Procedural nullity for failure to cite plaintiff to cure signature defect in civil action against ministry: judgment quashed and case remanded

Şedinţa publică din data de 7 octombrie 2021

Asupra recursului de faţă;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

I. Circumstanţele cauzei

1.1. Obiectul cererii de chemare în judecată

Prin cererea de chemare în judecată înregistrată pe rolul Curţii de Apel Piteşti, secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal la data de 21.11.2018, sub nr. x/2018, reclamantul A. a chemat în judecată Ministerul Justiţiei şi Libertăţilor Cetăţeneşti, solicitând instanţei obligarea pârâtului de a-l trece pe lista voluntarilor pentru desfăşurarea de activităţi juridice în şcoli şi să-i plătească despăgubiri pentru prejudiciul provocat prin refuzul de a răspunde şi de a nu fi trecut în lista menţionată, precum şi daune morale în sumă de 5000 RON.

1.2. Hotărârea instanţei de fond

Prin sentinţa nr. 90/F/CONT din 11 iunie 2019, pronunţată de Curtea de Apel Piteşti, secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal, s-a anulat ca nesemnată cererea formulată de reclamantul A., în contradictoriu cu pârâtul Ministerul Justiţiei şi Libertăţilor Cetăţeneşti.

1.3. Calea de atac exercitată în cauză

Împotriva acestei sentinţe, reclamantul A. a formulat recurs solicitând admiterea, casarea hotărârii atacate şi trimiterea cauzei spre rejudecare.

În drept, recursul a fost întemeiat pe dispoziţiile art. 488 alin. (1) pct. 5, 6 şi 8 din C. proc. civ.

În primul rând, recurentul-reclamant a arătat că hotărârea este lovită de nulitate întrucât, la data de 25.06.2019, deci ulterior pronunţării hotărârii atacate, în acelaşi dosar, la acelaşi complet de judecată, s-a soluţionat cererea de ajutor public pe care a formulat-o, astfel că nu se putea soluţiona acţiunea, nemaiavând sens acordarea termenului pentru soluţionarea cererii de ajutor public judiciar.

În al doilea rând, a menţionat recurentul-reclamant că hotărârea este nemotivată, fiind lovită de nulitate, în condiţiile prevăzute de art. 425 raportat la art. 405 C. proc. civ., nefiind menţionate motivele pentru care a fost anulată cererea, respectiv de ce nu a fost luată în considerare semnătura existentă pe cerere.

În ceea ce priveşte fondul cauzei, a arătat că deşi în considerente s-a menţionat faptul că a fost acordat un termen pentru a semna cererea olograf sau pentru a fi depusă în acest fel, recurentul-reclamant a primit citaţia la data de 07.06.2019 (vineri), deci cu numai o zi lucrătoare înainte de termenul de judecată, astfel că în niciun caz nu ar fi existat posibilitatea transmiterii cererii prin poştă, în timp util, citarea fiind nelegală, ceea ce constituie motiv de nulitate.

Referitor la depunerea cererii semnate olograf, a arătat că acest lucru constituie un abuz, contrar dispoziţiilor prevăzute de Legea nr. 455/2011 şi prevederilor art. 266, art. 268 C. proc. civ.. Nu se menţionează în hotărârea atacată ce anume înseamnă forma imprimată la care se face referire şi precizează că cererea este transmisă în formă electronică potrivit art. 4 pct. 2-6 din Legea nr. 455/2001.

A exemplificat şi dosarul nr. x/2018 al Curţii de Apel Piteşti în care s-a admis cererea de reexaminare formulată împotriva hotărârii prin care s-a anulat ca nesemnată cererea de ajutor public judiciar şi cererea de chemare în judecată.

1.4. Apărările formulate în cauză

În cauză, intimatul-pârât Ministerul Justiţiei şi Libertăţilor Cetăţeneşti a formulat întâmpinare prin care a arătat că recursul este neîntemeiat.

