Judicial fine reexamination annulled as unstamped despite prior stamp duty challenge rejection

Şedinţa publică din data de 13 octombrie 2021

Asupra contestaţiei în anulare de faţă;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

1. Circumstanţele cauzei.

Prin Decizia nr. 4812 din 1 octombrie 2020, pronunţată în dosarul nr. x/2018, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia de contencios administrativ şi fiscal a respins recursul formulat de petenţii A. şi B. împotriva sentinţei nr. 2596 din 5 iunie 2018 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, ca inadmisibil, şi, în temeiul dispoziţiilor art. 187 alin. (1) pct. 1 lit. a) din C. proc. civ., a aplicat numiţilor A. şi B., amendă judiciară în cuantum de 1000 RON.

2. Cererea de reexaminare.

Împotriva dispoziţiei de amendare, petenţii A. şi B. au formulat cerere de reexaminare, în condiţiile art. 191 din C. proc. civ. prin care au invocat următoarele critici:

- amenda stabilită în sarcina acestora este lovită de nulitate absolută;

- petenţii sunt părţi vătămate, respectiv recurenţi în acest dosar, de aceea nu pot fi amendaţi întrucât nu sunt avocaţi;

- petenţii au fost amendaţi în mod greşit, având în vedere că au solicitat aplicarea unei decizii a Curţii Constituţionale a României;

Faţă de cele menţionate anterior, petenţii au solicitat admiterea cererii, revenirea asupra amenzii ori reducerea acesteia.

La termenul de judecată din 12 februarie 2021, în şedinţă publică, instanţa, din oficiu, a invocat din excepţia tardivităţii declarării cererii de reexaminare.

3. Hotărârea Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia de contencios administrativ şi fiscal

Prin încheierea de şedinţă din data de 12.02.2021, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia de contencios administrativ şi fiscal a admis excepţia tardivităţii invocată din oficiu şi a respins cererea de reexaminare formulată de petenţii A. şi B., împotriva amenzii judiciare stabilite prin Decizia nr. 4812/1.10.2020, pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia de contencios administrativ şi fiscal, ca fiind tardivă.

Pentru a pronunţa această încheiere, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia de contencios administrativ şi fiscal a reţinut că, în interpretarea dispoziţiilor art. 191 alin. (1) din C. proc. civ., partea în sarcina căreia s-a stabilit amenda judiciară prevăzută de art. 187 alin. (1) pct. 1 lit. a) din C. proc. civ. pentru introducerea, cu rea-credinţă, a unor cereri principale, accesorii, adiţionale sau incidentale, precum şi pentru exercitarea unor căi de atac vădit netemeinice, prin aceeaşi hotărâre prin care au fost soluţionate aceste cereri, poate formula critici care vizează amendarea sa numai pe calea cererii de reexaminare.

Cu referire la excepţia de tardivitate invocată, din oficiu, s-a reţinut că, deşi Decizia nr. 4812 din 1 octombrie 2020 a fost comunicată petenţilor la data de 3 octombrie 2020, potrivit dovezii de înmânare aflate în dosarul nr. x/2018, cererea de reexaminare formulată şi înregistrată de către petenţi la data de 4 noiembrie 2020, conform menţiunilor efectuate de către registratura Înaltei Curţii de Casaţie şi Justiţie, apare ca fiind introdusă cu depăşirea termenului de 15 zile prescris de legiuitor.

Prin urmare, termenul pentru formularea cererii de reexaminare este de 15 zile şi curge, în speţă, de la comunicarea hotărârii prin care amenda a fost aplicată, împrejurare faţă de care, dată fiind prioritatea soluţionării excepţiei de tardivitate, celelalte aspecte deduse judecăţii nu mai pot fi analizate, excepţia tardivităţii fiind o excepţie de procedură absolută şi peremptorie, ce face de prisos analiza celorlalte motive invocate.

4. Contestaţia în anulare.

Împotriva încheierii de şedinţă din data de 12.02.2021, pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia de contencios administrativ şi fiscal au formulat contestaţie în anulare petenţii A. şi B., arătând că în mod greşit s-a reţinut tardivitatea cererii de reexaminare având în vedere că hotărârea atacată a fost comunicată la data de 03.11.2020, iar cererea de reexaminare a fost trimisă prin poşta electronică la data de 06.11.2020.

5. Examinând contestaţia în anulare în raport dispoziţiile art. 248 alin. (1) şi (2) C. proc. civ., incidente pricinii, Înalta Curte o va anula ca netimbrată, pentru următoarele considerente.

Potrivit dispoziţiilor art. 248 alin. (1) şi (2) din C. proc. civ., "(1) Instanţa se va pronunţa mai întâi asupra excepţiilor de procedură, precum şi asupra celor de fond care fac inutilă, în tot sau în parte, administrarea de probe ori, după caz, cercetarea în fond a cauzei. (2) În cazul în care s-au invocat simultan mai multe excepţii, instanţa va determina ordinea de soluţionare în funcţie de efectele pe care acestea le produc."

În conformitate cu dispoziţiile art. 26 alin. (1) din O.U.G. nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru pentru formularea contestaţiei în anulare se datorează taxa de 100 RON.

