Inadmissible accessory intervention appeal due to failure of supported party to appeal: OMAI 107/2017 and MApN Order 75/2009 challenging legal advisor status

Şedinţa publică din data de 23 septembrie 2021

Asupra recursului de faţă;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

I. Circumstanţele cauzei

1. Obiectul acţiunii deduse judecăţii

Prin cererea de chemare în judecată reclamanta A. "B." a solicitat, în contradictoriu cu pârâtul Ministerul Afacerilor Interne, pronunţarea unei hotărâri prin care să se dispună anularea O.M.A.I. 107/2017 privind asistenţa juridică în Ministerul Afacerilor Interne şi în unităţile, instituţiile şi structurile din subordinea acestuia şi obligarea pârâtului M.A.I. să transforme funcţiile de poliţie, jandarmerie, pompieri ai actualilor consilieri juridici-ofiţeri, în funcţii contractuale de " consilier juridic ".

Sindicatul Poliţiştilor Operativi din România "Fulgerul" au formulat cerere de intervenţie accesorie în favoarea reclamantei, în care au arătat în esenţă că din analiza art. 10 Legea 514/2003 rezultă că profesia de consilier juridic este incompatibilă cu profesia de poliţist şi că lipsa unor examene de intrare în profesie se reflectă în slaba pregătire profesională a persoanelor care ocupă asemenea funcţii în cadrul poliţiei.

În drept au fost invocate dispoziţiile art. 63 C. proc. civ.

La data de 16.08.2019 reclamanta a depus cerere adiţională prin care a solicitat şi anularea Ordinului MApN nr. 75/2009 pentru aprobarea Instrucţiunilor privind activitatea legislativă şi de asistenţă juridică a Ministerului Apărării Naţionale, obligarea MApN să transforme funcţiile militare ai actualilor consilieri juridici-ofiţeri, în funcţii contractuale de "consilier juridic" şi obligarea MAI şi MApN la plata de despăgubiri pentru discriminare şi restabilirea situaţiei anterioare discriminării sau anularea situaţiei create prin discriminare, potrivit dreptului comun şi sancţionarea pentru discriminarea a pârâţilor şi de daune morale aduse onoarei, demnităţii şi reputaţiei în cuantum de 200.000 RON fiecare.

În drept au fost invocate dispoziţiile art. 204 C. proc. civ.

Domnul C. a formulat cerere de intervenţie principală prin care a solicitat, în contradictoriu cu Ministerul Afacerilor Interne şi Ministerul Apărării Naţionale, anularea OMAI 107/2017 privind asistenţa juridică în Ministerul Afacerilor Interne şi în unităţile, instituţiile şi structurile din subordine, obligarea pârâtului M.A.I. să transforme funcţiile de poliţie, jandarmerie, pompieri ai actualilor consilieri juridici-ofiţeri, în funcţii contractuale de " consilier juridic ", anularea OMAI 75/2009 pentru aprobarea Instrucţiunilor privind activitatea legislativă şi de asistenţă juridică în Ministerul Apărării Naţionale, obligarea pârâtului MapN să transforme funcţiile militare ai actualilor consilieri juridici-ofiţeri, în funcţii contractuale de "consilier juridic" şi obligarea MAI şi MApN la plata de despăgubiri pentru discriminare şi restabilirea situaţiei anterioare discriminării sau anularea situaţiei create prin discriminare, potrivit dreptului comun şi sancţionarea pentru discriminarea a pârâţilor şi de daune morale aduse onoarei, demnităţii şi reputaţiei în cuantum de 200.000 RON fiecare.

În drept, au fost invocate dispoziţiile art. 61-65, art. 66 alin. (1)-(2), art. 67, art. 148-151, art. 192, art. 194-195 C. proc. civ., O.G. 137/200, art. 1, art. 16, art. 21, art. 51-52, art. 73, art. 76, art. 118 Constituţia României, art. 4 alin. (1)-(3) Legea 554/2004.

2. Hotărârea instanţei de fond

Prin sentinţa civilă nr. 660 din 28 octombrie 2019, Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal a respins cererea formulată de reclamanta A. B., în contradictoriu cu pârâtul Ministerul Afacerilor Interne, ca neîntemeiată, şi a respins cererea de intervenţie accesorie în favoarea reclamantei formulată de Sindicatul Poliţiştilor Operativi din România "Fulgerul", ca neîntemeiată.

3. Calea de atac exercitată în cauză

Împotriva sentinţei civile recurate a formulat recurs intervenientul Sindicatul Poliţiştilor Operativi din România Fulgerul, criticând-o pentru nelegalitate, solicitând casarea acesteia şi rejudecarea cauzei.

În drept, a invocat dispoziţiile art. 488, 63, art. 483 C. proc. civ.

