Revision for contradiction of final judgments dismissed as time-barred; appellant forfeits right to challenge RON 1.26 million salary advance restitution.

Şedinţa publică din data de 15 iunie 2022

Asupra cererii de revizuire de faţă, din examinarea actelor şi lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin acţiunea înregistrată pe rolul Tribunalului Hunedoara sub nr. x/2018, reclamanta S.C. A. S.R.L. a chemat în judecată pe pârâtul B., solicitând obligarea acestuia din urmă la restituirea sumei de 1.449.830 RON brut, actualizată la data plăţii efective, sumă reprezentând avansuri salariale însuşite fără drept, precum şi cheltuieli de judecată.

Prin sentinţa civilă nr. 66 din 31 ianuarie 2019, pronunţată de Tribunalul Hunedoara, secţia I civilă au fost respinse ca nefondate excepţiile invocate de pârâtul B., privind lipsa de interes, inadmisibilitatea cererii de chemare în judecată, prescripţiei dreptului material la acţiune, lipsa calităţii de reprezentant convenţional a consilierului juridic C., autoritatea de lucru judecat.

A fost admisă în parte acţiunea formulată şi precizată de reclamanta S.C. A. S.R.L. şi în consecinţă: a fost obligat pârâtul să restituie reclamantei suma de 1.399.834 RON, cu titlu de sumă nedatorată, sumă ce va fi actualizată cu indicele de inflaţie la data plăţii efective; a fost respinsă în rest, ca rămasă fără obiect, acţiunea precizată; nu au fost acordate cheltuieli de judecată.

Prin decizia civilă nr. 670 din 25 iunie 2020, pronunţată de Curtea de Apel Alba Iulia, secţia I civilă, în dosarul nr. x/2018, au fost admise apelurile declarate de reclamanta S.C. A. S.R.L. şi de pârâtul B. împotriva sentinţei civile nr. 66 din 31 ianuarie 2019, pronunţate de Tribunalul Hunedoara.

A fost schimbată în parte sentinţa atacată, sub aspectul cuantumului sumei pe care a fost obligat pârâtul B. să o restituie reclamantei, care a fost stabilit ca fiind 1.264.830 RON, precum şi sub aspectul cheltuielilor de judecată.

A fost obligat pârâtul B. să plătească reclamantei suma de 10.948 RON, cu titlul cheltuieli de judecată în fata instanţei de fond.

A fost menţinută în rest sentinţa atacată.

A fost obligat pârâtul B. să plătească reclamantei suma de 11.333,22 RON, cu titlul cheltuieli de judecată în apel.

Împotriva acestei decizii, pârâtul B. a formulat cerere de revizuire, susţinând că există două hotărâri definitive ce includ considerente potrivnice, date de aceeaşi instanţă - Curtea de Apel Alba Iulia - prin decizia civilă nr. 670 din 25 iunie 2020 încălcându-se autoritatea de lucru judecat ce rezultă din considerentele deciziei civile nr. 603 din 24 iunie 2020, pronunţată în dosarul nr. x/2018, în special cu privire la:

1. natura juridică a sumelor de care a beneficiat cu titlu de avansuri în contul salariilor viitoare - calificate ca fiind veritabile împrumuturi, în timp ce în decizia civilă nr. 670 din 25 iunie 2020 au fost considerate avans salarii;

2. calitatea de titlu executoriu a angajamentului de restituire a sumelor cu titlu de avans nr. 22/13.10.2017 cu dată certă în faţa notarului public şi calitatea de titlu executoriu a contractului de ipotecă nr. x/13.10.2017 autentificat la acelaşi notar public B.N.P. D..

Revizuentul consideră că a fost încălcat art. 6 C.E.D.O. şi art. 47 din Carta fundamentală a drepturilor cetăţenilor Uniunii Europene, precum şi principiul legalităţii exprimat de art. 1 din Protocolul nr. 12 la Convenţia Europeană a Drepturilor Omului şi Libertăţilor Fundamentale prin faptul că, prin intermediul deciziei nr. 670/2020 din 25 iunie 2020 s-a emis pe cale judecătorească, prin adăugare la lege, un alt titlu executoriu ce dublează titlurile executorii preexistente şi prin care se modifică nelegal condiţiile de exigibilitate a restituirii datoriei sale către S.C. A. S.R.L. convertind o datorie exigibilă la termen, în rate lunare, într-o datorie exigibilă imediat.

