, din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin cererea formulată la 20 mai 2021 şi înregistrată ca dosar asociat sub nr. x/2020 pe rolul Tribunalului Iaşi, secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal, în cadrul procedurii insolvenţei deschisă faţă de debitoarea A. S.R.L., lichidatorul judiciar CII B. a solicitat atragerea răspunderii personale a pârâtului C., în calitate de administrator statutar al societăţii falite, susţinând că se face vinovat de săvârşirea faptelor prevăzute de art. 169 lit. a), c), d) şi e) din Legea nr. 85/2014.

Prin sentinţa nr. 593/2021 din 7 octombrie 2021, Tribunalul Iaşi, secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal a admis acţiunea în răspundere personală formulată de către lichidatorul judiciar CII B. şi, în temeiul art. 169 lit. d) din Legea nr. 85/2014, a obligat pârâtul C. să plătească pasivul debitoarei A. S.R.L., pasiv rămas neacoperit la data închiderii procedurii şi care rezultă din tabelul definitiv al creanţelor, în conformitate cu art. 173 alin. (2) din Legea nr. 85/2014.

Împotriva acestei sentinţe a formulat apel pârâtul C..

Prin încheierea de şedinţă din 15 februarie 2022, Curtea de Apel Iaşi, secţia Civilă a suspendat judecata cauzei în temeiul art. 411 alin. (1) pct. 1 C. proc. civ., pentru lipsa părţilor.

Împotriva acestei încheieri a formulat recurs CII B., în calitate de lichidator judiciar al A. S.R.L.

Motivele de recurs invocate sunt, în esenţă, următoarele:

Autoarea căii de atac arată că prin cererea de antrenare a răspunderii personale a fostului administrator a solicitat judecata cauzei în lipsă şi solicită repunerea pe rol a apelului.

Intimatul-pârât nu a depus întâmpinare.

Examinând cu prioritate, în temeiul art. 248 alin. (1) C. proc. civ., inexistenţa motivelor de nelegalitate, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie reţine următoarele:

Motivarea recursului presupune pe de o parte indicarea unuia/unora dintre motivele prevăzute limitativ de art. 488 alin. (1) C. proc. civ., iar pe de altă parte dezvoltarea acestuia/acestora, în sensul formulării unor critici privind considerentele pe care instanţa care a pronunţat hotărârea atacată şi-a fundamentat soluţia pronunţată.

Susţinerile din cererea de recurs referitoare la solicitarea judecării cauzei în lipsă prin cererea de antrenare a răspunderii nu reprezintă critici care să poată fi analizate din perspectiva art. 488 alin. (1) C. proc. civ. deoarece recurenta nu arată în concret care sunt aspectele de nelegalitate care justifică reformarea deciziei atacate

Pentru a se putea considera că recursul este motivat, autoarea căii extraordinare de atac trebuie să arate în ce constă nelegalitatea hotărârii pe care a atacat-o, recursul fiind un mijloc procedural prin care se realizează un examen al hotărârii recurate, sub aspectul legalităţii acesteia.

Faţă de cele de mai sus, instanţa supremă reţine că recurenta nu şi-a respectat obligaţia impusă de lege de a încadra criticile invocate în motivele de casare prevăzute de art. 488 alin. (1) C. proc. civ., în acest caz intervenind sancţiunea nulităţii căii de atac formulate.

Pentru aceste considerente, în temeiul art. 496 alin. (1) teza a III-a şi al art. 497 C. proc. civ., Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie va anula recursul declarat de recurenta-reclamantă CII B. în calitate de lichidator judiciar al A. S.R.L. împotriva încheierii din 15 februarie 2022, pronunţate de Curtea de Apel Iaşi, secţia Civilă în dosarul nr. x/2020.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Anulează recursul declarat de recurenta-reclamantă CII B. ÎN CALITATE DE LICHIDATOR JUDICIAR AL A. S.R.L. împotriva încheierii din 15 februarie 2022, pronunţate de Curtea de Apel Iaşi, secţia Civilă.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică astăzi, 5 octombrie 2022.