Pre-trial detention extended for public order threat upheld despite non-final conviction
Romania (RO)
Legislator summary
AI generatedThe High Court of Cassation and Justice dismissed the defendant's appeal as unfounded, thereby upholding the lower court's order to maintain preventive detention. The dispute concerned a procedural challenge by the accused against the Bucharest Court of Appeal's decision to extend his pre-trial detention while he faced charges under Law No. 143/2000, despite having already received a non-final sentence from the Bucharest Tribunal for a related offense. The Supreme Court ruled that the detention was legally justified under Articles 300(2) and 160(b)(3) of the Code of Criminal Procedure, which mandate continued deprivation of liberty when credible grounds exist or new justifications arise, specifically citing the concrete danger to public order posed by the defendant's release. This domestic legal basis was further supported by Article 5(1)(a) and (c) of the European Convention on Human Rights, validating the detention both for bringing the suspect before competent authorities and following a conviction by a competent tribunal, even if the initial judgment had not yet become final.
Legislator headnote
AI generatedart. 3002 C. proc. pen, art. 160b C. proc. pen, art. 160b alin. (3) C. proc. pen, art. 2 alin. (2) din Legea nr. 143/2000, art. 4 din Legea nr. 143/2000, art. 192 alin. (2) C. proc. pen; Pre-trial detention extended for public order threat upheld despite non-final conviction: The dispute concerned a procedural challenge by the accused against the Bucharest Court of Appeal's decision to extend his pre-trial detention while he faced charges under Law No. 143/2000, despite having already received a non-final sentence from the Bucharest Tribunal for a related offense. The Supreme Court ruled that the detention was legally justified under Articles 300(2) and 160(b)(3) of the Code of Criminal Procedure, which mandate continued deprivation of liberty when credible grounds exist or new justifications arise, specifically citing the concrete danger to public order posed by the defendant's release. This domestic legal basis was further supported by Article 5(1)(a) and (c) of the European Convention on Human Rights, validating the detention both for bringing the suspect before competent authorities and following a conviction by a competent tribunal, even if the initial judgment had not yet become final.
Keywords
AI generatedCited Legislation
AI generatedRelated Decisions
AI generatedKey legal questions extracted by Legislator
AI generatedProvision cited in the dispositive to impose judicial costs on the appellant.
Full text
Asupra recursului de față;
În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin încheierea din 8 aprilie 2005 a Curții de Apel București, secția a II-a penală, pronunțată în dosarul nr. 1197/2005 s-a menținut arestarea preventivă a inculpatului în baza art. 3002 și a art. 160b alin. (1) și (3) C. proc. pen.
Împotriva acestei încheieri a declarat recurs inculpatul S.A.
Înalta Curte constată că recursul declarat de inculpat este nefondat, pentru următoarele argumente:
Potrivit art. 3002 C. proc. pen., astfel cum a fost modificat prin O.U.G. nr. 109/2003 (M. Of. nr. 748/26.10.2003) în cauzele în care inculpatul este arestat, instanța legal sesizată este datoare să verifice în cursul judecății legalitatea și temeinicia arestării preventive, procedând potrivit art. 160b C. proc. pen.
În conformitate cu prevederile art. 160b alin. (3) C. proc. pen., astfel cum a fost modificat prin aceiași ordonanță de urgență, când instanța constată că temeiurile care au determinat arestarea impun în continuare privarea de libertate, sau că există temeiuri noi care justifică privarea de libertate, instanța dispune prin încheiere motivată menținerea arestării preventive.
Prin încheierea atacată instanța de apel constatând că aceste dispoziții procedurale sunt aplicabile în cauză, pentru că există motive verosimile de a bănui că inculpatul a comis fapta prevăzută de art. 2 alin. (2) din Legea nr. 143/2000, iar lăsarea în libertate a acestuia prezintă un pericol concret pentru ordinea publică, a dispus menținerea arestării preventive.
Înalta Curte reține că încheierea instanței de apel este legală și justificată.
Astfel, potrivit art. 5 pct. 1 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale referitor la cazurile de excepție prin care o persoană poate fi lipsită de libertate, inculpatul a fost inițial arestat în vederea aducerii sale în fața autorităților competente, existând motive verosimile de a bănui că a săvârșit o infracțiune [(lit. c)].
Ulterior, măsura arestării preventive a fost menținută pe baza condamnării pronunțate de un tribunal competent [(art. 5 pct. 1 lit. a) din Convenție)], în speță în temeiul condamnării inculpatului S.A. la o pedeapsă rezultantă de 2 ani închisoare (în baza art. 4 din Legea nr. 143/2000), pronunțată de Tribunalul București, secția I penală, prin sentința penală nr. 184 din 11 februarie 2005.
Chiar dacă sentința nu a rămas încă definitivă, menținerea arestării preventive a inculpatului este justificată, acesta fiind trimis în judecată pentru o infracțiune pentru care legea prevede o pedeapsă de 4 ani închisoare și existând probe certe că lăsarea lui în libertate prezintă un pericol concret pentru ordinea publică.
Constatând că sunt întrunite atât cerințele art. 3002 și ale art. 160b alin. (3) C. proc. pen., cât și prevederile art. 5 pct. 1 lit. a) și c) din C.A.D.O.L.F., Curtea va respinge, ca nefondate, recursul declarat de inculpat.
Conform art. 192 alin. (2) C. proc. pen., recurentul inculpat va fi obligat la plata sumei de 800.000 lei cheltuieli judiciare către stat, din care suma de 200.000 lei, reprezentând onorariul de avocat pentru apărarea din oficiu, se va avansa din fondul Ministerului Justiției
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge, ca nefondat, recursul declarat de inculpatul S.A. împotriva încheierii din 8 aprilie 2005 pronunțată în dosarul nr. 1197/2005 al Curții de Apel București, secția a II-a penală.
Obligă pe recurentul inculpat la plata sumei de 800.000 lei cheltuieli judiciare către stat, din care suma de 200.000 lei, reprezentând onorariul de avocat pentru apărarea din oficiu, se va avansa din fondul Ministerului Justiției
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică, azi 21 aprilie 2005.