Totodată, revizuentul a solicitat suspendarea executării deciziei nr. 670 din 25 iunie 2020 a Curţii de Apel Alba Iulia până la soluţionarea definitivă a prezentei cereri de revizuire, solicitând să fie exonerat de la orice taxe şi cauţiuni aferente cererii de revizuire, precum şi cererii de suspendare.

Arată revizuentul că un prim motiv de contradictorialitate este legat de calificarea juridică a naturii avansurilor băneşti de care a beneficiat în perioada 30.06.2016-15.09,2017 de la S.C. A. S.R.L. în contul remuneraţiilor viitoare de care urma să beneficieze de la acest angajator şi de la asociatul ei unic E..

Astfel cum susţine revizuentul, în cadrul deciziei civile nr. 603 din 24 iunie 2020 a Curţii de Apel Alba Iulia, rezultă calificarea juridică de împrumuturi, respectiv o cheltuială. Pe de altă parte, în cadrul deciziei civile nr. 670 din 25 iunie 2020 a Curţii de Apel Alba Iulia, rezultă o altă calificare juridică, aceea de avansuri salariale.

Al doilea motiv de contradictorialitate între cele două hotărâri definitive ale Curţii de Apel Alba Iulia este legat de momentul de început al perioadei de prescripţie precum şi de durata perioadei de prescripţie.

Astfel, în cadrul deciziei civile nr. 603 din 24 iunie 2020, perioada de prescripţie e limitată la ultimele 6 luni anterioare momentului concedierii, pe când, în cadrul deciziei civile nr. 670 din 25 iunie 2020, referitor la excepţia prescripţiei dreptului material la acţiune, Curtea a reţinut că această excepţie este de ordine privată, ce poate fi opusă numai în prima instanţă, prin întâmpinare sau, în lipsa invocării, cel mai târziu la primul termen de judecată la care părţile sunt legal citate, or pârâtul a invocat excepţia doar în apel.

Or, momentul la care prescripţia a început să curgă a fost luna iulie 2016.

În ceea ce priveşte durata termenului prescripţiei, revizuentul solicită instanţei să admită excepţia autorităţii de lucru judecat a decizie nr. 603 din 24 iunie 2020, în sensul că acesta este de 6 luni de la data primei plăţi în avans de care a beneficiat - iulie 2016 ori cea de 45 de zile de la darea de dată certă a angajamentului de plată în faţa notarului public - 13.10.2017.

Un alt motiv de contradictorialitate este legat de caracterul executoriu al titlului de creanţă reprezentat de angajamentul de plată, precum şi de contractul de împrumut cu ipotecă.

În drept, cererea a fost întemeiată pe dispoziţiile art. 509 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ.

Intimata a formulat întâmpinare, prin care a invocat excepţia necompetenţei materiale a Curţii de Apel Alba Iulia, precum şi excepţiile tardivităţii, inadmisibilităţii şi a lipsei de interes, iar pe fond a solicitat respingerea cererii, ca nefondată.

Prin decizia civilă nr. 103 din 21 ianuarie 2021, Curtea de Apel Alba Iulia, secţia I civilă a declinat competenţa de soluţionare a cauzei ce formează obiectul cererii de revizuire, în favoarea Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.

Dosarul a fost înregistrat pe rolul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie la 2.04.2021, sub nr. x/2020, fixându-se termen la 16 iunie 2021.

Prin încheierea din 16 iunie 2021, s-a dispus suspendarea judecării cererii de revizuire, în temeiul art. 411 alin. (1) pct. 2 C. proc. civ.

La 15 decembrie 2021, revizuentul a formulat cerere de repunere a cauzei pe rol, cererea fiind comunicată şi prin intermediul poştei, la data de 20 decembrie 2021.

