Jurisdiction for challenging refusal of veterinary compensation: County-level administrative act under Law 554/2004
Legislator summary
AI generatedThe Supreme Court of Romania resolved a negative conflict of jurisdiction, establishing that the Calarasi Court of Law, Civil Section, has exclusive material competence to hear the case, thereby overriding the Court of Appeal of Bucharest's prior declination. The dispute concerned a private company's challenge against the refusal of two public veterinary and food safety authorities to pay compensation for birds culled to contain an avian flu outbreak, specifically targeting the local county-level authority's refusal notice and the central authority's dismissal of a preliminary objection. The court determined that under Articles 2 and 10 of Law No. 554/2004, the primary act producing legal effects was the administrative decision of the county-level authority, not the central authority's hierarchical review; consequently, because the issuing organ was a local public authority and the claim did not involve EU funding, the matter fell within the jurisdiction of the first-instance tribunal rather than the appellate court.
Legislator headnote
AI generatedart. 135 din C. proc. civ, art. 7 alin. (1) din Legea nr. 554/2004, art. 2 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 554/2004, art. 2 alin. (2) din Legea nr. 554/2004, art. 2 alin. (1) lit. f) din Legea nr. 554/2004, art. 135 alin. (1) şi (4) C. proc. civ; Jurisdiction for challenging refusal of veterinary compensation: County-level administrative act under Law 554/2004: The dispute concerned a private company's challenge against the refusal of two public veterinary and food safety authorities to pay compensation for birds culled to contain an avian flu outbreak, specifically targeting the local county-level authority's refusal notice and the central authority's dismissal of a preliminary objection. The court determined that under Articles 2 and 10 of Law No. 554/2004, the primary act producing legal effects was the administrative decision of the county-level authority, not the central authority's hierarchical review; consequently, because the issuing organ was a local public authority and the claim did not involve EU funding, the matter fell within the jurisdiction of the first-instance tribunal rather than the appellate court.
Keywords
AI generatedCited Legislation
AI generatedRelated Decisions
AI generatedKey legal questions extracted by Legislator
AI generatedProcedural basis cited in the dispositive to establish the court's authority to resolve the negative conflict of jurisdiction and assign the case to the competent tribunal.
Full text
Şedinţa publică din data de 24 septembrie 2021
Asupra conflictului negativ de competenţă de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin sentinţa civilă nr. 584 din 11 noiembrie 2020, Tribunalul Călăraşi, secţia civilă a admis excepţia necompetenţei materiale invocată din oficiu şi a declinat competenţa de soluţionare a cauzei privind pe reclamanta A. S.R.L. şi pârâtele Direcţia Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor Călăraşi şi Autoritatea Naţională Sanitară-Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor, în favoarea Curţii de Apel Bucureşti, secţia de contencios administrativ şi fiscal.
Învestită prin declinare, Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, prin sentinţa civilă nr. 394 din 17.03.2021, a admis excepţia necompetenţei materiale invocată din oficiu, a declinat judecarea cauzei în favoarea Tribunalului Călăraşi, secţia civilă, a constatat invit conflictul negativ de competenţă şi a înaintat dosarul la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie în vederea soluţionării conflictului negativ de competenţă.
Ivindu-se conflictul negativ de competenţă a fost sesizată, în baza art. 135 din C. proc. civ., Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia contencios administrativ şi fiscal pentru soluţionarea acestuia.
Înalta Curte constată că, în cauză, competenţa de soluţionare a litigiului aparţine Tribunalului Călăraşi, secţia civilă.
Pentru a hotărî astfel, instanţa a avut în vedere considerentele în continuare arătate.
Din actele şi lucrările dosarului rezultă că prin Adresa nr. x/03.02.2020, Direcţia Sanitară Veterinară şi Pentru Siguranţa Alimentelor Călăraşi a comunicat reclamantei A. S.R.L. faptul că nu beneficiază de despăgubiri pentru păsările ucise pentru combaterea focarului de B., raportat la prevederile art. 5 alin. (1) din H.G. nr. 1214/2009 privind metodologia pentru stabilirea şi plata despăgubirilor ce se cuvin proprietarilor de animale tăiate, ucise sau altfel afectate în vederea lichidării rapide a focarelor de boli transmisibile ale animalelor.
