Pension recalculation dispute; inadmissibility of recourse due to statutory bar on social insurance cases under Article 483(2) Civil Procedure Code
Legislator summary
AI generatedThe High Court of Cassation and Justice dismissed the appellant's recourse as inadmissible, thereby leaving the Court of Appeal’s decision, which had partially admitted the claim while excluding certain leave and medical benefits from the pension recalculation, as final and enforceable. The dispute arose from a social insurance action where the plaintiff challenged a pension decision, seeking the inclusion of gross income recorded in his workbook for the period between 1991 and 2001 to recalculate his pension, after the first instance initially granted the full relief. The decisive legal basis was the principle of the legality of appeal routes under Article 457 of the Civil Procedure Code, specifically applying Article 483(2), which establishes that judgments in social insurance matters are not subject to recourse, rendering the appellate decision definitive from the moment of pronouncement and barring any further challenge.
Legislator headnote
AI generatedart. 248 alin. (1) C. proc. civ, art. 483 alin. (2) C. proc. civ, art. 634 alin. (1) pct. 4 C. proc. civ, art. 457 C. proc. civ; Pension recalculation dispute; inadmissibility of recourse due to statutory bar on social insurance cases under Article 483(2) Civil Procedure Code: Fără a-şi încadra susţinerile în temeiul de drept al art. 488 alin. (1) pct. 1-8 C. proc. civ., împotriva deciziei civile nr. 1513/2021 din 21 octombrie 2021 pronunţată de Curtea de Apel Alba Iulia, secţia I civilă, reclamantul A. a declarat recurs, solicitând admiterea acestuia, casarea deciziei atacate şi trimiterea cauzei spre rejudecare.
Keywords
AI generatedCited Legislation
AI generatedCited Case Law
AI generatedRelated Decisions
AI generatedFull text
Şedinţa publică din data de 4 mai 2022
Deliberând asupra recursului, din examinarea actelor şi lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin acţiunea de asigurări sociale înregistrată la 30 octombrie 2020 pe rolul Tribunalului Hunedoara, sub număr de dosar x/2020, reclamantul A. a chemat în judecată pe pârâta Casa Judeţeană de Pensii Hunedoara, solicitând instanţei ca prin hotărârea pe care o va pronunţa să dispună:
1) anularea deciziei de pensie nr. x/09.10.2020 emisă de pârâtă;
2) obligarea pârâtei la recalcularea pensiei începând cu luna septembrie 2020 în sensul includerii sumelor reprezentând venituri brute pentru perioada ianuarie 1991- aprilie 2001, sume ce au fost înregistrate în carnetul de muncă, pentru care s-au plătit contribuţiile de asigurări sociale şi pensia suplimentară şi emiterea unei noi decizii prin care să fie valorificate veniturile brute înscrise în adeverinţa nr. x/21.08.2020 eliberată S.C. B. S.R.L. Arad. S-au solicitat cheltuieli de judecată.
Pârâta Casa Judeţeană de Pensii Hunedoara a depus întâmpinare prin care a solicitat conexarea cauzei cu cea care formează obiectul dosarului nr. x/2020 al Tribunalului Hunedoara, iar pe fond a solicitat respingerea solicitărilor, ca nefondate şi nelegale.
La termenul de judecată din 15 februarie 2020 a fost respinsă cererea de conexare a dosarului y la dosarul nr. x/2020 al Tribunalului Hunedoara, invocată de pârâta Casa Judeţeană de Pensii Hunedoara, ca neîntemeiată, neexistând identitate de obiect între cele două dosare.
Prin sentinţa civilă nr. 165/2020 din 15 februarie 2021, Tribunalul Hunedoara, secţia I civilă a admis acţiunea de asigurări sociale formulată de către reclamantul A., în contradictoriu cu pârâta Casa Judeţeană de Pensii Hunedoara.
A fost anulată decizia nr. x/09.10.2020 emisă de pârâtă.
A fost obligată pârâta la emiterea unei decizii de recalculare a drepturilor de pensie, în favoarea reclamantului, prin valorificarea veniturilor prevăzute de adeverinţa nr. x/21.08.2020 emisă de S.C. B. S.R.L. Arad, începând cu data de 01.09.2020.
A fost obligată pârâta la plata sumei de 50,99 RON cu titlu de cheltuieli de judecată în favoarea reclamantului.
Împotriva acestei sentinţe a declarat apel pârâta Casa Judeţeană de Pensii Hunedoara, solicitând admiterea acestuia cu consecinţa respingerii în totalitate a acţiunii formulată de reclamant.
Prin decizia civilă nr. 1513/2021 din 21 octombrie 2021 pronunţată de Curtea de Apel Alba Iulia, secţia I civilă a fost admis apelul formulat de către pârâta Casa Judeţeană de Pensii Hunedoara împotriva sentinţei civile nr. 165/2021 pronunţată de către Tribunalul Hunedoara, secţia I civilă, în dosar nr. x/2020, pe care a schimbat-o în parte, în sensul că: a admis în parte acţiunea, înlăturând de la valorificare sumele indicate cu titlu de concediu odihnă şi concediu medical, precum şi veniturile aferente lunii aprilie 2001, menţionate în adeverinţa x/21.08.2020 emisă de S.C. Depozitar S.R.L. Arad. A menţinut în rest sentinţa atacată.