Prin cererea formulată la data de 11 aprilie 2022, revizuentul a solicitat suspendarea judecării cauzei până la soluţionarea dosarului nr. x/2021, aflat pe rolul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie - Completul de 5 judecători.

La data de 13 aprilie 2022, intimata a depus note scrise, prin care a solicitat respingerea cererii de suspendare.

Prin încheierea din 13 aprilie 2022, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a dispus amânarea judecării cauzei în vederea ataşării dosarului nr. x/2018 al Curţii de Apel Alba Iulia, secţia I civilă şi a invocat excepţia tardivităţii formulării cererii de revizuire, fiind prorogată discutarea acestei excepţii pentru termenul din 15 iunie 2022.

La 15 iunie 2022, revizuentul a depus la dosar, prin poşta electronică, cerere de suspendare a judecării cauzei, în baza art. 138 alin. (1) şi (6), raportat la art. 412 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., până la publicarea motivării soluţiei pronunţate în dosarele nr. x/2021 şi nr. y/2021 de Completul de 5 judecători al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.

Înalta Curte va califica cererea de suspendare formulată de revizuent ca fiind o cerere întemeiată pe dispoziţiile art. 413 alin. (1) pct. 1 din C. proc. civ., care statuează că instanţa poate suspenda judecata când dezlegarea cauzei depinde, în tot sau în parte, de existenţa ori inexistenţa unui drept care face obiectul unei alte judecăţi.

Acest caz de suspendare are în vedere existenţa unui alt dosar, aflat pe rolul instanţelor de judecată, a cărui soluţionare ar putea avea o influenţă hotărâtoare asupra rezolvării cauzei, problema de a cărei rezolvare depinde soluţia din procesul pendinte aflându-se în strânsă legătură.

Cu alte cuvinte, acest caz de suspendare facultativă legală a judecăţii poate interveni atunci când soluţionarea cauzei supuse suspendării depinde de soluţionarea altui dosar în care se tranşează un drept, ce influenţează soluţia în cauza supusă suspendării.

Dispoziţiile legale anterior evocate, care reglementează suspendarea facultativă a judecăţii, oferă judecătorului opţiunea de a aprecia asupra oportunităţii aplicării acestei măsuri faţă de împrejurările concrete ale cauzei.

Cererea de suspendare urmează a fi respinsă, Înalta Curte reţinând că cele două dosare indicate de revizuent au fost soluţionate la data de 23 mai 2022, nemaifiind pe rolul instanţelor de judecată, astfel cum reiese din actele depuse de revizuent la dosar .

În temeiul dispoziţiilor art. 248 alin. (1) C. proc. civ., Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia a II-a civilă va lua în examinare excepţia tardivităţii cererii revizuire, invocată prin întâmpinare, reţinând următoarele:

Art. 457 alin. (1) C. proc. civ. reglementează principiul legalităţii căii de atac, conform căruia hotărârea judecătorească este supusă numai căilor de atac prevăzute de lege, în condiţiile şi termenele stabilite de aceasta, indiferent de menţiunile din dispozitivul ei.

Termenele prevăzute de lege pentru exercitarea căilor de atac sunt reglementate prin norme procesuale de ordine publică, astfel încât părţile trebuie să le respecte atât în privinţa duratei, cât şi în privinţa momentului de la care acestea se calculează.

Prin raportare la aceste consideraţii, instanţa supremă constată că cererea de revizuire este întemeiată pe dispoziţiile art. 509 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ.

În raport de motivul de revizuire invocat de către revizuent, Înalta Curte apreciază că devin incidente dispoziţiile art. 511 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ. potrivit cărora, "termenul de revizuire este de o lună şi se va socoti: în cazul prevăzut la art. 509 alin. (1) pct. 8, de la data rămânerii definitive a ultimei hotărâri".

Potrivit acestui text de lege, atunci când se invocă existenţa unor hotărâri definitive potrivnice, pronunţate în dosare diferite, ultima hotărâre încălcând autoritatea de lucru judecat a primei hotărâri, termenul de revizuire este de o lună şi se calculează de la data rămânerii definitive a ultimei hotărâri.

