Statutory deadline for motivation of appeal against presidential ordinance in administrative litigation

Şedinţa publică din data de 23 septembrie 2021

Asupra recursului de faţă;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

1. Cererea de chemare în judecată

Prin cererea înregistrată la data de 26.04.2021 pe rolul Curţii de Apel Piteşti, secţia II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal sub nr. x/2021, reclamanta A., în contradictoriu cu pârâţii Guvernul României, Ministerul Sănătăţii, Casa Naţională de Asigurări de Sănătate şi Agenţia Naţională a Medicamentului şi a Dispozitivelor Medicale, a solicitat pe cale de ordonanţă preşedinţială obligarea pârâţilor la asigurarea către reclamantă, pe bază de prescripţie medicală, în regim de compensare 100% (fără contribuţie personală), a medicamentului Pembrolizumab (denumire comercială B.), până la soluţionarea definitivă a dosarului aflat pe rolul Curţii de Apel Piteşti, secţia civilă, de contencios administrativ şi fiscal. Totodată, în temeiul art. 997 alin. (3) din C. proc. civ., reclamanta a solicitat ca executarea ordonanţei să se facă fără somaţie sau fără trecerea unui termen.

În motivarea cererii reclamanta a arătat, în prealabil, că în temeiul art. 8 din Legea nr. 554/2004 a formulat cerere de chemare în judecată a pârâţilor pentru "refuz nejustificat de a soluţiona o cerere" în sensul art. 2 lit. i) din Legea nr. 554/2004, prin care a solicitat, în principal obligarea pârâţilor la includerea în Lista cuprinzând denumirile comune internaţionale corespunzătoare medicamentelor de care beneficiază asiguraţii, cu sau fără contribuţie personală, pe bază de prescripţie medicală în sistemul de asigurări sociale de sănătate, aprobată prin H.G. nr. 720/2008, în regim de compensare 100%, a medicamentului Pembrolizumab (denumire comercială B.), pentru indicaţia terapeutică neoplasm col uterin şi, în subsidiar, obligarea Ministerul Sănătăţii la adoptarea Ordinului privind constituirea Comisiei pentru aprobarea decontării medicamentelor pentru indicaţiile terapeutice neincluse în rezumatul caracteristicilor produsului, publicat în transparenţă decizională pe site-ul www. ms.ro la data de 04.09.2018, cerere aflată pe rolul Curţii de Apel Piteşti, secţia civilă, de contencios administrativ şi fiscal.

2. Hotărârea primei instanţe

Curtea de Apel Piteşti, secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal, prin sentinţa nr. 98/F-CONT din 21 mai 2021 pronunţată în dosarul nr. x/2021, a respins ca neîntemeiate excepţiile invocate de pârâţi şi cererea de ordonanţă preşedinţială formulată de petenta A., în contradictoriu cu intimaţii Guvernul României, Ministerul Sănătăţii, Casa Naţională de Asigurări de Sănătate şi Agenţia Naţională a Medicamentului şi a Dispozitivelor Medicale.

3. Calea de atac exercitată

Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs reclamanta A., criticând-o pentru nelegalitate din perspectiva motivului de nelegalitate prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 8 din C. proc. civ.. A solicitat admiterea recursului astfel cum a fost formulat, casarea hotărârii atacate şi rejudecarea cauzei în sensul admiterii cererii de ordonanţă preşedinţială.

În dezvoltarea recursului promovat, recurenta-reclamantă a susţinut că în mod greşit a considerat instanţa de fond că nu sunt îndeplinite în cauză condiţiile privind "vremelnicia" şi "neprejudecarea fondului", în privinţa primei condiţii arătând că acest caracter vremelnic rezidă din faptul că solicitările sale nu au un caracter definitiv şi că măsurile dispuse vor produce efecte vremelnice doar până la soluţionarea definitivă a litigiului asupra fondului ce formează obiectul dosarului nr. x/2021 aflat pe rolul Curţii de Apel Piteşti, iar în referire la cea de-a doua condiţie susţine că nu a solicitat instanţei să aprecieze asupra "fondului dreptului", ci doar să dispună măsuri provizorii în vederea asigurării tratamentului necesar.

Astfel, a arătat că în cauză există o "aparenţă de drept" a solicitării sale, întrucât au fost deja pronunţate numeroase hotărâri judecătoreşti ce beneficiază de putere de lucru judecat pe fondul dreptului în ceea ce priveşte prescripţia "off label" a unui medicament şi prin care pârâţii au fost obligaţi să evalueze medicamentul şi să-l includă pe lista de medicamente compensate în sistemul de asigurări de sănătate.

În continuare, a formulat critici cu referire la competenţa legală a Agenţiei Naţionale a Medicamentului şi a Dispozitivelor Medicale de a-şi exercita competenţa legală în sensul iniţierii din oficiu a procedurii de evaluare a medicamentului PEMBROLIZUMAB(denumire comercială B.) pentru extinderea indicaţiilor terapeutice, enunţând în acest sens dispoziţiile art. 8 lit. d) din Ordinul nr. 861/2014 pentru aprobarea criteriilor şi metodologiei de evaluare a tehnologiilor medicale şi a făcut trimitere la o vastă jurisprudenţă în materie.

