Territorial competence for union-initiated public service wage claims under amended administrative litigation jurisdiction rules

Şedinţa publică din data de 23 septembrie 2021

Asupra conflictului negativ de competenţă;

Din examinarea lucrărilor din dosar, a constatat următoarele:

I. Circumstanţele cauzei

1. Cadrul procesual

Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Cluj la data de 28.02.2020, înregistrată sub nr. x/2020, reclamantul Sindicatul Naţional Solidaritatea Cluj-Napoca, în contradictoriu cu pârâtele Direcţia Generală Regională A Finanţelor Publice Cluj, Direcţia Generală Regională a Finanţelor Publice Braşov, Direcţia Generală Regională a Finanţelor Publice Ploieşti, Direcţia Generală Regională a Finanţelor Publice Bucureşti, Direcţia Generală Regională a Finanţelor Publice Galaţi, Direcţia Generală Regională a Finanţelor Publice Timişoara, Direcţia Generală Regională a Finanţelor Publice Iaşi, Direcţia Generală Regională a Finanţelor Publice Craiova, Agenţia Naţională de Administrare Fiscală, a solicitat instanţei să dispună:

- Obligarea pârâtelor la plata sporului în cuantum de 15% din salariul de bază pentru activitatea desfăşurată în condiţii de muncă periculoase sau vătămătoare pentru fiecare membru al reclamantului, sumă actualizată cu indicele de inflaţie, pentru perioada 1 ianuarie 2018 - 1 septembrie 2019.

- Obligarea pârâtelor la plata dobânzii legale penalizatoare prevăzută de art. 3 alin. (2) din O.G. nr. 13/2011, aplicată la suma menţionată la pct. 1, în conformitate cu art. 166 alin. (4) Codul Muncii, de la data scadenţei fiecărui drept salarial lunar până la momentul plăţii efective a sumelor cuvenite.

- Cu cheltuieli de judecată.

Actiunea a fost formulată de către sindicat având în vedere prevederile art. 28, alin. (2) din Legea 62/2011 privind dialogul social ce stabilesc că "în exercitarea atribuţiilor prevăzute la alin. (1), organizaţiile sindicale au dreptul de a întreprinde orice acţiune prevăzută de lege, inclusiv de a formula acţiuni în justiţie în numele membrilor lor, în baza unei împuterniciri scrise din partea acestora". Reclamantul a acţionat în calitate de reprezentant al membrilor înscrişi care l-au împuternicit în acest sens.

2. Hotărârile care au generat conflictul negativ de competenţă

Prin sentinţa nr. 2139/2020 din 20 octombrie 2020, Tribunalul Cluj, secţia mixtă de contencios administrativ şi fiscal, conflicte de muncă şi asigurări sociale a admis excepţia necompetenţei teritoriale a Tribunalului Cluj, secţia mixtă de contencios administrativ şi fiscal, conflicte de muncă şi asigurări sociale.

A declinat competenţa de soluţionare a cauzei formulată de reclamantul Sindicatul Naţional Solidaritatea Cluj-Napoca - pentru membrii de sindicat A., B., C., D., E., F., G., H., I., J., K., L., M., N., O., P., Q., R., S., T., U., V., W., X., Y., Z., AA., BB., CC., DD., EE., în contradictoriu cu pârâtul Direcţia Generală Regională A Finanţelor Publice Braşov, având ca obiect litigiu privind funcţionarii publici (disjuns din dos 942/117/2020), în favoarea Tribunalului Braşov.

La primul termenul de judecată din data de 28.07.2020, în dosarul nr. x/2020, în temeiul dispoziţiilor art. .131 alin. (2) C. proc. civ., Curtea de Apel Cluj a prorogat pronunţarea asupra competenţei de soluţionare a cauzei şi a pus în vedere reclamantului prin reprezentant convenţional să depună la dosar o situaţie centralizatoare care să cuprindă numele tuturor membrilor de sindicat reprezentaţi în dosar, cu indicarea datelor de identificare a acestora, inclusiv CNP-ul şi adresa de domiciliu.

Fiind depus acest tabel centralizator la termenul de judecată din data de 06.10.2020, pentru verificarea competenţei Tribunalului Cluj de soluţionare a cauzei cu care a fost învestit, instanţa a pus în discuţia părţilor necesitatea disjungerii şi formării unui număr de 26 de dosare, în raport de domiciliile membrilor de sindicat reprezentaţi, unde reclamant va fi sindicatul, iar pârât acele direcţii care deţin calitatea de angajator.

Ca urmare a disjungerii menţionate, la acelaşi termen de judecată, în prezentul dosar, instanţa a pus în discuţie excepţia necompetenţei teritoriale a Tribunalului Cluj, raportat la dispoziţiile art. 10 alin. (3) şi (4) din Legea nr. 554/2004, excepţie invocată prin întâmpinare de DGRFP Braşov, în raport de domiciliul membrului de sindicat reprezentat, şi a amânat pronunţarea cu privire la excepţia necompetenţei teritoriale exclusive.

Prin sentinţa nr. 544/CA din 02.06.2021, Tribunalul Braşov, secţia a II - a civilă, de contencios administrativ şi fiscal a admis excepţia necompetenţei teritoriale invocată din oficiu şi, în consecinţă a declinat în favoarea Tribunalului Cluj Napoca competenţa de soluţionare a cererii formulate de Sindicatul Naţional Solidaritatea Cluj Napoca în contradictoriu cu pârâta AJFP Braşov.

