Legislator Case Law & Legislation
Decizia nr. 132/2022 AI generated

Inadmissible appeal against interlocutory recusal order due to irrevocability of underlying insolvency decision

Case Number Decizia nr. 132/2022
Court / Authority
Jurisdiction Romania (RO)
Decision Date
Outcome Inadmissible

Legislator summary

AI generated

The Supreme Court dismissed the appeal as inadmissible, thereby upholding the Court of Appeal's decision to reject the recusal request and affirming the finality of the prior civil decision regarding the underlying insolvency measure. The dispute arose in insolvency proceedings where a limited liability company, acting as a creditor, challenged a civil tribunal's refusal to remove the legal representative from the creditors' committee and criticized the Court of Appeal for allegedly proceeding without proper adversarial notice and impartiality; the company subsequently filed an appeal specifically targeting the Court of Appeal's interlocutory order rejecting its recusal petition. Relying on the principle of legality of legal remedies and the specific procedural regime for insolvency, the Court held that under the applicable provisions of the Code of Civil Procedure, the decision on recusal can only be challenged jointly with the final substantive judgment; because the underlying insolvency measure was subject only to a final appeal at the Court of Appeal level (making that decision irrevocable), no further appeal lay against the recusal order, rendering the plaintiff's petition inadmissible.

Legislator headnote

AI generated

art. 1081 alin. (1) pct. 1 lit. b) din C. proc. civ, art. 27 C. proc. civ, art. 21 alin. (4) din Legea nr. 85/2006, art. 27 alin. (7) din C. proc. civ, art. 129 din C. proc. civ, art. 30 alin. (2) din C. proc. civ; Inadmissible appeal against interlocutory recusal order due to irrevocability of underlying insolvency decision: The dispute arose in insolvency proceedings where a limited liability company, acting as a creditor, challenged a civil tribunal's refusal to remove the legal representative from the creditors' committee and criticized the Court of Appeal for allegedly proceeding without proper adversarial notice and impartiality; the company subsequently filed an appeal specifically targeting the Court of Appeal's interlocutory order rejecting its recusal petition. Relying on the principle of legality of legal remedies and the specific procedural regime for insolvency, the Court held that under the applicable provisions of the Code of Civil Procedure, the decision on recusal can only be challenged jointly with the final substantive judgment; because the underlying insolvency measure was subject only to a final appeal at the Court of Appeal level (making that decision irrevocable), no further appeal lay against the recusal order, rendering the plaintiff's petition inadmissible.

Keywords

AI generated
insolvency interlocutory decision limited liability procedural orders Civil Procedure Code untimely recusal request

Cited Legislation

AI generated
art. 1081 alin. (1) pct. 1 lit. b) din C. proc. civ
Prin încheierea din 02.11.2021, Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VI-a civilă a respins ca neîntemeiată cererea de recuzare, a dispus înaintarea dosarului către complet, în vederea continuării judecăţii şi, în temeiul art. 1081 alin. (1) pct. 1 lit. b) din C. proc. civ.
art. 27 C. proc. civ
Astfel, a afirmat că în cauză era incidentă ipoteza de la art. 27 C. proc. civ., în condiţiile în care la termenul din 25.10.2021, a adus la cunoştinţa instanţei de recurs că, faţă de dispoziţiile art.
art. 21 alin. (4) din Legea nr. 85/2006
civ., în condiţiile în care la termenul din 25.10.2021, a adus la cunoştinţa instanţei de recurs că, faţă de dispoziţiile art. 21 alin.
art. 27 alin. (7) din C. proc. civ
Din această perspectivă a apreciat că membrii completului de judecată învestit cu soluţionarea recursului său s-au antepronunţat în cauză, aspect ce se circumscrie ipotezei de la art. 27 alin. (7) din C. proc. civ.
art. 129 din C. proc. civ
În continuare, recurenta-contestatoare a învederat că art. 129 din C. proc. civ.
art. 30 alin. (2) din C. proc. civ
A mai afirmat că raportat la art. 30 alin. (2) din C. proc. civ.
art. 137 alin. (1) din C. proc. civ
Astăzi, în şedinţă publică, Înalta Curte a invocat, din oficiu, excepţia inadmisibilităţii recursului, asupra căreia, analizând-o, cu prioritate, în temeiul art. 137 alin. (1) din C. proc. civ.
art. 299 alin. (1) C. proc. civ
Potrivit art. 299 alin. (1) C. proc. civ., "Hotărârile date fără drept de apel, cele date în apel, precum şi, în condiţiile prevăzute de lege, hotărârile altor organe cu activitate jurisdicţională sunt supuse recursului.
AI generated

Key legal questions extracted by Legislator

AI generated
art. 312 alin. (1) coroborat cu art. 34 alin. (2) C. proc. civ.