Termenul imperativ de o lună în care poate fi formulată cererea de revizuire împotriva unei hotărâri judecătoreşti, întemeiată pe motivul prevăzut la art. 509 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., se calculează de la data pronunţării respectivei hotărâri, indiferent dacă partea a fost sau nu prezentă la dezbaterile în fond sau la pronunţare, de la această dată hotărârea devenind definitivă, conform art. 634 alin. (1) pct. 4 teza I C. proc. civ.

Astfel, pentru stabilirea momentului de la care curge termenul de revizuire de o lună nu este relevantă data la care partea interesată a luat cunoştinţă de considerentele hotărârii atacate, având în vedere că, în cazul acestui motiv de revizuire, se analizează numai soluţiile din cuprinsul hotărârilor pretins contradictorii, care pot fi cunoscute de părţi încă de la momentul pronunţării, nu şi considerentele acestor hotărâri.

În prezenta cauză, termenul imperativ de o lună prevăzut la art. 511 alin. (1). pct. 8 C. proc. civ. a început să curgă la 25 iunie 2020 - data pronunţării ultimei hotărâri pretins potrivnice, iar cererea de revizuire a fost formulată la 02 septembrie 2020, astfel cum reiese din dovada aflată la dosarul Curţii de Apel Alba Iulia nr. 355/57/2020.

Fiind un termen stabilit pe luni, devin aplicabile dispoziţiile art. 181 alin. (1) pct. 3 teza I C. proc. civ., care prevăd că termenele socotite pe luni se împlinesc în ziua corespunzătoare din ultima lună.

Totodată, se vor avea în vedere şi dispoziţiile art. 181 alin. (2) C. proc. civ., potrivit cărora "când ultima zi a unui termen cade într-o zi nelucrătoare, termenul se prelungeşte până în prima zi lucătoare care urmează".

În condiţiile în care termenul de revizuire de o lună a început să curgă la 25 iunie 2020 rezultă că ultima zi în care putea fi formulată cererea de revizuire a fost 27 iulie 2020 (ziua de 25 iulie 2020 fiind o zi nelucrătoare - sâmbăta).

Având în vedere că cererea de revizuire a fost formulată cu depăşirea termenului imperativ de o lună prevăzut la art. 511 alin. (1). pct. 8 C. proc. civ., devin incidente prevederile art. 185 alin. (1) teza I C. proc. civ. potrivit cărora, "când un drept procesual trebuie exercitat într-un anumit termen, nerespectarea acestuia atrage decăderea din exercitarea dreptului, în afară de cazul în care legea dispune altfel".

Ca urmare a exercitării revizuirii cu nerespectarea termenului imperativ stabilit de legea procesual civilă, instanţa supremă constată că a intervenit decăderea din dreptul de a exercita această cale de atac, cu consecinţa pierderii de către revizuent a dreptului de a-i fi examinat pe fond motivul de revizuire întemeiat pe dispoziţiile art. 509 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ.

Pentru aceste motive, va respinge cererea de suspendare a judecării cauzei formulată de revizuentul-pârât B., iar în temeiul dispoziţiilor art. 248 alin. (1) C. proc. civ. prin raportare la cele ale art. 185 alin. (1) teza I şi art. 511 alin. (1). pct. 8 C. proc. civ., Înalta Curte va admite excepţia tardivităţii şi va respinge ca tardivă cererea de revizuire formulată de revizuent.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge cererea de suspendare a judecării cauzei, formulată de revizuentul-pârât B..

Respinge cererea de revizuire formulată de revizuentul-pârât B. împotriva deciziei civile nr. 670 din 25 iunie 2020, pronunţate de Curtea de Apel Alba Iulia, secţia I civilă, în dosarul nr. x/2018, ca tardiv formulată.

Cu drept de recurs în termen de 30 de zile de la comunicare, la Completul de 5 judecători al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.

Recursul se depune la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.

Pronunţată în şedinţă publică astăzi, 15 iunie 2022.