II. Soluţia Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie pronunţată în regulator de competenţă.

Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, sesizată cu stabilirea regulatorului de competenţă, în conformitate cu dispoziţiile art. 135 din C. proc. civ., republicat, analizând obiectul cauzei deduse judecăţii şi dispoziţiile legale incidente, va stabili competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Tribunalului Braşov, secţia a II - a civilă, de contencios administrativ şi fiscal.

1. Argumente de fapt şi de drept relevante

Înalta Curte constată că, în cauză, există un conflict negativ de competenţă tipic, întrucât dispoziţiile art. 133 pct. 2 din C. proc. civ., republicat, dispun că există conflict de competenţă când două sau mai multe instanţe şi-au declinat reciproc competenţa de a judeca acelaşi proces.

Aspectul care a generat conflictul negativ de competenţă între cele două instanţe îl constituie problema instanţei competente teritorial să soluţioneze cauza, în raport cu prevederile legale incidente în materie.

Înalta Curte reţine că prin cererea dedusă judecăţii de reclamantul Sindicatul Naţional Solidaritatea Cluj-Napoca - pentru membrul de sindicat reprezentat - are ca obiect recunoaşterea unor drepturi de natură salarială, în speţă plata sporului în cuantum de 15% din salariul de bază pentru activitatea desfăşurată în condiţii de muncă periculoase sau vătămătoare, sumă actualizată cu indicele de inflaţie, pentru perioada 1 ianuarie 2018 - 1 septembrie 2019, precum şi obligarea pârâtelor la plata dobânzii legale penalizatoare prevăzută de art. 3 alin. (2) din O.G. nr. 13/2011, aplicată la suma menţionată la pct. 1, în conformitate cu art. 166 alin. (4) Codul Muncii, de la data scadenţei fiecărui drept salarial lunar până la momentul plăţii efective a sumelor cuvenite.

Sindicatul National Solidaritatea Cluj a formulat acţiunea în numele membrilor săi, funcţionari publici salariaţi care îşi desfăşoară activitatea în unităţile fiscale arondate mai multor direcţii din ţară (DGFP).

Potrivit dispoziţiilor art. 109 din Legea nr. 188/1999, în vigoare la data introducerii acţiunii, "Cauzele care au ca obiect raportul de serviciu al funcţionarului public sunt de competenţa secţiei de contencios administrativ şi fiscal a tribunalului, cu excepţia situaţiilor pentru care este stabilită expres prin lege competenţa altor instanţe".

Înalta Curte constată că cererea de chemare în judecată a fost înregistrată ulterior datei de 02.08.2018, moment în care a intrat în vigoare Legea nr. 212/2018 pentru modificarea şi completarea Legii contenciosului administrativ nr. 554/2004 şi a altor acte normative, care a modificat art. 10 alin. (3) din Legea nr. 554/2004; potrivit noii forme a textului de lege în discuţie, reclamantul persoană fizică sau juridică de drept privat se adresează exclusiv instanţei de la domiciliul sau sediul său. Reclamantul autoritate publică, instituţie publică sau asimilată acestora se adresează exclusiv instanţei de la domiciliul sau sediul pârâtului. Totodată, potrivit alin. (4) al aceluiaşi articol, competenţa teritorială de soluţionare a cauzei se va respecta şi atunci când acţiunea se introduce în numele reclamantului de orice persoană de drept public sau privat, indiferent de calitatea acestuia din proces.

În mod corect a reţinut Tribunalul Cluj că, faţă de modificările exprese aduse dispoziţiilor art. 10 din Legea contenciosului administrativ, şi, în special prin introducerea alin. (4) al textului de lege analizat, legiuitorul a înţeles să stabilească competenţa teritorială de soluţionare a cauzei în favoarea exclusivă a instanţei de la domiciliul reclamantului persoană fizică, inclusiv în ipoteza în care acţiunea ar fi introdusă în numele reclamantului de orice persoană de drept public sau privat, aşadar inclusiv în situaţia în care acţiunea ar fi introdusă de sindicate în numele membrilor lor, conform art. 28 alin. (2) din Legea nr. 62/2011, precum în speţa dedusă judecăţii.

În cauză, membrii de sindicat din prezenta cauză au domiciliul în Braşov, conform tabelului aflat la dosarul Tribunalului Cluj, astfel încât competenţa teritorială este atrasă de această împrejurare; instanţa în circumscripţia teritorială a căreia se afla, la momentul învestirii instanţei, domiciliul, este Tribunalului Braşov.

Pentru aceste motive, în conformitate cu dispoziţiile art. 10 alin. (3), (4) din Legea 554/2004. competenţa de soluţionare a cauzei prezente, în primă instanţă, revine Tribunalului Braşov, secţia a II - a civilă, de contencios administrativ şi fiscal.

2. Temeiul legal al soluţiei adoptate

Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 135 alin. (1) şi (4) C. proc. civ., Înalta Curte va stabili competenţa de soluţionare a cauzei, în primă instanţă, în favoarea Tribunalului Braşov, secţia a II - a civilă, de contencios administrativ şi fiscal.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Stabileşte competenţa de soluţionare a cauzei privind pe reclamantul Sindicatul National Solidaritatea Cluj, în contradictoriu cu pârâta DGRFP Braşov, în favoarea Tribunalului Braşov, secţia a II - a civilă, de contencios administrativ şi fiscal.

Definitivă.

Pronunţată astăzi, 23 septembrie 2021, prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor prin mijlocirea grefei instanţei.