Judicial inspection closure resolutions: Inadmissibility of appeal against irrevocable Court of Appeal decision under Law 317/2004

Şedinţa publică din data de 18 iunie 2021

Asupra recursului de faţă,

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

I. Circumstanţele cauzei

1. Cererea de chemare în judecată

Prin cererea înregistrată pe rolul Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, la data de 12.03.2018, reclamantul A. a solicitat, în contradictoriu cu pârâta Inspecţia Judiciară:

- anularea Rezoluţiei de clasare nr. x/2016 din data de 16.09.2016, prin care s-a dispus clasarea sesizării formulată de reclamant pe motiv că nu au fost identificate elemente care să releve săvârşirea abaterii disciplinare prevăzute de art. 99 din Legea nr. 303/2004,

- anularea Rezoluţiei de clasare nr. x/2018 din data de 22.01.2018 prin care s-a dispus cladarea sesizării formulată de petentul A. cu privire la inspectorii B. şi C..

2. Hotărârea primei instanţe

Prin sentinţa civilă nr. 425 din 06 februarie 2019, Curtea de Apel Bucureşti a respins ca fiind prescrisă contestaţia formulată de reclamantul A. împotriva Rezoluţiei de clasare nr. x/2016, şi a respins ca fiind neîntemeiată contestaţia formulată de acelaşi reclamant împotriva Rezoluţiei de clasare nr. x/2018.

3. Calea de atac exercitată

Împotriva acestei sentinţe a declarat recurs reclamantul A., solicitând casarea sentinţei atacate, trimiterea cauzei spre rejudecare cu consecinţa admiterii cererii de chemare în judecată.

În esenţă, recurentul A. critică hotărârea atacată pe considerentul că în mod greşit a fost respinsă cererea sa ca fiind prescrisă în condiţiile în care instanţa de judecată a folosit ca probe doar un document iluzoriu impunând reclamantului, în acelaşi timp, lipsa unor demersuri pe care nu le-a înfăptuit în vederea eliberării acestui document.

În plus, arată recurentul că "în perioada de timp de la data finalizării Rezoluţiei de clasare 5378/IJ/2912/DIJ/2016 şi până la epuizarea celor 6 luni al dreptului în care se putea depune acţiunea în anulare, a înaintat Inspecţiei Judiciare unn număr de peste 6 scrisori, la care răspunsurile Inspecţiei Judiciare se găsesc în dosarul de caz".

4. Apărările intimatei-pârâte

Prin întâmpinarea formulată, intimata Inspecţia Judiciară a invocat inadmisibilitatea recursului în raport de Soluţia de principiu a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie dinn 9 octombrie 2017.

II. Considerentele Înaltei Curţi asupra recursului

Examinând sentinţa atacată prin prisma criticilor formulate de recurentă, a apărărilor intimatei şi în temeiul art. 496 din C. proc. civ., Înalta Curte constată că recursul este inadmisibil.

1. Argumentele de fapt şi de drept relevante

Prin cererea formulată la data de 12.03.2018, recurentul-reclamant a învestit instanţa de contencios administrativ cu examinarea legalităţii Rezoluţiei emise de Inspecţia Judiciară la data de 16.09.2016 în dosarul nr. x/2912, prin care s-a dispus, în temeiul dispoziţiilor art. 45 alin. (4) lit. b) din Legea nr. 317/2004, clasarea sesizării acesteia privind aspectele semnalate, precum şi cu examinarea legalităţii Rezoluţiei nr. x/2017emisă de Inspecţia Judiciară la data de 22 ianuarie 2018.

În raport de data formulării cererii de chemare în judecată împotriva celor două Rezoluţii, respectiv data de 12.03.2018, Înalta Curte va analiza admisibilitatea căii de atac formulată în raport de legea în vigoare la data de 12.03.2018, data formulării cererii de chemare în judecată.

În acest sens, Înalta Curte va avea în vedere, pe de o parte, dispoziţiile art. 457 alin. (1) C. proc. civ. coroborat cu dispoziţiile art. 27 C. proc. civ.

Principiul legalităţii căilor de atac este consacrat în art. 129 din Constituţia României, potrivit căruia căile de atac împotriva hotărârilor judecătoreşti pot fi exercitate în condiţiile legii.

Legalitatea căilor de atac presupune faptul că o hotărâre judecătorească nu poate fi supusă decât căilor de atac prevăzute de lege, nefiind permisă altor mijloace procedurale în scopul de a se obţine reformarea sau retractarea unei hotărâri judecătoreşti.

Prin dispoziţiile art. 457 alin. (1) C. proc. civ., legiuitorul a stabilit că hotărârea judecătorească este supusă numai căilor de atac prevăzute de lege, în condiţiile şi termenele stabilite de aceasta, indiferent de menţiunile din dispozitivul ei.

În raport de normele procedurale mai sus enunţate, se constată că o cale de atac poate fi declarată doar în situaţia în care aceasta este prevăzută de legea sub care a început procesul, concluzie ce rezultă, de altfel, şi din dispoziţiile art. 25 alin. (1) C. proc. civ. ce instituie principiul supravieţuirii legii vechi:

"(1) Procesele în curs de judecată, precum şi executările silite începute sub legea veche rămân supuse acelei legi".

În prezenta cauză, Înalta Curte constată că cererea de chemare în judecată a fost formulată de petentul A. la data de 12.03.2018, dată la care Legea nr. 317/2004 nu prevedea calea de atac a recursului împotriva hotărârii pronunţate în fond de Curtea de Apel Bucureşti.

