Territorial competence of former judge's salary claim against state body under Art. 127(2), (21) CPC

Şedinţa publică din data de 14 iunie 2022

Asupra conflictului negativ de competenţă de faţă, constată următoarele:

Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Galaţi, secţia I civilă la 01.02.2021, reclamanta A. a chemat în judecată pe pârâtul Tribunalul Iaşi, solicitând instanţei ca, prin hotărârea ce o va pronunţa, să oblige pârâtul la plata diferenţelor salariale rezultate ca urmare a stabilirii indemnizaţiei de încadrare brute lunare la nivel maxim pentru fiecare funcţie, vechime în funcţie, treaptă sau gradaţie prin raportare la includerea majorărilor de 1% şi 5% prevăzute de O.G. nr. 3/2006, acordate prin hotărâri judecătoreşti, începând cu 09.04.2015 până la data ieşirii la pensie, sume actualizate cu rata inflaţiei şi dobânda legală calculate de la momentul scadenţei lunare până la data plăţii efective.

Prin sentinţa civilă nr. 1658/02.11.2021, Tribunalul Galaţi, secţia I civilă a admis excepţia necompetenţei sale teritoriale şi a declinat competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Tribunalului Iaşi, secţia I civilă.

Pentru a hotărî astfel, a reţinut că reclamanta a avut calitatea de judecător până la data de 01.12.2019, dată la care a fost eliberată din funcţie, astfel că în speţă nu sunt incidente dispoziţiile art. 127 alin. (1) C. proc. civ., context în care a evocat dispoziţiile art. 210 din Legea nr. 62/2010 şi a dispus declinarea competenţei de soluţionare a cauzei în favoarea Tribunalului Iaşi, pe rolul căruia dosarul a fost înregistrat la 22.11.2021.

Prin sentinţa civilă nr. 511/07.03.2022, Tribunalul Iaşi, secţia I civilă a admis excepţia necompetenţei sale teritoriale şi a declinat competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Tribunalului Galaţi; constatând ivit conflictul negativ de competenţă, a dispus înaintarea dosarului către Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie în vederea pronunţării regulatorului de competenţă; totodată, a dispus suspendarea judecăţii cauzei, conform art. 134 C. proc. civ.

Pentru a hotărî astfel, a reţinut că reclamanta a înţeles să uzeze de dreptul conferit de dispoziţiile art. 127 alin. (2) şi (21) C. proc. civ., având în vedere calitatea de pârât a Tribunalului Iaşi.

Înalta Curte, constatând existenţa conflictului negativ de competenţă, în sensul art. 133 alin. (2) C. proc. civ., ivit între două instanţe care s-au declarat deopotrivă necompetente să judece pricina, în temeiul art. 135 C. proc. civ., va pronunţa regulatorul de competenţă, stabilind competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Tribunalului Galaţi, pentru următoarele considerente:

Reclamanta a învestit Tribunalul Galaţi cu un litigiu asimilat conflictelor de muncă, pârât fiind Tribunalul Iaşi.

Potrivit art. 127 alin. (1) C. proc. civ., astfel cum a fost modificat prin Legea nr. 310/2018, "dacă un judecător are calitatea de reclamant într-o cerere de competenţa instanţei la care îşi desfăşoară activitatea sau a unei instanţe inferioare acesteia, va sesiza una dintre instanţele judecătoreşti de acelaşi grad aflate în circumscripţia oricăreia dintre curţile de apel învecinate cu curtea de apel în a cărei circumscripţie se află instanţa la care îşi desfăşoară activitatea", iar potrivit alin. (2), "în cazul în care cererea se introduce împotriva unui judecător care ar fi de competenţa instanţei la care îşi acesta îşi desfăşoară activitatea sau a unei instanţe inferioare acesteia, reclamantul poate sesiza una dintre instanţele judecătoreşti de acelaşi grad aflate în circumscripţia oricăreia dintre curţile de apel învecinate cu curtea de apel în a cărei circumscripţie se află instanţa care ar fi fost competentă, potrivit legii."

Conform art. 127 alin. (21) C. proc. civ., dispoziţiile alin. (1) şi (2) se aplică în mod corespunzător şi în ipoteza în care o instanţă de judecată are calitatea de reclamant sau pârât, după caz.

Cum Tribunalul Iaşi are calitatea de pârât, este atrasă incidenţa art. 127 alin. (21) C. proc. civ., astfel că nu prezintă relevanţă faptul că reclamanta şi-a încetat activitatea prin pensionare.

Utilizarea predicatului "poate", în cuprinsul art. 127 alin. (2) C. proc. civ., relevă că reclamantul este cel care decide dacă se prevalează sau nu de posibilitatea de a se adresa unei instanţe de acelaşi grad, aflate în circumscripţia oricăreia dintre curţile de apel învecinate cu curtea de apel în a cărei circumscripţie se află instanţa care ar fi fost competentă.

Reclamanta a înţeles să uzeze de dreptul conferit de art. 127 alin. (2) şi alin. (21) C. proc. civ., învestind cu soluţionarea litigiului Tribunalul Galaţi, instanţă aflată în circumscripţia Curţii de Apel Galaţi, învecinată Curţii de Apel Iaşi, în a cărei circumscripţie se află Tribunalul Iaşi.

Aşa fiind, instanţa supremă constată că aceasta şi-a manifestat opţiunea, în condiţiile art. 127 alin. (2) C. proc. civ., determinând astfel competenţa teritorială în soluţionarea cererii de chemare în judecată.

Având în vedere considerentele anterior expuse, în temeiul art. 135 alin. (4) C. proc. civ., competenţa de soluţionare a litigiului va fi stabilită în favoarea Tribunalului Galaţi.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Stabileşte competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Tribunalului Galaţi.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică astăzi, 14 iunie 2022.