Nullity of cassation appeal for failure to substantiate statutory grounds of illegality against judicial disciplinary action

Şedinţa publică din data de 13 octombrie 2021

Asupra recursului de faţă;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

1. Circumstanţele cauzei. Cererea de chemare în judecată.

Prin cererea înregistrată la data de 08.04.2020 pe rolul Curţii de Apel Bucureşti, secţia a -IX - a contencios administrativ şi fiscal, reclamantul A., în contradictoriu cu pârâta Inspecţia Judiciară, a solicitat:

1. Admiterea prezentei contestaţii;

2. Desfiinţarea rezoluţiei cu numărul specificat în titlu întrucât este ilegală şi netemeinică, favorizând astfel pârâta să scape de sancţiune, respectiv făptuitoarea doamnă vice-preşedinte la Curtea de Apel Ploieşti (str. x, loc. Ploieşti, jud. Prahova) - judecător B.;

3. Obligarea pârâtei la interogatoriu, cu aplicarea art. 351 şi 352 noul C. proc. civ., şi să prezinte probe că i-am ameninţat fiica în vârstă de 8 ani; că sunt bolnav mintal şi extrem de periculos; că sunt pedofil, etc. (după cum a acuzat, eronat, în plângerea depusă în dosarul penal nr. x/2019 emis de Parchetul de pe lângă Judecătoria Ploieşti, care a rămas, în final, fără obiect);

4. Punerea în mişcare a acţiunii penale şi tragerea la răspundere sub aspectul săvârşirii infracţiunilor de purtare abuzivă, cu aplicarea art. 296 alin. (1) Noul C. pen. şi inducerea în eroare a organelor judiciare (calomnia că i-a ameninţat fiica în vârstă de 8 ani plus alte calomnii), cu aplicarea art. 268 alin. (1) noul C. pen.;

5. Punerea în mişcare a acţiunii civile şi tragerea la răspundere pentru săvârşirea abuzului de drept, nerespectarea dreptului personalităţii, nerespectarea dreptului la libera exprimare, respectarea dreptului la viaţa privată şi nerespectarea dreptului la demnitate, cu aplicarea art. 15, 58, 70, 71 alin. (1) şi (3), şi art. 72. Noul C. civ.

6. Tragerea la răspundere profesională pentru nerespectarea:

În motivarea cererii arată că Codului deontologic al judecătorilor şi procurorilor - Hotărârea nr. 328 din 24.08.2005 pentru aprobarea Codului deontologic al judecătorilor şi procurorilor, Emitent Consiliul Superior al Magistraturii - Plenul - publicată (hotărârea) în M.Of. al României nr. 815 din 08.09.2005, astfel:

Capitolul 3 - Promovarea supremaţiei legii:

Art. 7 - Judecătorii şi procurorii au îndatorirea să promoveze supremaţia legii, statul de drept şi să apere drepturile şi libertăţile fundamentale ale cetăţenilor.

Art. 8 - Judecătorii şi procurorii sunt obligaţi să respecte egalitatea cetăţenilor în faţa legii, asigurându-le un tratament juridic nediscriminatoriu, să respecte şi să apere demnitatea, integritatea fizică şi morală a tuturor persoanelor care participă, în orice calitate, la procedurile judiciare. capitolul 5 - Exercitarea îndatoririlor profesionale:

Art. 12 - Judecătorii şi procurorii sunt obligaţi să-şi îndeplinească cu competenţă şi corectitudine îndatoririle profesionale, să respecte îndatoririle cu caracter administrativ stabilite prin legi, regulamente şi ordine de serviciu.

7. Tragerea la răspundere profesională pentru nerespectarea:

Statutului judecătorilor şi procurorilor - Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, republicată şi modificată, unde se precizează:

Art. 94 - Judecătorii şi procurorii răspund civil, disciplinar şi penal în condiţiile legii.

