Unpaid court fee annuls appeal, leaving partial damages award for injured plaintiff intact
Legislator summary
AI generatedThe High Court of Cassation and Justice annulled the plaintiff's appeal as unfiled (netimbrat) for failure to pay the required 100 RON court fee, leaving the Court of Appeal's decision in force, which had partially upheld the plaintiff's damages claim against the defendant insurer (awarding 4,000 EUR in moral damages and 6,852 RON in material damages, plus costs). The dispute arose from a personal injury claim for material and moral damages following an alleged wrongful act, with the plaintiff challenging the appellate court's refusal to allow supplemental expert evidence on his worsened health and work capacity. The Court based its decision on Articles 32 and 33(2) of OUG No. 80/2013 and Article 486(3) of the Civil Procedure Code, holding that the court fee must be paid in advance and its non-payment—without any applicable exemption—renders the appeal null, despite the plaintiff's substantive arguments invoking the devolutive effect of appeal under Articles 476, 478, and 479 CPC and the RIL decision No. 9/2020.
Legislator headnote
AI generatedart. 476 C. proc. civ, art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ, art. 489 alin. (2) C. proc. civ, art. 493 alin. (2) C. proc. civ, art. 33 alin. (2) din O.U.G. nr. 80/2013, art. 493 alin. (5) din C. proc. civ; Unpaid court fee annuls appeal, leaving partial damages award for injured plaintiff intact: The dispute arose from a personal injury claim for material and moral damages following an alleged wrongful act, with the plaintiff challenging the appellate court's refusal to allow supplemental expert evidence on his worsened health and work capacity. The Court based its decision on Articles 32 and 33(2) of OUG No. 80/2013 and Article 486(3) of the Civil Procedure Code, holding that the court fee must be paid in advance and its non-payment—without any applicable exemption—renders the appeal null, despite the plaintiff's substantive arguments invoking the devolutive effect of appeal under Articles 476, 478, and 479 CPC and the RIL decision No. 9/2020.
Keywords
AI generatedCited Legislation
AI generatedCited Case Law
AI generatedRelated Decisions
AI generatedKey legal questions extracted by Legislator
AI generatedLegal basis for annulling the appeal as untaxed, due to failure to attach proof of court fee payment.
Applied in the dispositive to annul the appeal via the filter procedure before the panel.
Full text
Şedinţa publică din data de 14 iunie 2022
Asupra recursului de faţă, constată următoarele:
Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Suceava, secţia a II-a civilă, la 04.01.2018, reclamantul A. a chemat în judecată pe pârâţii S.C. B. S.A. şi C., solicitând instanţei ca, prin hotărârea ce o va pronunţa, să oblige pârâţii, în solidar, la plata sumelor de 10.000 de euro, cu titlu de daune materiale şi de 100.000 de euro, reprezentând daune morale, şi la prestaţie periodică în sumă de 1.000 euro/lunar pentru toată viaţa.
Prin sentinţa nr. 200/30.10.2020, Tribunalul Suceava, secţia a II-a civilă a admis excepţia lipsei calităţii procesuale pasive a pârâtului C. şi a respins acţiunea în contradictoriu cu acesta ca fiind formulată împotriva unei persoane fără calitate procesuală pasivă; a constatat că numitul C. are calitatea de intervenient forţat în cauză; a admis în parte acţiunea şi a obligat pârâta la plata sumelor de 6.852 RON, cu titlu de daune materiale şi de 3.000 euro, reprezentând daune morale şi a respins restul pretenţiilor; a obligat pârâta să plătească reclamantului suma de 1.400 RON, cu titlu de cheltuieli de judecată.
Împotriva acestei sentinţe reclamantul a declarat apel, criticând-o pentru nelegalitate şi netemeinicie.
Prin decizia nr. 274/30.09.2021, Curtea de Apel Suceava, secţia a II-a civilă a admis apelul şi a schimbat în parte sentinţa apelată, în sensul că a obligat pârâta să plătească reclamantului suma de 4.000 de euro, cu titlu de daune morale; a menţinut celelalte dispoziţii ale sentinţei apelate şi a obligat intimata-pârâtă să plătească apelantului-reclamant suma de 500 RON, cu titlu de cheltuieli de judecată în apel.
Împotriva acestei decizii a declarat recurs reclamantul, solicitând casarea hotărârii şi trimiterea cauzei spre o nouă judecată curţii de apel.
În motivare, recurentul a arătat că instanţa de apel în mod greşit a respins proba cu supliment la raportul de expertiză pentru reevaluarea stării lui de sănătate şi a capacităţii de muncă, fiind practic în imposibilitatea de a a-şi dovedi pretenţiile raportat la starea sa de sănătate, care s-a agravat odată cu trecerea timpului.
