Necessity of continued preventive detention based on gravity of felony and danger to public order
Romania (RO)
Legislator summary
AI generatedThe High Court of Cassation and Justice dismissed the defendant’s appeal as unfounded, thereby upholding the appellate court’s order to maintain preventive detention. The dispute concerned the legality and necessity of the defendant's continued detention pending trial, where the defendant argued for release, while the state contended that the initial grounds for arrest remained valid. The court affirmed that the detention was necessary because the defendant faced a conviction for robbery carrying a potential prison term exceeding four years, and concrete evidence indicated a real danger to public order if released, consistent with the statutory assessment of the act's gravity and the defendant's personal circumstances. The decision relied on Articles 148(h), 160b(3), and 3002 of the Code of Criminal Procedure, as amended by Emergency Ordinance No. 109/2003, which permit the continuation of preventive detention when the initial legal grounds persist, and Article 38515(1)(b) of the Code of Criminal Procedure regarding the dismissal of unfounded appeals.
Legislator headnote
AI generatedart. 3002 C. proc. pen, art. 160b C. proc. pen, art. 160b alin. (3) C. proc. pen, art. 148 lit. h) C. proc. pen, art. 38515 pct. 1 lit. b) C. proc. pen, art. 192 alin. (2) C. proc. pen; Necessity of continued preventive detention based on gravity of felony and danger to public order: Potrivit art. 3002 C. proc. pen., astfel cum a fost modificat prin O.U.G nr. 109/2003 (M. Of. nr. 748/2003), în cauzele în care inculpatul este arestat, instanța legal sesizată este datoare să verifice, în cursul judecății, legalitatea și temeinicia arestării preventive, procedând potrivit art. 160b C. proc. pen.
Keywords
AI generatedCited Legislation
AI generatedRelated Decisions
AI generatedFull text
R O M Â N I A
ÎNALTA CURTE DE CASAȚI ȘI JUSTIȚIE
Prin încheierea din 17 februarie 2005, pronunțată de Curtea de Apel Alba Iulia s-a dispus menținerea stării de arest a inculpatului G.I. reținându-se că temeiurile care au determinat starea de arest a inculpatului impun în continuare privarea de libertate a inculpatului.
Împotriva acestei încheieri a declarat recurs inculpatul G.I., solicitând admiterea recursului, casarea hotărârilor și judecarea în stare de libertate a inculpatului.
Recursul declarat de inculpat nu este fondat.
Se reține că inculpatul G.I. a fost condamnat prin sentința penală nr. 266 din 9 septembrie 2004 a Tribunalului Hunedoara la 8 ani închisoare, pentru comiterea infracțiunii de tâlhărie.
Potrivit art. 3002 C. proc. pen., astfel cum a fost modificat prin O.U.G nr. 109/2003 (M. Of. nr. 748/2003), în cauzele în care inculpatul este arestat, instanța legal sesizată este datoare să verifice, în cursul judecății, legalitatea și temeinicia arestării preventive, procedând potrivit art. 160b C. proc. pen.
În conformitate cu art. 160b alin. (3) C. proc. pen., astfel cum a fost modificat prin aceeași ordonanță de urgență, când instanța constată că temeiurile care au determinat arestarea impun în continuare privarea de libertate sau că există temeiuri noi care justifică privarea de libertate, instanța dispune prin încheiere motivată, menținerea arestării preventive.
Instanța de apel, procedând la verificarea legalității și temeiniciei arestării preventive, menținută față de inculpat la data de 17 martie 2005, în baza art. 148 lit. h) C. proc. pen., a constatat, potrivit art. 160b alin. (3) C. proc. pen., că temeiurile care au determinat arestarea impun în continuare privarea de libertate.
Așadar, astfel cum a reținut și instanța de apel, temeiurile care au determinat arestarea nu s-au schimbat, din dosarul cauei rezultând că sunt indicii temeinice că inculpatul a săvârșit infracțiunea pentru care a fost trimis în judecată, și condamnat într-o primă fază, infracțiune pentru care legea prevede pedeapsa închisorii mai mare de 4 ani închisoare și există probe certe că lăsarea în libertate prezintă pericol concret pentru ordinea publică, pericol apreciat în raport de gravitatea faptei comise și persoana inculpatului.
În consecință, urmează ca în baza art. 38515 pct. 1 lit. b) C. proc. pen., recursul declarat de inculpatul G.I. urmează să fie respins ca nefondat.
În temeiul art. 192 alin. (2) C. proc. pen., recurentul inculpat va fi obligat la plata cheltuielilor judiciare către stat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge, ca nefondat, recursul declarat de inculpatul G.I. împotriva încheierii din 17 martie 2005, pronunțată de Curtea de Apel Alba Iulia, secția penală, în dosar nr. 8210/2004.
Obligă pe recurentul inculpat la plata sumei de 800.000 lei cheltuieli judiciare către stat, din care suma de 200.000 lei, reprezentând onorariul de avocat pentru apărarea din oficiu, se va avansa din fondul Ministerului Justiției.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică, azi 25 martie 2005.