Conform citaţiilor emise pentru termenul de judecată din data de 14.04.2021 şi comunicată contestatorilor la data de 07.04.2020, contestatorii au fost citaţi cu menţiunea obligaţiei de plată a taxei judiciare de timbru în cuantum de 100 RON.

Pentru termenul de judecată din data de 14.04.2021, contestatorii au formulat cerere de reexaminare a taxei judiciare de timbru, iar pentru soluţionarea acesteia s-a format dosarul nr. x/2021 şi s-a fixat termen de judecată la data de 18.05.2021.

Prin încheierea de şedinţă din data de 18.05.2021, pronunţată în dosarul nr. x/2021, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia de contencios administrativ şi fiscal a respins cererea de reexaminare formulată de petenţii A. şi B. împotriva modului de stabilire a taxei judiciare de timbru în dosarul nr. x/2021, ca nefondată, iar pentru termenul de judecată din data de 09.06.2021, contestatorii au fost citaţi cu menţiunea achitării taxei judiciare de timbru în cuantum de 100 RON.

Petenţii A. şi B. au formulat o nouă cerere de reexaminare a taxei judiciare de timbru prin care arată că, potrivit art. 28 din O.U.G. nr. 80/2013, există autoritate de lucru judecat deoarece Curtea de Apel Bucureşti a apreciat că sunt scutiţi de plata taxei judiciare de timbru, având în vedere că acţiunea a avut ca obiect raporturi de serviciu cu intimata Universitatea Bucureşti.

Pentru soluţionarea cererii de reexaminare s-a format dosarul nr. x/2021 şi s-a fixat termen de judecată la data de 21 septembrie 2021.

Prin încheierea de şedinţă din data de 21 septembrie 2021, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia de contencios administrativ şi fiscal a respins cererea formulată de petenţii B. şi A. privind reexaminarea taxei judiciare de timbru stabilită în dosarul nr. x/2021 al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia contencios administrativ şi fiscal, pentru existenţa autorităţii de lucru judecat.

În continuare, Înalta Curte constată că pentru termenul de judecată din data de 13 octombrie 2021, contestatorii au fost citaţi cu menţiunea achitării taxei judiciare de timbru în cuantum de 100 RON.

În acest context se observă că cererea adresată instanţei nu a fost timbrată cu taxa judiciară de timbru datorată, deşi contestatorilor li s-a pus în vedere că au obligaţia să achite taxa datorată, în valoare de 100 RON, conform art. 26 alin. (1) din O.U.G. nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru.

Potrivit art. 33 alin. (2) din O.U.G. nr. 80/2013, "dacă cererea de chemare în judecată este netimbrată sau insuficient timbrată, reclamantului i se pune în vedere, în condiţiile art. 200 alin. (2) teza I din C. proc. civ., obligaţia de a timbra cererea în cuantumul stabilit de instanţă şi de a transmite instanţei dovada achitării taxei judiciare de timbru, în termen de cel mult 10 zile de la primirea comunicării instanţei", iar art. 32 din acelaşi act normativ prevede că "taxele judiciare de timbru se datorează atât pentru judecata în primă instanţă, cât şi pentru exercitarea căilor de atac, în condiţiile prevăzute de lege".

În acest sens sunt şi dispoziţiile art. 148 alin. (6) din C. proc. civ. potrivit cărora:

"Cererile adresate instanţelor judecătoreşti se timbrează, dacă legea nu prevede altfel", precum şi dispoziţiile art. 197 din acelaşi act normativ care dispun în mod expres că:

"În cazul în care cererea este supusă timbrării, dovada achitării taxelor datorate se ataşează cererii. Netimbrarea sau timbrarea insuficientă atrage anularea cererii de chemare în judecată, în condiţiile legii."

Din analiza textelor de lege sus citate rezultă că pentru soluţionarea contestaţiei în anulare contestatorii aveau obligaţia de a depune la dosar dovada achitării taxei judiciare de timbru, în cuantumul datorat.

Or, în speţă, se constată că deşi contestatorii au urmat procedura reexaminării modului de stabilire a taxei judiciare de timbru şi în urma respingerii plângerii formulate, în continuare au fost citaţi cu menţiunea achitării acestei taxe, până la termenul de judecată din data de 13 octombrie 2021 nu s-au conformat obligaţiei legale de a timbra cererea dedusă judecăţii, aspect în raport de care Înalta Curte va dispune anularea contestaţiei în anulare.

6. Temeiul de drept al soluţiei

Pentru considerentele arătate, în temeiul art. 248, coroborat cu art. 148 alin. (6) şi art. 197 C. proc. civ., raportat la art. 26 alin. (1), art. 32 şi art. 33 din O.U.G. nr. 80/2013, Înalta Curte va dispune anularea, ca netimbrată, a contestaţiei în anulare formulată de contestatorii B. şi A..

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Anulează ca netimbrată contestaţia în anulare formulată de contestatorii B. şi A. împotriva încheierii din 12 februarie 2021, pronunţate de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia contencios administrativ şi fiscal, în dosarul nr. x/2018.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 13 octombrie 2021.