Appeal challenging judicial removal annulled for unsigned filing; reexamination ruling held final, recourse inadmissible.

Şedinţa publică din data de 15 septembrie 2021

Asupra recursului de faţă;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

I. Circumstanţele cauzei

1. Obiectul cererii de chemare în judecată

Prin cererea înregistrată pe rolul Curţii de Apel Piteşti, secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal, la data de 2 decembrie 2020, sub nr. x/2020, reclamanta A., în contradictoriu cu pârâtul Consiliul Superior al Magistraturii, a solicitat anularea Hotărârii secţiei pentru Judecători a CSM nr. 1084/20.08.2020 şi reintegrarea reclamantei în funcţia de judecător, cu obligarea pârâtului la plata tuturor drepturilor de natură salarială aferente perioadei suspendării din funcţie, începând cu data de 02.07.2019.

Prin încheierea din 12 ianuarie 2021, Curtea de Apel Piteşti a anulat contestaţia formulată de reclamanta A., în contradictoriu cu pârâtul Consiliul Superior al Magistraturii, împotriva Hotărârii secţiei pentru Judecători a CSM nr. 1084/20.08.2020.

Împotriva acestei încheieri, reclamanta A. a formulat cerere de reexaminare întemeiată pe art. 200 alin. (5) C. proc. civ., solicitând să se revină asupra măsurii de anulare.

Cererea de reexaminare a fost înregistrată pe rolul Curţii de Apel Piteşti, secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal, la data de 4 februarie 2021, sub nr. x/2010/a1.

2. Soluţia instanţei de fond

Prin încheierea din 11 martie 2021, pronunţată în dosarul nr. x/2010, Curtea de Apel Piteşti a respins cererea de reexaminare formulată de petenta A. împotriva încheierii din data de 12 ianuarie 2021, pronunţată de Curtea de Apel Piteşti, secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal în dosarul nr. x/2020.

3. Calea de atac exercitată în cauză

Împotriva încheierii civile menţionate la pct. I.2 a formulat recurs petenta A., invocând motivele de casare prevăzute de art. 488 alin. (1) pct. 4, 6 şi 8 C. proc. civ.

Printr-o primă critică, recurenta-petentă susţine că este incident cazul de casare reglementat de art. 488 alin. (1) pct. 6 C. proc. civ., întrucât încheierea atacată cuprinde motive contradictorii ori numai motive străine de natura cauzei.

Curtea de Apel Piteşti a apreciat în primul paragraf de la pagina 5 că adresa pe care a comunicat-o petentei s-a făcut în conformitate cu dispoziţiile art. 196 alin. (2) C. proc. civ., deşi, în realitate, adresa i-a fost comunicată în temeiul dispoziţiilor art. 200 C. proc. civ.

De asemenea, în penultimul paragraf de la pagina 5, tot în contradicţie cu cele anterior menţionate, Curtea de Apel Piteşti reţine că dispoziţiile art. 196 alin. (2) s-ar aplica numai cererilor ce ajung în faza de judecată şi privitor la care exista posibilitatea complinirii lipsei semnăturii.

Acest raţionament lasă să se înţeleagă că este exclusiv la aprecierea subiectivă a judecătorului posibilitatea parcurgerii de regularizare (şi nu a procedurii prealabile, cum e numită în penultimul paragraf de la pagina 5) sau a stabilirii directe a primului termen de judecată, caz în care, remedierea semnăturii poate fi făcută în tot cursul judecăţii, deşi, nicio dispoziţie a legii nu face o asemenea limitare privitor la aplicarea alin. (2) al articolului 196, iar pe de altă parte dă naştere unor situaţii discriminatorii lăsând la dispoziţia unor circumstanţe subiective posibilitatea ca cererea să fie anulată în etapa de regularizare sau ca partea să poată complini lipsa semnăturii în tot cursul judecăţii.

Contradictorie este şi dispoziţia Curţii de Apel Piteşti de a cita petenta cu menţiunea de a depune la dosar cererea de reexaminare semnată olograf, iar în şedinţa publică de la termenul din 11.03.2021 să semneze cererea de reexaminare, în vreme ce, pe de altă parte, nu i-a dat posibilitatea să remedieze lipsa semnăturii privitor la cererea de chemare în judecată.

De asemenea, instanţa a pronunţat încheierea cu ignorarea apărărilor petentei privitoare la faptul că menţiunile privind depunerea a două exemplare semnate sunt menţionate în adresa instanţei într-o manieră care împiedică observarea lor, respectiv a apărărilor ce indicau că ar fi avut prioritate netimbrarea cereri şi că taxa de timbru trimisă pe e-mail ar fi trebuit considerată nevalabilă.

Printr-o a doua critică, recurenta-petentă susţine că încheierea este nelegală deoarece a fost dată cu încălcarea sau aplicarea greşită a normelor de drept material, apreciind că este incident cazul de casare reglementat de art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ.

Recurenta-petentă susţine că instanţa nu a adus niciun argument privitor la interdicţia acceptării ca fiind valabilă a unei semnături în forma scanată, deşi, în motivarea cererii de reexaminare, a arătat că documentul scanat este un document original şi nu o copie a unui document original astfel cum s-a reţinut în încheierea de anulare.

Printr-o a treia critică, recurenta-petentă consideră că instanţa a depăşit atribuţiile puterii judecătoreşti, prin maniera de a ignora orice criterii de previzibilitate normativă, astfel că este incident cazul de casare reglementat de art. 488 alin. (1) pct. 4 C. proc. civ.

4. Apărările formulate în cauză

Intimatul-pârât Consiliul Superior al Magistraturii a formulat întâmpinare, prin care a invocat excepţia inadmisibilităţii recursului, solicitând în principal, respingerea acestuia, ca inadmisibil, iar în subsidiar, ca nefondat.