Potrivit Legii nr. 24/2012 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 303/2004 privind Statutul judecătorilor şi procurorilor şi a Legii nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii (Legea nr. 303/2004 privind Statutul judecătorilor şi procurorilor, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 826 din 13 septembrie 2005, cu modificările şi completările ulterioare).

8. Propunerea pârâtei să efectueze expertiză medico-legală pentru a se stabili dacă a avut discernământ în momentul săvârşirii infracţiunilor arătate şi când a încălcat articolele legilor arătate, şi dacă are discernământ şi în prezent (dacă este aptă din punct de vedere medical şi psihologic pentru exercitarea funcţiei de judecător). Solicit să efectueze expertiză întrucât nu este normal niciunui om să comită asemenea fapte mai ales magistrat!

9. Obligarea pârâtei la plata cuantumului de 10.000 RON reprezentând despăgubiri/daune morale şi materiale (consum electric pentru formularea actelor, plată a unui abonament la internet, pentru comunicarea cu autorităţile în privinţa expedierii/recepţionării documentelor, şi uzura echipamentelor electronice. Şi alte cheltuieli care urmează), în baza dispoziţiilor art. 20 noul C. proc. pen.. reprezentând prejudiciile pe care pârâta i le-a creat prin săvârşirea faptelor specificate şi nerespectarea articolelor din legi arătate, după ce am fost pus în libertate condiţionată (acum a expirat pedeapsa), sunt de natură morală, fizică, psihică, publică, socială - fiind o fiinţă nobilă, gingaşă, sensibilă şi modestă.

2. Hotărârea primei instanţe.

Prin sentinţa civilă nr. 1004 din data de 16 octombrie 2020, Curtea de Apel Bucureşti, secţia a IX-a contencios administrativ şi fiscal a admis excepţia inadmisibilităţii în cadrul prezentei proceduri a capetelor 4 -7 ale cererii şi a respins capetele 4-7 ale cererii ca inadmisibile în cadrul prezentei proceduri. A respins restul capetelor de cerere privind pe reclamantul A., în contradictoriu cu pârâta Inspecţia Judiciară, ca neîntemeiate.

3. Cererea de recurs.

Împotriva sentinţei civile nr. 1004 din data de 16 octombrie 2020, pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a IX-a contencios administrativ şi fiscal a declarat recurs reclamantul A..

În cadrul cererii de recurs se arată că deşi a fost citat pentru termenul de judecată din 16.10.2020 s-a aflat în imposibilitate de prezentare din cauza doamnei judecător de drepturi şi libertăţi care a aprobat arestarea preventivă a sa pe o durată de 30 de zile.

4. Apărările formulate în cauză.

Intimata-pârâtă a formulat întâmpinare prin care invocat, în principal, excepţia nulităţii recursului pentru neîncadrarea în motivele de casare, ir în subsidiar a solicitat respingerea recursului, ca nefondat.

5. Procedura de soluţionare a recursului.

Cu privire la examinarea recursului în completul filtru

În cauză a fost parcursă procedura de regularizare a cererii de recurs şi de efectuare a comunicării actelor de procedură între părţile litigante, prevăzută de art. 486 C. proc. civ., coroborat cu art. 490 alin. (2), art. 4711 şi art. 201 alin. (5) şi (6) C. proc. civ., cu aplicarea şi a dispoziţiilor O.U.G. nr. 80/2013.

În temeiul art. 490 alin. (2), coroborat cu art. 4711 şi art. 201 alin. (5) şi (6) C. proc. civ., prin rezoluţia din data de 04 martie 2021, s-a fixat termen de judecată pentru soluţionarea cererilor de recurs la data de 13 octombrie 2021, în şedinţă publică, cu citarea părţilor.

6. Soluţia instanţei de recurs

Examinând sentinţa atacată, în raport cu actele şi lucrările dosarului, precum şi cu dispoziţiile legale incidente în cauză, prin prisma criticilor formulate, Înalta Curte va admite excepţia nulităţii şi va constata nul recursul declarat, pentru următoarele considerente:

Înalta Curte urmează a analiza, cu prioritate, conform art. 248 C. proc. civ., excepţia nulităţii recursului în condiţiile art. 489 alin. (2) raportat la art. 499 C. proc. civ.