Cited in the dispositive to provide the legal basis for dismissing the appeal as inadmissible.

Need to analyze how this precedent applies to your matter?

Cross-reference this judgment against statutes, commentaries, and subsequent citing case law inside Legislator AI.

Open in Legislator →

Full text

Şedinţa publică din data de 26 ianuarie 2022

Asupra recursului de faţă, constată următoarele:

Împotriva încheierii din 17.08.2021, dată de Tribunalul Bucureşti, secţia a VII-a civilă în dosarul nr. x/2021, S.C. A. S.R.L. a declarat recurs, dosarul fiind înregistrat pe rolul Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VI-a civilă.

La termenul din 25.10.2021, recurenta a formulat o cerere de recuzare a membrilor completului învestit cu soluţionarea căii sale de atac.

Prin încheierea din 02.11.2021, Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VI-a civilă a respins ca neîntemeiată cererea de recuzare, a dispus înaintarea dosarului către complet, în vederea continuării judecăţii şi, în temeiul art. 1081 alin. (1) pct. 1 lit. b) din C. proc. civ. de la 1865, a aplicat reprezentantului legal al societăţii petente o amendă judiciară în cuantum de 200 RON.

Împotriva dispoziţiei de respingere a cererii de recuzare, adoptată prin încheiere, S.C. A. S.R.L. a declarat recurs, solicitând casarea ei şi trimiterea cauzei, pentru o nouă judecată, curţii de apel.

În motivare, autoarea căii de atac, după prezentarea situaţiei de fapt şi a considerentelor curţii de apel din încheierea recurată, a invocat motivele de recurs prevăzute de art. 304 pct. 8 şi 9 din C. proc. civ. de la 1865, precum şi dispoziţiile art. 3041 din acelaşi Cod, arătând, în esenţă, că judecătorii completului nu au fost imparţiali, aceştia spunându-şi părerea cu privire la cauza dedusă judecăţii.

Subsumat primelor două cazuri de casare indicate, recurenta-contestatoare a prezentat motivele cererii de recuzare prin prisma cărora a apreciat că demersul său judiciar se impunea a fi admis.

Astfel, a afirmat că în cauză era incidentă ipoteza de la art. 27 C. proc. civ., în condiţiile în care la termenul din 25.10.2021, a adus la cunoştinţa instanţei de recurs că, faţă de dispoziţiile art. 21 alin. (4) din Legea nr. 85/2006, cadrul procesual în recurs nu a fost stabilit corect, întrucât, în cauză, au fost citate persoane care nu făceau parte din comitetul creditorilor şi noul membru al comitetului creditorilor nu a fost citat.

A susţinut că în mod greşit curtea de apel a apreciat că citarea preşedintelui comitetului creditorilor, în speţă, Direcţia Generală a Finanţelor Publice a Municipiului Bucureşti era suficientă şi cadrul procesual stabilit corect de judecătorul-sindic.

În continuare, a afirmat că imparţialitatea membrilor completului de judecată rezulta şi din faptul că în mod nelegal şi neîntemeiat s-a apreciat că procedura de citare a Direcţiei Generale a Finanţelor Publice a Municipiului Bucureşti a fost legal îndeplinită, în condiţiile în care aceasta a fost citată la o altă adresă.

Recurenta-contestatoare a menţionat că statuările curţii de apel cu privire la împrejurările sus-menţionate sunt nemotivate şi încalcă dispoziţiile imperative ale art. 21 alin. (4) din Legea nr. 85/2006 şi practica judiciară în materie, potrivit căreia orice contestaţie la măsurile lichidatorului judiciar se judecă în contradictoriu cu toţi membrii comitetului creditorilor.

Din această perspectivă a apreciat că membrii completului de judecată învestit cu soluţionarea recursului său s-au antepronunţat în cauză, aspect ce se circumscrie ipotezei de la art. 27 alin. (7) din C. proc. civ. de la 1865.

Autoarea căii de atac a mai precizat că incidenţa art. 27 alin. (7) din C. proc. civ. din 1865 era atrasă şi de decizia instanţei de a respinge în mod nemotivat cererea sa de amânare a judecăţii, în condiţiile în care lichidatorul judiciar al intimatei-pârâte a depus la dosar prin mijloace electronice întâmpinare, iar ea nu a avut posibilitatea de a o studia înainte de şedinţa de judecată.

Astfel, a arătat că instanţa de recurs a încălcat dreptul său la un proces echitabil şi principiul contradictorialităţii.

În continuare, recurenta-contestatoare a învederat că art. 129 din C. proc. civ. de la 1865 consacră rolul activ al judecătorului, principiu care este strâns legat de principiul aflării adevărului, principii care pot fi puse în lumină doar prin respectarea principiului contradictorialităţii, sens în care a evocat dispoziţiile art. 6 şi art. 13 din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale.

