Salary dispute appeal inadmissible in final labor ruling

Şedinţa publică din data de 11 mai 2022

Asupra recursului de faţă, din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin cererea înregistrată la 03.09.2020, pe rolul Tribunalului Satu Mare, sub nr. x/2020, A. a solicitat în contradictoriu cu pârâta DIRECŢIA GENERALĂ DE ASISTENŢĂ SOCIALĂ ŞI PROTECŢIA COPILULUI A JUDEŢULUI SATU MARE, ca prin hotărârea ce se va pronunţa în cauză, să se dispună obligarea pârâtei la recalcularea drepturilor salariale şi acordarea majorărilor salariale prevăzute de Legea-cadru nr. 153/2017, privind Salarizarea personalului plătit din fonduri publice, pentru familia ocupaţională de funcţii bugetare:

"Sănătate şi asistenţă socială."

Prin sentinţa civilă nr. 216/LMA din data de 12 mai 2021, pronunţată de Tribunalul Satu Mare, s-a respins ca nefondat capătul de cerere principal al reclamantei A., privind majorarea salariului de bază, în contradictoriu cu pârâta DIRECŢIA GENERALĂ DE ASISTENŢĂ SOCIALĂ ŞI PROTECŢIA COPILULUI A JUDEŢULUI SATU MARE. S-a respins ca nefondat capătul de cerere subsidiar, ordonanţă preşedinţială, privind acordarea sporurilor prevăzute de H.G. nr. 153/2018.

Împotriva acestei sentinţe, reclamanta A. a declarat apel.

Prin decizia civilă nr. 912 din 14 septembrie 2021, Curtea de Apel Oradea, secţia I civilă a admis apelul civil declarat de către A., împotriva sentinţei civile nr. 216/LMA din data de 12 mai 2021, pronunţată de Tribunalul Satu Mare, pe care a anulat-o în parte, cu privire la respingerea cererii de ordonanţă preşedinţială. Rejudecând, a respins cererea privind acordarea sporurilor, ca neîntemeiată. A păstrat celelalte dispoziţii ale sentinţei apelate, care nu contravin deciziei pronunţate.

Împotriva acestei decizii A. a declarat recurs, solicitând admiterea căii de atac formulate.

Intimatul nu a depus întâmpinare.

Analizând recursul în conformitate cu dispoziţiile art. 499 C. proc. civ., potrivit cărora în cazul în care recursul se respinge fără a fi cercetat în fond, hotărârea de recurs va cuprinde numai motivarea soluţiei fără a se evoca şi analiza motivele de casare, Înalta Curte va examina cu prioritate, potrivit art. 494 din C. proc. civ., raportat la art. 482 şi la art. 248 din acelaşi cod, excepţia inadmisibilităţii recursului.

Recursul formulat în cauză vizează decizia civilă nr. 912 din 14 septembrie 2021, prin care Curtea de Apel Oradea, secţia I civilă a admis apelul civil declarat de către A., împotriva sentinţei civile nr. 216/LMA din data de 12 mai 2021, pronunţată de Tribunalul Satu Mare, pe care a anulat-o în parte, cu privire la respingerea cererii de ordonanţă preşedinţială şi în rejudecare, a respins cererea privind acordarea sporurilor, ca neîntemeiată, păstrând celelalte dispoziţii ale sentinţei apelate.

Înalta Curte reţine că decizia civilă nr. 912 pronunţată la 14 septembrie 2021 de Curtea de Apel Oradea, este o hotărâre pronunţată în apel, în cadrul unui litigiu din materia conflictelor de muncă, fiind astfel o hotărâre definitivă.

Potrivit dispoziţiilor art. 208 din Legea nr. 62/2011, conflictele individuale de muncă se soluţionează în primă instanţă de către tribunal, hotărârile instanţei de fond fiind supuse numai apelului, astfel cum dispune art. 214 din acelaşi act normativ. Art. 216 din Legea nr. 62/2011 statuează că prevederile acestui act normativ, referitoare la procedura de soluţionare a conflictelor individuale de muncă, se completează în mod corespunzător cu prevederile C. proc. civ.. În conformitate cu prevederile art. 483 alin. (2) C. proc. civ., nu sunt supuse recursului hotărârile pronunţate în cauze având ca obiect conflicte de muncă şi de asigurări sociale, precum şi hotărârile date de instanţele de apel, în cazurile în care legea prevede că hotărârile de primă instanţă sunt supuse numai apelului.

Ca urmare, decizia împotriva căreia s-a exercitat calea extraordinară de atac de retractare, respectiv decizia civilă nr. 912 din 14 septembrie 2021, nu este susceptibilă de a fi atacată cu recurs.

Unul dintre principiile fundamentale care guvernează procesul civil este acela al legalităţii căilor de atac şi presupune că părţile nu pot uza, în scopul apărării drepturilor şi intereselor lor legitime, de alte mijloace procedurale în afară de cele prevăzute de lege.

Principiul enunţat este consacrat în art. 129 din Constituţia României, iar în C. proc. civ., adoptat prin Legea nr. 134/2010, în art. 457.

Potrivit art. 457 alin. (1) din C. proc. civ. "Hotărârea judecătorească este supusă numai căilor de atac prevăzute de lege, în condiţiile şi termenele stabilite de aceasta, indiferent de menţiunile din dispozitivul ei".

Instanţa nu are posibilitatea de a considera ca admisibilă orice cale de atac promovată, chiar dacă hotărârea atacată ar fi considerată de părţi netemeinică sau nelegală, ci are obligaţia de a analiza căile de atac în limitele şi cu respectarea condiţiilor impuse de lege în respectarea principiului preeminenţei dreptului, recunoscut în preambulul Convenţiei pentru Apărarea Drepturilor Omului şi a Libertăţilor Fundamentale şi, implicit, a principiului securităţii raporturilor juridice, conform căruia o hotărâre definitivă nu mai poate forma obiectul controlului de legalitate, în afara căilor extraordinare de atac expres şi limitativ stabilite de lege.

În consecinţă, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, văzând dispoziţiile art. 496 alin. (1) teza a II-a C. proc. civ., va respinge ca inadmisibil recursul declarat de recurenta-reclamantă A. împotriva deciziei civile nr. 912/2021-A din 14 septembrie 2021, pronunţate de Curtea de Apel Oradea, secţia I civilă.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge recursul declarat de recurenta-reclamantă A. împotriva deciziei civile nr. 912/2021-A din 14 septembrie 2021, pronunţate de Curtea de Apel Oradea, secţia I civilă, ca inadmisibil.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică astăzi, 11 mai 2022.