Evocând încălcarea prevederilor art. 478 alin. (2) şi 479 alin. (2) C. proc. civ., recurentul a susţinut că, în raport cu art. 476 C. proc. civ., apelul are efect devolutiv şi provoacă o nouă judecată asupra fondului, oferind părţilor posibilitatea unei reexaminări a cauzei sub toate aspectele.
În acest sens, a invocat şi cele statuate prin decizia nr. 9/2020, pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, în recurs în interesul legii, considerând că solicitarea de încuviinţare a probei cu supliment la expertiza efectuată la prima instanţă a fost justificată şi în mod greşit respinsă de instanţa de apel.
În drept, a invocat art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ.
La 19.01.2022 intimata-pârâtă a depus la dosar întâmpinare prin care a invocat excepţia nulităţii recursului, în raport cu art. 489 alin. (2) C. proc. civ., pentru lipsa motivelor de nelegalitate şi, în subsidiar, pe fond a solicitat respingerea recursului.
În temeiul art. 493 alin. (2) C. proc. civ., Înalta Curte a dispus întocmirea raportului asupra admisibilităţii în principiu a recursului; acesta a fost redactat şi comunicat părţilor; nicio parte nu a prezentat punct de vedere.
Înalta Curte, constituită în complet de filtru, a luat în examinare excepţia nulităţii recursului asupra căreia, în conformitate cu prevederile art. 248, raportat la art. 24 alin. (1) şi (2), coroborat cu art. 32 şi cu art. 33 alin. (2) din O.U.G. nr. 80/2013, precum şi art. 493 alin. (5) din C. proc. civ., reţine următoarele:
Potrivit art. 1 din O.U.G. nr. 80/2013, acţiunile şi cererile introduse la instanţele judecătoreşti sunt supuse taxelor judiciare de timbru.
Dispoziţiile art. 32 din aceeaşi ordonanţă stabilesc că taxele judiciare de timbru se datorează atât pentru judecata în primă instanţă, cât şi pentru exercitarea căilor de atac, în condiţiile prevăzute de lege, iar art. 33 statuează că acestea se plătesc anticipat, cu excepţiile prevăzute de lege.
Potrivit art. 24 alin. (1) din O.U.G. nr. 80/2013, "Recursul împotriva hotărârilor judecătoreşti se taxează cu 100 RON dacă se invocă unul sau mai multe dintre motivele prevăzute la art. 488 alin. (1) pct. 1-7 din C. proc. civ..", iar la alin. (2) se prevede că "În cazul în care se invocă încălcarea sau aplicarea greşită a normelor de drept material, pentru cereri şi acţiuni evaluabile în bani, recursul se taxează cu 50% din taxa datorată la suma contestată, dar nu mai puţin de 100 RON; în aceeaşi ipoteză, pentru cererile neevaluabile în bani, cererea de recurs se taxează cu 100 RON".
Pe de altă parte, potrivit art. 486 alin. (2) C. proc. civ., la cererea de recurs se va ataşa dovada achitării taxei de timbru, conform legii, iar potrivit alin. (3) al aceluiaşi articol, cerinţele menţionate la alin. (2) sunt prevăzute sub sancţiunea nulităţii.
În speţă, în etapa regularizării, constatându-se că recursul nu este timbrat, Înalta Curte a stabilit în sarcina recurentului obligaţia achitării taxei judiciare de timbru în cuantum de 100 RON, conform art. 24 alin. (2) din O.U.G. nr. 80/2013.
Astfel, recurentului A. i s-a pus în vedere prin citaţie, potrivit dovezilor existente la dosar, să depună la dosar dovada achitării taxei judiciare de timbru cu suma de 100 RON, măsură asupra căreia nu s-a conformat. Acest aspect a fost arătat şi în cuprinsul raportului asupra admisibilităţii în principiu a recursului, ce i-a fost comunicat recurentului.
De asemenea, se constă că în cauză nu operează scutirea legală - personală sau obiectivă - de la obligaţia timbrării, motiv pentru care urmează a da eficienţă dispoziţiilor art. 32 şi art. 33 alin. (2) din O.U.G. nr. 80/2013 şi art. 197 C. proc. civ., în sensul anulării ca netimbrată a cererii de recurs.
Aşa fiind, Înalta Curte, dând eficienţă dispoziţiilor textelor de lege evocate mai sus, în temeiul art. 486 alin. (3) C. proc. civ., cu aplicarea art. 493 pct. (5) C. proc. civ., va anula recursul ca netimbrat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Anulează ca netimbrat recursul declarat de reclamantul A. împotriva deciziei nr. 274 din 30 septembrie 2021, pronunţate de Curtea de Apel Suceava, secţia a II-a civilă.
Fără nicio cale de atac.
Pronunţată în şedinţă publică astăzi, 14 iunie 2022.