Sub aspectul inadmisibilităţii recursului, intimatul a arătat că recurenta-petentă nu are deschisă calea recursului împotriva încheierii pronunţate la data de 11.03.2021, întrucât aceasta este o încheiere definitivă, potrivit art. 200 alin. (7) din C. proc. civ.

Intimatul consideră că nu este incident art. 488 alin. (1) pct. 4 C. proc. civ., întrucât nu pot fi circumscrise acestui motiv de casare aspectele invocate de recurentă legate de o "negociere prin care s-a căutat să i se sugereze că orice prevedere legală va putea fi încălcată în scopul încălcării drepturilor sale".

Criticile circumscrise motivului de casare prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 6 C. proc. civ. sunt nefondate, întrucât încheierea atacată cuprinde motivele pe care se întemeiază, iar acestea nu sunt contradictorii ori străine de natura cauzei.

Criticile recurentei-reclamante circumscrise prevederilor art. 488 alin. (1) pct. 8 din C. proc. civ. sunt, de asemenea, nefondate, prima instanţă pronunţând o soluţie legală şi temeinică, cu aplicarea întocmai a normelor de drept material incidente în cauză, respectiv a dispoziţiilor art. 194 alin. (1) lit. f), art. 196, art. 148, art. 149, art. 183, art. 268 din C. proc. civ. şi cele ale Legii nr. 455/2001 privind semnătura electronică, cu modificările ulterioare.

Apreciază, în deplin acord cu prima instanţă, că în mod temeinic şi legal a fost anulată cererea de chemare în judecată formulată de reclamantă pentru neîndeplinirea în condiţiile legii a cerinţei referitoare la semnarea acesteia.

II. Soluţia instanţei de recurs

Examinând cu prioritate, în condiţiile art. 248 alin. (1) C. proc. civ., excepţia inadmisibilităţii recursului, invocată de intimat, Înalta Curte constată că recursul declarat de petentă este inadmisibil, calea de atac urmând a fi respinsă, ca atare, pentru considerentele ce vor fi prezentate în continuare.

1. Argumente de fapt şi de drept relevante

Potrivit art. 457 alin. (1) C. proc. civ., hotărârea judecătorească este supusă numai căilor de atac prevăzute de lege, în condiţiile şi termenele stabilite de aceasta, iar potrivit art. 129 din Constituţia României, împotriva hotărârilor judecătoreşti părţile interesate şi Ministerul Public pot exercita căile de atac, în condiţiile legii.

Din cuprinsul textelor de lege menţionate anterior rezultă că părţile pot uza doar de căile de atac prevăzute de lege, iar exercitarea unei căi de atac împotriva unei hotărâri judecătoreşti pentru care C. proc. civ. sau legea specială nu prevede o astfel de posibilitate, reprezintă un demers inadmisibil, indiferent de criticile învederate de partea care a formulat calea de atac.

În cauză, obiectul recursului îl formează o încheiere, pronunţată de instanţa de primă jurisdicţie în procedura de verificare şi regularizare a cererii de chemare în judecată, reglementată de dispoziţiile art. 200 C. proc. civ.

Potrivit dispoziţiilor art. 200 alin. (4) - (7) din C. proc. civ.:

"(4) Dacă obligaţiile privind completarea sau modificarea cererii nu sunt îndeplinite în termenul prevăzut la alin. (3), prin încheiere, dată în camera de consiliu, se dispune anularea cererii.

(5) Împotriva încheierii de anulare, reclamantul va putea face numai cerere de reexaminare, solicitând motivat să se revină asupra măsurii anulării.

(6) Cererea de reexaminare se face în termen de 15 zile de la data comunicării încheierii.

(7) Cererea se soluţionează prin încheiere definitivă dată în camera de consiliu, cu citarea reclamantului, de către un alt complet al instanţei respective, desemnat prin repartizare aleatorie, (...)."

Potrivit dispoziţiilor legale citate, Înalta Curte constată că recurenta nu are deschisă calea de atac exercitată împotriva încheierii atacate întrucât, împotriva încheierii de anulare (alin. (5), reclamanta a avut deschisă calea de atac a cererii de reexaminare, în termen de 15 zile de la data comunicării (alin. (6), iar soluţia pronunţată asupra acestei cereri este definitivă (alin. (7).

Potrivit art. 483 alin. (1) C. proc. civ., sunt supuse recursului "hotărârile date în apel, fără drept de apel, precum şi alte hotărâri în cazurile exprese prevăzute de lege", iar art. 634 alin. (1) din acelaşi cod statuează că sunt hotărâri definitive "hotărârile care nu sunt supuse apelului şi nici recursului".

În prezenta cauză, recurenta a formulat recurs împotriva unei hotărâri care, potrivit dispoziţiilor menţionate, este definitivă.

Prin urmare, reţinând incidenţa dispoziţiilor art. 200 alin. (7), raportat la art. 483 C. proc. civ., Înalta Curte constată că recurenta-petentă nu are deschisă calea de atac exercitată împotriva încheierii atacate, care nu face parte din categoria celor supuse recursului, având caracter definitiv.

2. Temeiul legal al soluţiei adoptate în recurs

Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 457 alin. (1) şi art. 496 alin. (1) C. proc. civ., Înalta Curte va respinge recursul, ca inadmisibil.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Admite excepţia inadmisibilităţii, invocată de intimatul Consiliul Superior al Magistraturii.

Respinge recursul declarat de petenta A. împotriva încheierii din 11 martie 2021, pronunţată de Curtea de Apel Piteşti, secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal, ca inadmisibil.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 15 septembrie 2021.