În acest sens, dispoziţiile art. 47 alin. (7) din Legea nr. 317/2004 - forma în vigoare la data formulării cererii de chemare în judecată (12.03.2018) prevedeau:

"(7) Hotărârea secţiei de contencios administrativ şi fiscal a Curţii de Apel Bucureşti este irevocabilă".

În atare situaţie, recursul formulat de recurentul reclamant A. este inadmisibil.

Prezenta soluţie de inadmisibilitate a recursului are în vedere şi Soluţia de principiu a secţiei de contencios administrativ şi fiscal a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie din data de 9 octombrie 2017, prin care s-a stabilit că, în ipoteza în care contestaţia formulată împotriva rezoluţiei de clasare a sesizării pronunţată de Consiliul Superior al Magistraturii-Direcţia de Inspecţie Judiciară în temeiul dispoziţiilor art. 45 alin. (4) lit. b) din Legea nr. 317/2004, a fost soluţionată pe fond de prima instanţă prin prisma dispoziţiilor de procedură din Legea nr. 317/2004, recursul este inadmisibil.

Analizând sentinţa de fond din această perspectivă, Înalta Curte constată că aceasta este definitivă, având în vedere prevederile art. 47 din Legea nr. 317/2004, conform cărora:

"În cazul în care sesizarea s-a făcut potrivit art. 45 alin. (2), inspectorul judiciar poate dispune, prin rezoluţie scrisă şi motivată:

a) admiterea sesizării, prin exercitarea acţiunii disciplinare şi sesizarea secţiei corespunzătoare a Consiliului Superior al Magistraturii;

b) clasarea sesizării, în cazul în care aceasta nu este semnată, nu conţine datele de identificare ale autorului sau indicii cu privire la identificarea situaţiei de fapt care a determinat sesizarea, precum şi în cazul prevăzut la art. 45 alin. (4) lit. b); rezoluţia de clasare este definitivă;

c) respingerea sesizării, în cazul în care se constată, în urma efectuării cercetării disciplinare, că nu sunt îndeplinite condiţiile pentru exercitarea acţiunii.

(2) În cazul prevăzut la alin. (1) lit. b), se poate face o nouă sesizare, cu respectarea condiţiilor prevăzute de lege.

(3) Rezoluţia inspectorului judiciar este supusă confirmării inspectorului-şef. Inspectorul-şef poate dispune completarea cercetării disciplinare de către inspectorul judiciar. Completarea se efectuează de către inspectorul judiciar în termen de cel mult 30 de zile de la data când a fost dispusă de către inspectorul-şef.

(4) Rezoluţia inspectorului judiciar poate fi infirmată de inspectorul-şef, în scris şi motivat, acesta putând dispune, prin rezoluţie scrisă şi motivată, una din soluţiile prevăzute la alin. (1) lit. a) sau c).

(5) Rezoluţia de respingere a sesizării prevăzută la alin. (1) lit. c) şi alin. (4) poate fi contestată de persoana care a formulat sesizarea la secţia de contencios administrativ şi fiscal a Curţii de Apel Bucureşti, în termen de 15 zile de la comunicare, fără îndeplinirea unei proceduri prealabile.

6) Soluţiile pe care le poate pronunţa secţia de contencios administrativ şi fiscal a Curţii de Apel Bucureşti sunt:

a) respingerea contestaţiei;

b) admiterea contestaţiei şi desfiinţarea rezoluţiei inspectorului judiciar sau, după caz, a inspectorului-şef şi trimiterea dosarului pentru continuarea procedurii disciplinare.

(7) Hotărârea secţiei de contencios administrativ şi fiscal a Curţii de Apel Bucureşti este irevocabilă."

Exercitarea căilor de atac este guvernată de principiul legalităţii, potrivit căruia căile de atac sunt instituite de lege, ceea ce înseamnă că o hotărâre judecătorească nu poate fi atacată pe alte căi decât cele expres prevăzute de lege.

Astfel, conform dispoziţiilor art. 457 alin. (1) din C. proc. civ. şi ale art. 47 alin. (7) din Legea nr. 317/2004, se constată că hotărârea recurată, prin care a fost respinsă plângerea împotriva rezoluţiei de clasare, este definitivă (irevocabilă, în formularea Legii nr. 317/2004). În acest sens, trebuie menţionat că, potrivit art. 8 din Legea nr. 76/2012, "De la data intrării în vigoare a C. proc. civ., referirile din cuprinsul actelor normative la hotărârea judecătorească "definitivă şi irevocabilă" sau, după caz, "irevocabilă" se vor înţelege ca fiind făcute la hotărârea judecătorească "definitivă".

Potrivit art. 483 alin. (1) din C. proc. civ., sunt supuse recursului "hotărârile date în apel, fără drept de apel, precum şi alte hotărâri în cazurile exprese prevăzute de lege".

Prevederile art. 634 alin. (1) din C. proc. civ. arată că sunt hotărâri definitive "hotărârile care nu sunt supuse apelului şi nici recursului".

În cauză, recurentul A. a formulat recurs împotriva unei hotărâri care, potrivit dispoziţiilor menţionate, este definitivă.

Prin urmare, instanţa de control judiciar constată că recurentul nu are deschisă calea de atac exercitată împotriva sentinţei atacate, care nu face parte din categoria celor supuse recursului, având caracter definitiv.

2. Temeiul legal al soluţiei adoptate în recurs

Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 496 din C. proc. civ., Înalta Curte va respinge recursul formulat, ca inadmisibil.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Admite excepţia inadmisibilităţii recursului invocată de intimata - pârâtă Inspecţia Judiciară prin întâmpinare

Respinge recursul declarat de recurentul - reclamant A. împotriva sentinţei civile nr. 425 din 6 februarie 2019 pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, ca inadmisibil.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 18 iunie 2021.