Judicial abuse of office: sufficiency of prior appellate review of civil judgments as defense against criminal allegations
Legislator summary
AI generatedThe High Court of Cassation and Justice dismissed the appeal filed by the complainant, upholding the Court of Appeal's judgment that rejected the plaintiff's objection against the non-initiation of criminal proceedings; consequently, the decision not to pursue criminal liability for the alleged judicial misconduct stands definitive. The dispute arose when a prosecutor, representing a commercial company, challenged the prosecution's resolution to not initiate criminal proceedings against several judges for abuse of office and failure to punish a judge, alleging that the judges had accepted bribes to rule in favor of a counterparty in ongoing civil litigation concerning the eviction and disposal of a company's properties. Relying on Article 38515, paragraph 1, point (b) of the Code of Criminal Procedure, the Supreme Court determined that the civil judgments cited as evidence of illegality had been properly scrutinized through available appellate remedies without demonstrating that the judges committed the crime of abuse of office to the detriment of public interests.
Legislator headnote
AI generatedart. 248 C. pen, art. 38515 pct. 1 lit. b) C. proc. pen; Judicial abuse of office: sufficiency of prior appellate review of civil judgments as defense against criminal allegations: Și împotriva acestei rezoluții a formulat plângere petentul, solicitând desființarea acesteia și trimiterea cauzei la parchet pentru cercetări sub aspectul săvârșirii infracțiunilor prevăzute de art. 146 și art. 248 C. pen., considerând că vinovăția acestora este demonstrată chiar prin hotărârile civile contestate de el, care sunt ilegale.
Keywords
AI generatedCited Legislation
AI generatedRelated Decisions
AI generatedFull text
Asupra recursului de față;
În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin rezoluția Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Craiova nr. 133/P/2003 din 29 mai 2003, s-a dispus neînceperea urmăririi penale împotriva intimaților T.I., R.I., T.V., I.M., G.M., B.M. și D.D., pentru infracțiunile prevăzute de art. 246 și art. 248 C. pen.
S-a reținut că denunțătorul C.Șt., procurator al SC S. SRL, a sesizat P.N.A. București, prin care a arătat că intimații de mai sus în calitate de judecători au pretins și primit bani și bunuri de la D.D.D., administrator la SC C. SA, pentru a soluționa favorabil contestațiile la executarea deciziei civile nr. 1532 din 9 octombrie 2002 a Curții de Apel Craiova.
Prin Ordonanța nr. 206/P/2002 din 7 aprilie 2003, P.N.A. București a dispus neînceperea urmăririi penale față de T.I., R.I., G.M., B.M. și T.V., pentru infracțiunea de luare de mită și a declinat cauza în favoarea Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Craiova, pentru infracțiunile prevăzute de art. 246 și art. 248 C. pen.
S-a reținut că în anul 2000, D.D. a primit prin donație un teren în suprafață de 0,85 ha pe raza comunei Stoenești, județul Olt, teren pe care este amplasată o Stație P. și un popas turistic aparținând SC S. SRL.
Deoarece această societate comercială avea datorii la bugetul de stat, cele două imobile au fost preluate în anul 2000 de D.G.F.P.S. Olt, a scos la licitație aceste imobile, însă instanțele de judecată au anulat procesul-verbal de licitație. În anul 2000, SC S. SRL cu toate că a fost radiată din registrul comerțului a cerut evacuarea din spațiu a SC C. SA, care a fost admisă în final prin decizia civilă nr. 1532 din 9 octombrie 2002 de Curtea de Apel Craiova.
Ulterior, SC C. SA a promovat mai multe contestații la executare prin care a arătat că SC S. SRL nu mai există, fiind radiată, iar bunurile aparțin de drept D.G.F.P.S. Olt, contestații admise în parte, altele fiind respinse.
Pe timpul acestor procese civile, procuratorul a promovat plângere împotriva judecătorilor care au pronunțat hotărâri defavorabile SC S. SRL.
Și împotriva acestei rezoluții a formulat plângere petentul, solicitând desființarea acesteia și trimiterea cauzei la parchet pentru cercetări sub aspectul săvârșirii infracțiunilor prevăzute de art. 146 și art. 248 C. pen., considerând că vinovăția acestora este demonstrată chiar prin hotărârile civile contestate de el, care sunt ilegale.
Prin sentința penală nr. 58 din 28 septembrie 2004, Curtea de Apel Craiova a respins, ca nefondată, plângerea formulată de petentul C.Șt. Din actele depuse la dosar pe parcursul soluționării plângerii, respectiv memorii, motivele scrise ale plângerii prin care prezintă suita de procese promovate de acesta, soluțiile acestor procese, poziția apărătorului, critica magistraților pentru soluțiile pronunțate, instanța a reținut că plângerea este nefondată, hotărârile civile arătate de petent fiind analizate de instanțe în căile de atac promovate.
Împotriva acestei sentințe a declarat recurs petentul, care nu l-a motivat și nici nu s-a prezentat în instanță pentru a-l susține.
Examinând cauza din oficiu se constată că, hotărârile civile invocate de petent ca fiind nelegale și netemeinice, au fost examinate în căile de atac promovate, fiind asigurate toate garanțiile procesuale desfășurării corespunzătoare a acestora și neconstatându-se elemente din care să rezulte că persoanele împotriva cărora petentul a formulat plângere, au săvârșit vreuna din infracțiunile de abuz în serviciu contra intereselor publice.
Așa fiind, în baza art. 38515 pct. 1 lit. b) C. proc. pen., va respinge, ca nefondat, recursul declarat de petentul C.Șt. împotriva sentinței penale nr. 58 din 28 septembrie 2004 a Curții de Apel Craiova.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge, ca nefondat, recursul declarat de petentul C.Șt. împotriva sentinței penale nr. 58 din 28 septembrie 2004 a Curții de Apel Craiova.
Obligă recurentul petent să plătească statului 1.200.000 lei cheltuieli judiciare.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică, azi 13 ianuarie 2005.