4. Apărările formulate în cauză

Intimata-pârâtă Agenţia Naţională a Medicamentului şi a Dispozitivelor Medicale din România a formulat întâmpinare, prin care a invocat excepţia lipsei calităţii sale procesuale pasive, iar pe fond a solicitat respingerea cererii de ordonanţă preşedinţială ca neîntemeiată.

Prin întâmpinarea formulată la data de 13.07.2021, intimatul-pârât Ministerul Sănătăţii a formulat, la rândul său, întâmpinare faţă de recursul reclamantei, invocând excepţia nulităţii recursului pentru nemotivare în termenul prevăzut de lege, precum şi pentru neîncadrarea criticilor în motivele de nelegalitate prevăzute de art. 488 din C. proc. civ., iar pe fondul cauzei a solicitat respingerea recursului ca neîntemeiat.

La termenul de dezbateri din data de 23 septembrie 2021, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a pus în discuţie excepţia tardivităţii recursului, invocată prin întâmpinare de către intimatul-pârât Ministerul Sănătăţii, şi a reţinut cauza spre soluţionare pe această excepţie.

5. Soluţia şi considerentele Înaltei Curţi asupra recursului

Analizând cu prioritate, în temeiul dispoziţiilor art. 248 alin. (1) din C. proc. civ., excepţia tardivităţii formulării cererii de recurs, excepţie invocată prin întâmpinare de către intimatul-pârât Ministerul Sănătăţii, Înalta Curte constată că recursul reclamantei este tardiv formulat, în considerarea argumentelor ce succed.

Potrivit dispoziţiilor art. 1000 alin. (1) din C. proc. civ., "Dacă prin legi speciale nu se prevede altfel, ordonanţa este supusă numai apelului în termen de 5 zile de la pronunţare, dacă s-a dat cu citarea părţilor, şi de la comunicare, dacă s-a dat fără citarea lor". Aceste dispoziţii legale se impun a fi însă coroborate cu prevederile Legii contenciosului administrativ nr. 554/2004, în interpretarea cărora Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie s-a pronunţat prin Decizia nr. 17/2017 într-un recurs în interesul legii, statuând în sensul că "În interpretarea şi aplicarea unitară a dispoziţiilor legale privind calea de atac în materia contenciosului administrativ, împotriva hotărârilor pronunţate în această materie poate fi exercitată numai calea de atac a recursului (…..)"

Conform art. 181 alin. (1) pct. 2 din C. proc. civ., când termenul se socoteşte pe zile, nu intră în calcul ziua de la care începe să curgă termenul, nici ziua când acesta se împlineşte, iar conform alin. (2) al aceluiaşi articol, când ultima zi a unui termen cade într-o zi nelucrătoare, termenul se prelungeşte până în prima zi lucrătoare care urmează.

Prin art. 489 alin. (1) din C. proc. civ. legiuitorul a statuat în sensul mcă recursul este nul dacă nu a fost motivat în termenul legal.

În speţă, Înalta Curte constată că ordonanţa a fost pronunţată la data de 21 mai 2021, fiind dată cu recurs în termen de 5 zile de la pronunţare, iar calea de atac a fost declarată de parte la 22 mai 2021 şi motivată printr-un memoriu separat transmis prin poştă la data de 7 iunie 2021, cu depăşirea termenului de 5 zile prevăzut de lege, calculat potrivit dispoziţiilor art. 181-183 C. proc. civ.

Or, din moment ce menţiunea ştampilei oficiului poştal aplicate pe plicul ataşat la dosarul de recurs indică faptul că memoriul conţinând motivele de recurs a fost transmis instanţei la data de 7 iunie 2021, iar termenul a început să curgă de la data pronunţării hotărârii, se reţine incidenţa în cauză a prevederilor art. 103 alin. (1) C. proc. civ., conform cărora neexercitarea oricărei căi de atac şi neîndeplinirea oricărui alt act de procedură în termenul legal atrage decăderea, afară de cazul când legea dispune altfel sau când partea dovedeşte că a fost împiedicată printr-o împrejurare mai presus de voinţa ei.

Pe cale de consecinţă, în considerarea argumentelor reţinute supra şi a textelor legale invocate, Înalta Curte va respinge recursul recurentei-reclamante ca tardiv formulat, păstrând astfel sentinţa atacată.

6. Temeiul legal al soluţiei adoptate în recurs

Pentru considerentele expuse la pct. 5 din prezenta decizie, în temeiul dispoziţiilor art. 248 alin. (1) şi art. 496 alin. (1) C. proc. civ., Înalta Curte va respinge recursul declarat de reclamanta C., ca tardiv.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge recursul formulat de reclamanta A. împotriva sentinţei nr. 98/F-CONT din 21 mai 2021 a Curţii de Apel Piteşti, secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal, ca tardiv.

Definitivă.

Pronunţată astăzi, 23 septembrie 2021, prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor prin mijlocirea grefei instanţei.