A mai afirmat că raportat la art. 30 alin. (2) din C. proc. civ. de la 1865, completul care a judecat cererea sa de recuzare a fost incompatibil.

În cauză, intimaţii nu au formulat întâmpinare.

Astăzi, în şedinţă publică, Înalta Curte a invocat, din oficiu, excepţia inadmisibilităţii recursului, asupra căreia, analizând-o, cu prioritate, în temeiul art. 137 alin. (1) din C. proc. civ. de la 1865 (în continuare, C. proc. civ.), reţine următoarele:

Unul dintre principiile fundamentale ce guvernează procesul civil este acela al legalităţii căilor de atac şi el presupune că părţile nu pot uza, în scopul apărării drepturilor şi intereselor lor legitime, decât de mijloacele procedurale prevăzute de lege şi astfel nu pot exercita decât căile de atac reglementate legal.

Principiul enunţat este consacrat la nivel constituţional prin art. 129 din Constituţia României.

În speţă, autoarea căii de atac a declarat recurs împotriva încheierii din 02.11.2021, pronunţată în dosarul nr. x/2021, prin care Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VI-a civilă a respins ca neîntemeiată cererea sa de recuzare formulată împotriva membrilor completului de judecată învestit cu soluţionarea recursului pe care l-a declarat împotriva încheierii din 17.08.2021 a Tribunalului Bucureşti, secţia a VII-a civilă, dată în dosarul nr. x/2021.

Recursul a fost soluţionat de Curtea de Apel, secţia a VI-a civilă prin decizia civilă nr. 898R/06.12.2021.

Potrivit art. 299 alin. (1) C. proc. civ., "Hotărârile date fără drept de apel, cele date în apel, precum şi, în condiţiile prevăzute de lege, hotărârile altor organe cu activitate jurisdicţională sunt supuse recursului. Dispoziţiile art. 282 alin. (2) sunt aplicabile în mod corespunzător."

Conform art. 34 alin. (2) C. proc. civ., încheierea prin care s-a respins cererea de recuzare se poate ataca numai odată cu fondul.

Acest text de lege instituie condiţii speciale cu privire la calea de atac ce se poate declara împotriva încheierii de respingere a cererii de recuzare: astfel, ea poate fi atacată numai odată cu hotărârea finală şi este susceptibilă de aceleaşi căi de atac care pot fi exercitate împotriva ei şi numai în măsura în care respectiva hotărâre are deschisă vreo cale de atac.

Recursul de faţă este îndreptat împotriva unei încheieri prin care a fost respinsă cererea de recuzare formulată de S.C. A. S.R.L. împotriva completului învestit cu judecata recursului pe care îl declarase împotriva unei încheieri date de judecătorul-sindic în cadrul procedurii de insolvenţă a debitoarei Compania de Transport Feroviar Bucureşti S.A.

Conform art. 12 alin. (1) din Legea nr. 85/2006, în forma aplicabilă la data declanşării procesului având ca obiect procedura insolvenţei a intimatei-pârâte sus-menţionate, hotărârile judecătorului-sindic sunt susceptibile de a fi atacate numai cu recurs.

Coroborând dispoziţiile legale sus-evocate cu cele ale art. 377 alin. (2) pct. 4 C. proc. civ., instanţa supremă constată că hotărârea dată în recursul exercitat împotriva încheierii din 17.08.2021 a Tribunalului Bucureşti, secţia a VII-a civilă, respectiv decizia civilă nr. 898R/06.12.2021 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VI-a civilă, este irevocabilă de la data pronunţării ei, împotriva acesteia nemaiputând fi exercitată o nouă cale de atac a recursului.

Cum încheierea de respingere a cererii de recuzare urmează acelaşi regim juridic cu cea dată asupra fondului, în ceea ce priveşte calea de atac, rezultă că recursul îndreptat împotriva încheierii din 02.11.2021, a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VI-a civilă în dosarul nr. x/2021 este inadmisibil, împotriva ei partea neavând deschisă calea de atac a recursului.

Aşa fiind, constatând că încheierea atacată nu se încadrează în niciuna din ipotezele reglementate de art. 299 alin. (1) C. proc. civ., Înalta Curte, în temeiul art. 312 alin. (1) coroborat cu art. 34 alin. (2) C. proc. civ., va respinge recursul ca inadmisibil.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge ca inadmisibil recursul declarat de recurenta-contestatoare S.C. A. S.R.L. împotriva încheierii din 02.11.2021, pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VI-a civilă în dosarul nr. x/2021.

Irevocabilă.

Pronunţată în şedinţă publică astăzi, 26 ianuarie 2022.