4. Apărările formulate în cauză

Intimatul Ministerul Afacerilor Interne a formulat întâmpinare prin care a invocat excepţia inadmisibilităţii recursului, fundamentată pe dispoziţiile art. 64 alin. (4) din C. proc. civ., apreciind că recursul formulat în cauză este neavenit în raport de dispoziţiile art. 67 alin. (4) din C. proc. civ. şi excepţiile lipsei calităţii procesuale pasive şi respectiv, excepţia nulităţii recursului.

II. Soluţia instanţei de recurs

1. Argumente de fapt şi de drept relevante

Înalta Curte constată că recursul este neavenit, având în vedere următoarele considerente.

În cauza de faţă, în faţa instanţei de fond, Sindicatul Poliţiştilor Operativi din România "Fulgerul" a formulat cerere de intervenţie accesorie în favoarea reclamantei A. "B. ".

Instanţa de fond, Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, prin sentinţa civilă nr. 660 din 28 octombrie 2019, a respins cererea formulată de reclamanta A. B., în contradictoriu cu pârâtul Ministerul Afacerilor Interne, ca neîntemeiată, şi a respins cererea de intervenţie accesorie în favoarea reclamantei, formulată de Sindicatul Poliţiştilor Operativi din România "Fulgerul", ca neîntemeiată.

Împotriva acestei sentinţe a declarat recurs intervenientul accesoriu Sindicatul Poliţiştilor Operativi din România Fulgerul.

Reclamanta A. B. nu a declarat recurs.

Faţă de această împrejurare, recursul declarat de intervenientul Sindicatul Poliţiştilor Operativi din România Fulgerul este neavenit în raport de disp. art. 67 alin. (4) C. proc. civ., potrivit cărora "calea de atac exercitată de intervenientul accesoriu se socoteşte neavenită dacă partea pentru care a intervenit nu a exercitat calea de atac (...)".

Aşadar, în ipoteza în care partea pentru care s-a realizat intervenţia accesorie nu a exercitat calea de atac, atunci calea de atac exercitată de intervenientul accesoriu nu va fi analizată de instanţă, fiind considerată inexistentă.

O astfel de soluţie legislativă este firească, având în vedere că intervenţia accesorie nu este altceva decât o apărare exercitată în favoarea uneia dintre părţi. Ca atare, dacă partea în interesul căreia s-a realizat intervenţia accesorie şi-a demonstrat intenţia de a nu utiliza beneficiul căii de atac prevăzute de lege pentru litigiul în cauză, prin neexercitare sau renunţare, atunci examinarea căii de atac introduse de intervenientul accesoriu în interesul acesteia este inutilă, lipsind însuşi interesul, care se materializează exclusiv în susţinerea demersurilor procesuale întreprinse de partea în favoarea/interesul căreia s-a realizat intervenţia accesorie. Caracterul auxiliar al acestui tip de intervenţie voluntară îi determină particularitatea imposibilităţii efectuării altor acte procesuale în afara celora care sunt în indisolubilă legătură cu finalitatea sprijinirii interesului părţii originare.

Din acest motiv, textul legal anterior citat stabileşte că nu poate fi primită calea de atac exercitată de către un intervenient în interesul altuia şi introdus în locul căii de atac a celui pentru care s-a făcut intervenţia, întrucât intervenientul nu poate invoca un interes propriu.

Aşadar, norma citată consacră o limitare a exerciţiului dreptului titularului unei cereri de intervenţie accesorie de a uza de căile de atac deschise împotriva unei hotărâri judecătoreşti, în sensul condiţionării valorificării acestui drept de declararea aceleiaşi căi de atac de către partea în interesul căreia s-a formulat intervenţia de către terţ.

Neîndeplinirea acestei condiţii conduce la însăşi inadmisibilitatea căii de atac declarate de către intervenient, deoarece acesta nu are deschisă calea procesuală vizată de textul de lege. Sancţiunea ce operează în acest caz este explicit prevăzută în art. 67 alin. (4) C. proc. civ., respectiv aceea a respingerii ca neavenite a căii de atac.

Pentru aceste considerente, Înalta Curte va constata recursul intervenientului, neavenit.

2. Temeiul legal al soluţiei adoptate în recurs

Pentru aceste considerente, în temeiul art. 496 alin. (1) coroborat cu art. 67 alin. (4) C. proc. civ., Înalta Curte va constata neavenit recursul formulat în cauză.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Constată neavenit recursul formulat de intervenientul Sindicatul Poliţiştilor Operativi din România Fulgerul împotriva sentinţei civile nr. 660 din 28 octombrie 2019 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VIII - a contencios administrativ şi fiscal.

Definitivă.

Pronunţată astăzi, 23 septembrie 2021, prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor prin mijlocirea grefei instanţei.