1.5. Procedura de soluţionare a recursului

Prin rezoluţia din 29 octombrie 2019 a fost fixat termen de judecată pentru soluţionarea recursului în şedinţă publică, la data de 8 aprilie 2021, cu citarea părţilor, fără a se mai parcurge procedura de filtrare a recursului, având în vedere Hotărârea Colegiului de Conducere nr. 106 din 20 septembrie 2018, prin care s-a luat act de hotărârea Plenului judecătorilor secţiei de contencios administrativ şi fiscal a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie adoptată la data de 13 septembrie 2018, în sensul că procedura de filtrare a recursurilor, reglementată prin dispoziţiile art. 493 C. proc. civ., este incompatibilă cu specificul domeniului contenciosului administrativ şi fiscal, precum şi Hotărârea Colegiului de Conducere nr. 109 din data de 20 septembrie 2018.

II. Soluţia instanţei de recurs

Analizând actele şi lucrările dosarului, precum şi sentinţa recurată, în raport de motivele de casare invocate, Înalta Curte constată că recursul declarat de reclamantul A. este fondat, în limitele şi pentru următoarele considerente:

2.1. Aspecte de fapt şi de drept relevante

Prin cererea de chemare în judecată, reclamantul A. a solicitat instanţei obligarea pârâtului Ministerul Justiţiei şi Libertăţilor Cetăţeneşti să îl treacă pe lista voluntarilor pentru desfăşurarea de activităţi juridice în şcoli şi să-i plătească despăgubiri pentru prejudiciul provocat prin refuzul de a răspunde şi de a nu fi trecut în lista menţionată, precum şi daune morale în sumă de 5000 RON.

Instanţa de fond, raportat la dispoziţiile art. 194 alin. (1) lit. f), art. 196 şi art. 148 C. proc. civ., a considerat că cererea de chemare în judecată trebuie depusă în original, sau că exemplarul cererii din dosar trebuie să fie semnat de reclamant. A reţinut că deşi a acordat un termen pentru îndeplinirea acestor cerinţe, reclamantul nu s-a conformat, fapt pentru care, în temeiul art. 196 C. proc. civ. a anulat ca nesemnată cererea formulată de reclamantul A., în contradictoriu cu pârâtul Ministerul Justiţiei şi Libertăţilor Cetăţeneşti.

Reclamantul A. a formulat recurs întemeiat pe dispoziţiile art. 488 alin. (1) pct. 5, 6 şi 8 C. proc. civ.

Cu referire la motivul de casare prevăzut de dispoziţiile art. 488 alin. (1) pct. 6 C. proc. civ., Înalta Curte constată că acesta este nefondat.

Recurentul a susţinut că hotărârea este nemotivată, fiind lovită de nulitate, în condiţiile prevăzute de art. 425 raportat la art. 405 C. proc. civ., nefiind menţionate motivele pentru care a fost anulată cererea, respectiv de ce nu a fost luată în considerare semnătura existentă pe cerere.

Potrivit dispoziţiilor art. 425 alin. (1) lit. b) C. proc. civ. în considerentele hotărârii "se vor arăta obiectul cererii şi susţinerile pe scurt ale părţilor, expunerea situaţiei de fapt reţinută de instanţă pe baza probelor administrate, motivele de fapt şi de drept pe care se întemeiază soluţia, arătându-se atât motivele pentru care s-au admis, cât şi cele pentru care s-au înlăturat cererile părţilor."

Lecturând considerentele sentinţei recurate, Înalta Curte constată că acestea îndeplinesc exigenţele dispoziţiilor art. 425 alin. (1) lit. b) C. proc. civ. întrucât, fiind expuse în mod evident argumentele pe care s-a întemeiat soluţia de anulare ca nesemnată a cererii de chemare în judecată cu care a fost învestită curtea de apel, nefiind identificate nici "motive contradictorii ori numai motive străine de natura cauzei" pentru a se putea reţine incidenţa motivului de casare invocat.

Cu referire la motivul de casare prevăzut de dispoziţiile art. 488 alin. (1) pct. 5 C. proc. civ., Înalta Curte îl apreciază ca fiind fondat.

Criticile recurentului-reclamant care se circumscriu acestui motiv de casare au vizat nerespectarea de către prima instanţă a normelor de procedură referitoare la soluţionarea cererii de ajutor public judiciar formulată în cauză. În acest sens, s-a susţinut faptul că pronunţarea asupra cererii de ajutor public judiciar a fost la data de 26.09.2019, ulterior datei de 11.06.2019 când s-a pronunţat sentinţa atacată.