Împotriva acestei adrese reclamanta a formulat plângere prealabilă, iar prin adresa nr. x/03.04.2020 Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor i-a comunicat reclamantei A. S.R.L. faptul că plângerea prealabilă formulată în temeiul art. 7 alin. (1) din Legea nr. 554/2004 este neîntemeiată.
Înalta Curte apreciază că actul administrativ care produce efecte juridice este răspunsul Direcţiei Sanitare Veterinare şi Pentru Siguranţa Alimentelor Călăraşi, constând în refuzul privind acordarea despăgubirilor pentru păsările ucise ca măsură de lichidare a focarului de B. - (pseudopestă aviară), solicitate de reclamanta A. S.R.L., acesta fiind actul care îndeplineşte cerinţele de a fi apreciat ca având natura juridică a unui act administrativ, astfel cum acesta este definit în art. 2 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 554/2004 coroborat cu art. 2 alin. (2) din Legea nr. 554/2004, cu modificările şi completările ulterioare, în timp ce adresa nr. x/03.04.2020 soluţionează o plângere prealabilă împotriva acestui act administrativ, prezentând specificul unui recurs administrativ ierarhic.
Contenciosul administrativ este definit prin art. 2 alin. (1) lit. f) din Legea nr. 554/2004, modificată, ca fiind activitatea de soluţionare, de către instanţele de contencios administrativ competente potrivit legii organice, a litigiilor în care cel puţin una dintre părţi este o autoritate publică, iar conflictul s-a născut fie din emiterea sau încheierea, după caz, a unui act administrativ, în sensul acestei legi, fie din nesoluţionarea în termenul legal ori din refuzul nejustificat de a rezolva o cerere referitoare la un drept sau interes legitim, astfel cum rezultă din prevederile art. 8, care reglementează obiectul acţiunii judiciare.
Actul administrativ este actul unilateral cu caracter individual sau normativ, emis de o autoritate publică în vederea executării ori a organizării executării legii, dând naştere, modificând sau stingând raporturi juridice.
Potrivit art. 10 alin. (1) şi alin. (1)1 din Legea nr. 554/2004, "(1) Litigiile privind actele administrative emise sau încheiate de autorităţile publice locale şi judeţene, precum şi cele care privesc taxe şi impozite, contribuţii, datorii vamale, precum şi accesorii ale acestora de până la 3.000.000 de RON se soluţionează în fond de tribunalele administrativ-fiscale, iar cele privind actele administrative emise sau încheiate de autorităţile publice centrale, precum şi cele care privesc taxe şi impozite, contribuţii, datorii vamale, precum şi accesorii ale acestora mai mari de 3.000.000 de RON se soluţionează în fond de secţiile de contencios administrativ şi fiscal ale curţilor de apel, dacă prin lege organică specială nu se prevede altfel. (11) Toate cererile privind actele administrative emise de autorităţile publice centrale care au ca obiect sume reprezentând finanţarea nerambursabilă din partea Uniunii Europene, indiferent de valoare, se soluţionează în fond de secţiile de contencios administrativ şi fiscal ale curţilor de apel."
Deci, art. 10 alin. 1şi alin. (11) din Legea nr. 554/2004, reglementează competenţa materială a instanţei de contencios administrativ şi fiscal în raport cu organul emitent al actului şi în funcţie de cuantumul sumei ce formează obiectul actului administrativ contestat.
În cauză, Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor a respins plângerea împotriva refuzului Direcţiei Sanitare Veterinare şi Pentru Siguranţa Alimentelor Călăraşi. Faţă de caracterul de autoritate publică locală al emitentului pretinsului refuz nejustificat, competenţa materială de soluţionare a cauzei revine tribunalului, secţia contencios administrativ şi fiscal, deoarece obiectul litigiului îl reprezintă un act administrativ emis de o structură de nivel judeţean.
În consecinţă, având în vedere considerentele arătate şi în conformitate cu dispoziţiile art. 135 alin. (1) şi (4) C. proc. civ., Înalta Curte va stabili competenţa de soluţionare a cauzei, în favoarea Tribunalului Călăraşi, secţia civilă.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Stabileşte competenţa de soluţionare a cauzei privind pe reclamanta A. S.R.L. şi pârâtele Direcţia Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor Călăraşi şi Autoritatea Naţională Sanitară-Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor, în favoarea Tribunalului Călăraşi, secţia civilă.
Definitivă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 24 septembrie 2021.