Fără a-şi încadra susţinerile în temeiul de drept al art. 488 alin. (1) pct. 1-8 C. proc. civ., împotriva deciziei civile nr. 1513/2021 din 21 octombrie 2021 pronunţată de Curtea de Apel Alba Iulia, secţia I civilă, reclamantul A. a declarat recurs, solicitând admiterea acestuia, casarea deciziei atacate şi trimiterea cauzei spre rejudecare.
Intimata-pârâtă Casa Judeţeană de Pensii Hunedoara a formulat întâmpinare prin care a invocat excepţia inadmisibilităţii recursului.
Recurentul-reclamant A. a depus răspuns la întâmpinare prin care a solicitat, în esenţă, respingerea excepţiei inadmisibilităţii şi a tuturor apărărilor formulate prin întâmpinare.
Analizând cu prioritate, în temeiul dispoziţiilor art. 248 alin. (1) C. proc. civ., excepţia inadmisibilităţii recursului, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie constată că aceasta este întemeiată şi, pe cale de consecinţă, va respinge recursul, ca inadmisibil, pentru următoarele considerente:
În sistemul nostru de drept mijloacele procesuale de atac a hotărârilor judecătoreşti, exercitarea acestora şi efectele căilor de atac sunt guvernate de principiul legalităţii căilor de atac, regulă cu valoare de principiu constituţional, care semnifică instituirea prin lege a căilor de atac şi exercitarea lor în condiţiile legii, potrivit cu natura şi scopul lor şi într-o anumită ordine.
Legalitatea căilor de atac este un principiu a cărui respectare este impusă şi de exigenţele art. 6 din Convenţia Europeană a Drepturilor Omului, concretizând una dintre garanţiile unui proces echitabil.
Reglementarea condiţiilor şi a procedurii de exercitare a căilor de atac reprezintă prerogativa exclusivă a legiuitorului, în conformitate cu art. 126 din Constituţie şi nu încalcă drepturile reglementate ale justiţiabililor.
Este de necontestat că recunoaşterea unei căii de atac în alte situaţii decât cele prevăzute de legea procesuală constituie o încălcare a principiului legalităţii căilor de atac, precum şi a principiului constituţional al egalităţii în faţa legii.
Se constată că, în speţă, hotărârea atacată, respectiv decizia civilă nr. 1513/2021 din 21 octombrie 2021 pronunţată de Curtea de Apel Alba Iulia, secţia I civilă, a fost pronunţată în cadrul judecăţii în apel, fiind definitivă de la pronunţarea sa, pentru următoarele considerente:
Potrivit art. 483 alin. (2) C. proc. civ., astfel cum acesta a fost modificat prin art. I pct. 49 din Legea nr. 310/2018:
"Nu sunt supuse recursului hotărârile pronunţate în cererile prevăzute la art. 94 pct. 1 lit. a)-j), în cele privind navigaţia civilă şi activitatea în porturi, conflictele de muncă şi de asigurări sociale, în materie de expropriere, în cererile pronunţate în materia protecţiei consumatorilor, a asigurărilor, precum şi în cele ce decurg din aplicarea Legii nr. 77/2016 privind darea în plată a unor bunuri imobile în vederea stingerii obligaţiilor asumate prin credite. De asemenea nu sunt supuse recursului hotărârile date de instanţele de apel în cazurile în care legea prevede că hotărârile de primă instanţă sunt supuse numai apelului".
Prin acţiunea promovată, reclamantul A. a chemat în judecată pe pârâta Casa Judeţeană de Pensii Hunedoara, solicitând instanţei ca prin hotărârea pe care o va pronunţa să dispună: anularea deciziei de pensie nr. x/09.10.2020 emisă de pârâtă şi obligarea pârâtei la recalcularea pensiei.
Astfel, raportând datele speţei la dispoziţiile legale evocate, se constată că obiectul acţiunii - recalculare pensie - se încadrează în una dintre ipotezele reglementate de art. 483 alin. (2) C. proc. civ., întrucât vizează un litigiu de asigurări sociale.
Cum textul de lege evocat exclude dreptul la recurs în litigiile de asigurări sociale, rezultă că decizia instanţei de apel este o hotărâre definitivă de la data pronunţării, conform art. 634 alin. (1) pct. 4 C. proc. civ., raportat la art. 483 alin. (2) C. proc. civ., astfel că nu este susceptibilă de a fi atacată cu recurs, în speţă fiind operant principiul legalităţii căii de atac consacrat de art. 457 C. proc. civ.
Prin urmare, având în vedere considerentele expuse, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, în temeiul art. 496 cu trimitere la art. 499 teza a II-a C. proc. civ., va respinge ca inadmisibil recursul declarat de recurentul-reclamant A. împotriva deciziei civile nr. 1513/2021 din 21 octombrie 2021 pronunţată de Curtea de Apel Alba Iulia, secţia I civilă.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge ca inadmisibil recursul declarat de recurentul-reclamant A. împotriva deciziei civile nr. 1513/2021 din 21 octombrie 2021 pronunţată de Curtea de Apel Alba Iulia, secţia I civilă.
Definitivă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 4 mai 2022.