De asemenea, s-a arătat că deşi în considerente s-a menţionat faptul că a fost acordat un termen pentru a semna cererea olograf sau pentru a fi depusă în acest fel, recurentul-reclamant a primit citaţia la data de 07.06.2019 (vineri), deci cu numai o zi lucrătoare înainte de termenul de judecată, astfel că în niciun caz nu ar fi existat posibilitatea transmiterii cererii prin poştă, în timp util, citarea fiind nelegală, ceea ce constituie motiv de nulitate.

Potrivit acestui motiv de recurs, casarea unei hotărâri se poate cere când aceasta a fost dată cu încălcarea regulilor de procedură a căror nerespectare atrage sancţiunea nulităţii. Prin intermediul acestui motiv de recurs poate fi invocată încălcarea sau aplicarea greşită a legii procesuale. Hotărârea este dată cu încălcarea sau aplicarea greşită a legii procesuale atunci când instanţa recurge la textele legii procesuale dar, fie le încalcă, în litera sau spiritul lor, adăugând sau omiţând unele condiţii pe care textele de lege nu le prevăd, fie le aplică greşit.

Din expunerea rezumativă şi cronologică a lucrărilor dosarului, Înalta Curte observă următoarele:

Prin rezoluţia din data de 22.11.2018, aflată la dosarul de fond, s-a dispus emiterea unei adrese către reclamant pentru a depune dovada achitării taxei judiciare de timbru în sumă de 350 RON, sub sancţiunea anulării cererii.

Reclamantul a formulat o primă cerere de ajutor public judiciar (transmisă pe email la 03.12.2018, dosar) şi potrivit rezoluţiei aflate la fila x, i s-a pus în vedere să semneze această cererea olograf. Prin încheierea din 08.01.2019 a fost anulată ca nesemnată cererea de ajutor public judiciar.

Ulterior, prin rezoluţia din 25.04.2019, instanţa de fond, constatând că sunt îndeplinite condiţiile prevăzute de lege, a fixat primul termen de judecată la data de 14.05.2019, dispunând citarea reclamantului cu menţiunea de a timbra cererea.

La primul termen din 14.05.2019, acordat pentru soluţionarea cererii de chemare în judecată, având în vedere lipsa de procedură cu părţile s-a amânat cauza pentru 11.06.2019, cu citarea părţilor, reclamantul cu aceeaşi menţiune de a achita taxa judiciară de timbru.

La data de 15.05.2019 reclamantul a formulat o nouă cerere de ajutor public judiciar care s-a luat în examinare, în şedinţa camerei de consiliu, din 28.05.2019 când s-a amânat judecarea la 25.06.2019 pentru a se cita petentul cu menţiunea de a depune un exemplar al cererii semnată olograf, înscrisul original şi nu copie sau transmis prin mail, sub sancţiunea anulării cererii.

În şedinţa publică din 11.06.2019 (sentinţa nr. 90/F-CONT) instanţa de fond a anulat ca nesemnată cererea de chemare în judecată formulată de reclamantul A. şi, ulterior, în şedinţa camerei de consiliu din 25.06.2019 a anulat ca nesemnată şi cererea de ajutor public judiciar.

Faţă de cele anterior expuse, Înalta Curte constată că hotărârea primei instanţe a fost dată cu nerespectarea normele de procedură prevăzute de dispoziţiile art. 200 alin. (3) C. proc. civ., fiind incident motivul de casare prevăzut de dispoziţiile art. 488 alin. (1) pct. 5 C. proc. civ., indicat de altfel şi de către recurentul-reclamant în cererea de recurs.

În considerentele sentinţei atacate s-a menţionat că "La termenul de judecată din data de 28.05.2019, Curtea a pus în vedere reclamantului să semneze cererea olograf şi să depună exemplarul original, fiind acordat un termen în acest sens."

De asemenea, s-a menţionat că "Deşi Curtea a acordat un termen pentru îndeplinirea acestor cerinţe, până la acest termen reclamantul nu s-a conformat..."

