Territorial jurisdiction for public information access claims based on plaintiff's choice of authority's seat
Romania (RO)
Legislator summary
AI generatedThe High Court of Cassation and Justice resolved a negative conflict of jurisdiction, definitively assigning the case to the Bucharest Court of Appeal, Section II of Administrative and Fiscal Contentious Matters, thereby rejecting the alternate jurisdiction claimed by the Arad Court of Appeal. The underlying dispute involved a civil action brought by an individual against a national public institution, seeking to compel the production of an administrative act concerning the appointment of a specific employee and associated judicial expenses, which had been litigated between the two appellate courts that both declined territorial competence by ruling from *ex officio*. The Court determined that the claimant's reliance on the Freedom of Access to Public Information Law established an alternative territorial jurisdiction allowing the plaintiff to choose between the court of their domicile or the court of the public authority's headquarters; because the claimant selected the court where the defendant institution is headquartered, that selection was deemed valid and binding, pursuant to Article 22(1) of Law No. 544/2001 and Article 135 of the Civil Procedure Code.
Legislator headnote
AI generatedart. 135 din C. proc. civ, art. 22 alin. (1) din Legea nr. 544/2001; Territorial jurisdiction for public information access claims based on plaintiff's choice of authority's seat: "În cazul în care o persoană se consideră vătămată în drepturile sale, prevăzute în prezenta lege, aceasta poate face plângere la secţia de contencios administrativ a tribunalului în a cărei rază teritorială domiciliază sau în a cărei rază teritorială se află sediul autorităţii ori al instituţiei publice. Plângerea se face în termen de 30 de zile de la data expirării termenului prevăzut la art. 7".
Keywords
AI generatedCited Legislation
AI generatedRelated Decisions
AI generatedFull text
Şedinţa publică din data de 24 septembrie 2021
Asupra conflictului negativ de competenţă de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin sentinţa civilă nr. 834 din 10.02.2021, Tribunalul Bucureşti, secţia a II-a contencios administrativ şi fiscal a admis excepţia necompetenţei teritoriale invocată din oficiu şi a declinat competenţa de soluţionare a cauzei privind pe reclamantul A. şi pârâta Opera Naţională Bucureşti, în favoarea Tribunalul Arad.
Învestit prin declinare, Tribunalul Arad, secţia a III-a contencios administrativ şi fiscal, litigii de muncă şi asigurări sociale, prin sentinţa civilă nr. 449 din 21 aprilie 2021, a admis excepţia necompetenţei teritoriale invocată din oficiu, a declinat judecarea cauzei în favoarea Tribunalului Bucureşti, secţia a II a contencios administrativ şi fiscal, a constatat invit conflictul negativ de competenţă, a dispus suspendarea judecării cauzei şi a înaintat dosarul la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie în vederea soluţionării conflictului negativ de competenţă.
Ivindu-se conflictul negativ de competenţă a fost sesizată, în baza art. 135 din C. proc. civ., Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia contencios administrativ şi fiscal pentru soluţionarea acestuia.
Înalta Curte constată că, în cauză, competenţa de soluţionare a litigiului aparţine Tribunalului Bucureşti, secţia a II-a contencios administrativ şi fiscal.
Pentru a hotărî astfel, instanţa a avut în vedere considerentele în continuare arătate.
Din actele şi lucrările dosarului rezultă că reclamantul A. a solicitat în contradictoriu cu pârâta Opera Naţională Bucureşti obligarea acesteia la comunicarea în termen de 5 zile calendaristice de la pronunţarea hotărârii a următoarelor documente: actul administrativ în baza căruia a fost numită B. pe postul de şef serviciu achiziţii, iar în cazul în care nu există vreun act administrativ să se precizeze cum a fost numită şi în baza cărui temei de drept, cheltuieli de judecată şi daune cominatorii în cuantum de 100 RON/zi de întârziere, începând cu data de la care trebuia să răspundă cererii pe care reclamantul a formulat-o şi până la data primirii documentelor solicitate.
Înalta Curte constată că reclamantul şi-a întemeiat cererea pe dispoziţiile Legii nr. 544/2001, privind liberul acces la informaţiile de interes public.
Potrivit prevederilor art. 22 alin. (1) din Legea nr. 544/2001, privind liberul acces la informaţiile de interes public:
"În cazul în care o persoană se consideră vătămată în drepturile sale, prevăzute în prezenta lege, aceasta poate face plângere la secţia de contencios administrativ a tribunalului în a cărei rază teritorială domiciliază sau în a cărei rază teritorială se află sediul autorităţii ori al instituţiei publice. Plângerea se face în termen de 30 de zile de la data expirării termenului prevăzut la art. 7".
Dispoziţiile art. 22 alin. (1) din Legea nr. 544/2001 reglementează o competenţă teritorială alternativă între instanţa în a cărei rază teritorială domiciliază reclamantul şi instanţa în a cărei rază teritorială se află sediul autorităţii ori al instituţiei publice, alegerea instanţei competente aparţinând reclamantului.
Dacă reclamantul a ales instanţa în a cărei rază teritorială se află sediul instituţiei publice, adică Tribunalul Bucureşti, secţia a II-a contencios administrativ şi fiscal, rezultă că aceasta este instanţa competentă teritorial să soluţioneze cererea reclamantului, în baza opţiunii exprimate de acesta.
În consecinţă, având în vedere considerentele arătate şi în conformitate cu dispoziţiile art. 135 alin. (1) şi (4) C. proc. civ., Înalta Curte va stabili competenţa de soluţionare a cauzei, în favoarea Tribunalului Bucureşti, secţia a II-a contencios administrativ şi fiscal.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Stabileşte competenţa de soluţionare a cauzei privind pe reclamantul A. şi pârâta Opera Naţională Bucureşti, în favoarea Tribunalului Bucureşti, secţia a II a contencios administrativ şi fiscal.
Definitivă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 24 septembrie 2021.