Instanţa de control judiciar constată că recursul nu îndeplineşte cerinţele de formă prevăzute de dispoziţiile art. 486 alin. (1) lit. d) C. proc. civ.

Din lecturarea susţinerilor recurentului, nu se poate evidenţia niciun element de nelegalitate a sentinţei atacate care să se poată încadra în motivele de casare prevăzute de art. 488 C. proc. civ.

Potrivit art. 483 alin. (3) din C. proc. civ., "Recursul urmăreşte să supună Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie examinarea, în condiţiile legii, a conformităţii hotărârii atacate cu regulile de drept aplicabile", legiuitorul înţelegând să încadreze calea de atac a recursului în rândul căilor extraordinare de atac, obiectul său fiind acela al verificării aspectelor de nelegalitate indicate în mod expres şi limitativ de dispoziţiile art. 488 C. proc. civ.

Conform art. 488 C. proc. civ., modificarea sau casarea unei hotărâri se poate cere pentru ipotezele prevăzute la pct. 1-8.

Cererea de recurs trebuie să cuprindă arătarea motivelor de casare şi dezvoltarea lor, condiţia legală a dezvoltării motivelor implicând determinarea greşelilor anume imputate, o minimă expunere a criticii în fapt şi în drept, arătarea probelor pe care se bazează.

Textul legal se interpretează în sensul formulării unei argumentări juridice a nelegalităţii invocate, prin indicarea dispoziţiilor legale pretins încălcate ori greşit aplicate de instanţă şi prin precizarea eventualelor greşeli săvârşite de instanţă în legătură cu aceste dispoziţii legale, în lipsa acestor menţiuni neputându-se exercita controlul judiciar.

Aceasta înseamnă că nelegalitatea hotărârii care se atacă trebuie să îmbrace obligatoriu una din formele prevăzute de art. 488 pct. 1-8.

Potrivit art. 489 alin. (2) C. proc. civ., recursul este nul în cazul în care motivele invocate nu se încadrează în motivele de casare prevăzute la art. 488.

În practica judiciară s-a decis că simpla nemulţumire a unei părţi sau a părţilor în litigiu faţă de hotărârea pronunţată nu este suficientă pentru casarea acesteia, ci partea recurentă are obligaţia să-şi întemeieze recursul pe cel puţin unul dintre motivele prevăzute de C. proc. civ.

Prin urmare, recursul nu reprezintă o cale devolutivă de atac, instanţa de recurs fiind învestită cu analiza conformităţii hotărârii recurate în raport cu dispoziţiile legale incidente, prin prisma motivelor de casare expuse de art. 488 alin. (1) C. proc. civ.

Motivele de recurs sunt instituite prin dispoziţii procedurale speciale, de strictă interpretare, ce nu pot fi extinse prin analogie la situaţii ce nu au fost avute în vedere la legiferare, şi trebuie să vizeze numai nelegalitatea hotărârii atacate, spre deosebire de C. proc. civ. anterior în care motivele vizau şi netemeinicia acesteia.

Înalta Curte constată că recurentul nu a formulat nicio critică posibil a fi circumscrisă motivelor de nelegalitate prevăzute de textul legal, apte să conducă la casarea hotărârii recurate.

Temeiul legal al soluţiei adoptate în recurs

Pentru considerentele arătate, Înalta Curte, în temeiul art. 486 alin. (3) şi art. 489 alin. (2) C. proc. civ., urmează a admite excepţia nulităţii şi a constata nul recursul declarat în prezenta cauză.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Admite excepţia nulităţii a recursului invocată de intimata-pârâtă Inspecţia Judiciară.

Constată nul recursul declarat de recurentul-reclamant A. împotriva sentinţei nr. 1004 din 16 octombrie 2020, pronunţate de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a IX-a contencios administrativ şi fiscal.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 13 octombrie 2021.