Instanţa de control judiciar observă că la termenul de judecată din data de 28.05.2019, s-a luat în examinare, în cameră de consiliu, ce-a de-a doua cerere de ajutor public judiciar formulată de reclamant şi nu cererea de chemare în judecată prin care reclamantul a solicitat obligarea pârâtului Ministerul Justiţiei şi Libertăţilor Cetăţeneşti să îl treacă pe lista voluntarilor pentru desfăşurarea de activităţi juridice în şcoli şi să-i plătească despăgubiri pentru prejudiciul provocat prin refuzul de a răspunde şi de a nu fi trecut în lista menţionată, precum şi daune morale în sumă de 5000 RON). Aşadar, instanţa a amânat cauza la data de 25.06.2019 în vederea soluţionării celei de-a doua cereri de ajutor public judiciar, dispunând citarea petentului cu menţiunea de a depune un exemplar al cererii semnată olograf, înscrisul original şi nu copie sau transmis prin mail, sub sancţiunea anulării cererii.

Prin urmare, verificarea şi regularizarea cererii de chemare în judecată, astfel cum impun prevederile art. 200 alin. (1) şi (3) C. proc. civ. a constat doar în complinirea lipsurilor care au vizat neachitarea taxei judiciare de timbru de către reclamant. Observă Înalta Curte că, atât prin rezoluţia iniţială din data de 22.11.2018 care a vizat cererea de chemare în judecată, cât şi prin rezoluţia din 25.04.2019, când a fost fixat primul termen cu privire la fondul pretenţiilor deduse judecăţii, s-a dispus citarea reclamantului cu menţiunea de a timbra cererea, fără să i se pună în vedere şi obligaţia de a semna cererea olograf sau de a depune exemplarul original.

În plus, Înalta Curte constată că instanţa de fond s-a pronunţat cu privire la fondul pretenţiilor deduse judecăţii la data de 11.06.2019, înainte de a se pronunţa cu privire la cea de-a doua cerere de ajutor public judiciar formulată de reclamant, pe care a soluţionat-o la data de 25.06.2019. Or, cererea de ajutor public judiciar trebuia soluţionată cu prioritate faţă de cererea de chemare în judecată.

În consecinţă, procedând în acest mod, reclamantului nu i s-a dat posibilitatea legală să complinească lipsurile cererii de chemare în judecată, nefiind citat cu menţiunea de a semna cererea de chemare în judecată, olograf, sau de a depune exemplarul original. Această menţiune a vizat cele două cereri de ajutor public judiciar formulate în cauză.

Consecinţa anulării cererii de chemare în judecată ca nesemnată este evident o soluţie vătămătoare din punct de vedere procesual pentru această parte şi aduce atingere dreptului la un proces echitabil, drept fundamental consacrat de art. 6 din Convenţia Europeană a Drepturilor Omului.

Această vătămare procesuală nu poate fi înlăturată decât prin casarea sentinţei recurate şi trimiterea cauzei spre rejudecare la aceeaşi instanţă de fond, pentru a se asigura părţilor accesul la dublul grad de jurisdicţie, ca garanţie a legalităţii şi temeiniciei hotărârii judecătoreşti ce va fi dată în cauză.

Prin urmare, instanţa de fond, astfel cum dispune expres art. 501 din C. proc. civ., va judeca din nou cererea formulată de către reclamantă, conform celor mai sus expuse.

În raport cu această soluţie nu se mai impune analizarea criticilor care se circumscriu motivelor de recurs întemeiat pe dispoziţiile art. 488 alin. (1) pct. 8 din C. proc. civ., invocat de către recurentul-reclamant, aceste critici urmând a fi examinate de către prima instanţă cu ocazia rejudecării cauzei.

2.2. Temeiul legal al soluţiei adoptate în recurs.

Pentru aceste considerente, constatând că recursul este fondat, Înalta Curte urmează să îl admită, în temeiul art. 20 alin. (3) din Legea nr. 554/2004 şi art. 497 C. proc. civ., dispunând casarea sentinţei atacate şi trimiterea cauzei spre rejudecare Curţii de Apel Piteşti, secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Admite recursul formulat de reclamantul A. împotriva sentinţei nr. 90/F-CONT din 11 iunie 2019 a Curţii de Apel Piteşti, secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal.

Casează sentinţa atacată şi trimite cauza spre rejudecare.

Definitivă.

Pronunţată astăzi, 7 octombrie 2021, prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor prin mijlocirea grefei instanţei.