Bailiff’s appeal against disciplinary sanctions rejected as time-barred.

Şedinţa publică din data de 18 iunie 2021

Asupra recursului de faţă;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

I. Circumstanţele cauzei

1. Obiectul cererii de chemare în judecată

Prin acţiunea înregistrată pe rolul Curţii de Apel Craiova, secţia contencios administrativ şi fiscal la data de 12 noiembrie 2018, reclamantul BEJ A. în contradictoriu cu pârâţii Consiliul de Disciplină al Camerei Executorilor Judecătoreşti de pe lângă Curtea de Apel Craiova şi Comisia Superioară de Disciplină a Uniunii Naţionale a Executorilor Judecătoreşti, a formulat contestaţie împotriva hotărârii nr. 1/30.05.2018 pronunţată în Dosarul disciplinar nr. 1 de Consiliul de Disciplină al Camerei Executorilor Judecătoreşti de pe lângă Curtea de Apel Craiova şi a hotărârii nr. 21/04.10.2018 pronunţată în Dosarul disciplinar nr. x/2018 de Comisia Superioară de Disciplină a U.N.E.J. privind dosarul disciplinar nr. 1/2018, hotărâri pe care le critică ca fiind nelegale şi netemeinice, solicitând instanţei de judecată anularea acestor hotărâri disciplinare ca acte administrative subsecvente şi exonerarea de sancţiunea aplicată prevăzută de art. 49 lit. e) din Legea nr. 188/2000 ca urmare a constatării nulităţii absolute şi exprese a "actului iniţial" denumit acţiune disciplinară.

La data de 14.02.20219 reclamantul BEJ A., în temeiul art. 68 C. proc. civ. şi art. 161 din Legea nr. 554/2004, a formulat cererea de chemare în judecată a altor persoane, respectiv a pârâţilor Uniunea Naţională a Executorilor Judecătoreşti şi Camera Executorilor Judecătoreşti de pe lângă Curtea de Apel Craiova.

2. Hotărârea instanţei de fond

Prin sentinţa nr. 145/2019 pronunţată la data de 04 aprilie 2019, Curtea de Apel Craiova, secţia contencios administrativ şi fiscal a respins contestaţia formulată de reclamantul A. ca neîntemeiată.

3. Cererea de recurs formulată

Împotriva sentinţei nr. 145/2019 pronunţată la data de 04 aprilie 2019 pronunţată de Curtea de Apel Craiova, secţia contencios administrativ şi fiscal a formulat recurs reclamantul A., întemeiat pe motivele de casare prevăzute de art. 488 alin. (1) pct. 6 şi pct. 8 din C. proc. civ., solicitând admiterea recursului, casarea hotărârii recurate şi, în rejudecare, a solicitat admiterea contestaţiei şi anularea hotărârii nr. 1/30.05.2018 pronunţată în Dosarul disciplinar nr. 1 de Consiliul de Disciplină al Camerei Executorilor Judecătoreşti de pe lângă Curtea de Apel Craiova şi a hotărârii nr. 21/04.10.2018 pronunţată în Dosarul disciplinar nr. x/2018 de Comisia Superioară de Disciplină a UNEJ cu consecinţa exonerării de sancţiunea aplicată prevăzută de art. 49 lit. e) din Legea nr. 188/2000.

4. Apărările intimatului-pârât

În cauză au formulat întâmpinare intimatul-pârât Comisia Superioară de Disciplină a Uniunii Naţionale a Executorilor Judecătoreşti şi intimatul-pârât Consiliul de Disciplină al Camerei Executorilor Judecătoreşti de pe lângă Curtea de Apel Craiova.

II. Soluţia instanţei de recurs

Analizând cu prioritate excepţia tarvidităţii formulării cererii de recurs, astfel cum prevăd dispoziţiile art. 248 alin. (1), aplicabil în virturtea normei de trimitere de la art. 494 din C. proc. civ., Înalta Curte constată că recursul declarat în cauză este tardiv formulat.

Potrivit dispoziţiilor art. 20 alin. (1) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004:

"Hotărârea pronunţată în prima instanţă poate fi atacată cu recurs, în termen de 15 zile de la comunicare", iar potrivit art. 489 alin. (1) C. proc. civ. "Recursul este nul dacă nu a fost motivat în termenul legal, cu excepţia cazului prevăzut la alin. (3)"

În ceea ce priveşte recursul formulat de reclamantul A., se constată că sentinţa recurată a fost comunicată acestuia la data de 15 mai 2019, iar recurentul A. a formulat recurs la data de 3 iunie 2019 - data transmiterii prin email a cererii de recurs.

Potrivit art. 181 alin. (1) pct. 2 din C. proc. civ., republicat, când termenul se socoteşte pe zile, nu intră în calcul ziua de la care începe să curgă termenul, nici ziua când acesta se împlineşte, iar conform alin. (2) al aceluiaşi articol, când ultima zi a unui termen cade într-o zi nelucrătoare, termenul se prelungeşte până în prima zi lucrătoare care urmează.

Astfel, în raport cu data comunicării sentinţei recurate - 15 mai 2019, termenul de declarare a recursului se împlinea la data de 30 mai 2019, zi care conform art. 181 alin. (1) pct. 2 C. proc. civ. nu intră în calcul, astfel că ultima zi de formulare a recursului era data de 31 mai 2019.

Cum recursul a fost formulat la data de 3 iunie 2019, rezultă că acest act procedural a fost declarat şi motivat cu nerespectarea termenului de 15 zile de la comunicarea hotărârii recurate, prevăzut de art. 20 alin. (1) din Legea nr. 554/2004, termen care s-a împlinit pentru recurentul-reclamant la data de 31 mai 2019.

De asemenea, se reţine că la dosar nu a fost formulată o cerere de repunere în termen de către recurentul-reclamant, potrivit dispoziţiilor art. 186 C. proc. civ., şi nici nu s-a contestat sau justificat depunerea tardivă a cererii de recurs.

Prin urmare, având în vedere că termenul de 15 zile de la comunicare era împlinit la data declarării recursului (3 iunie 2019), în temeiul dispoziţiilor art. 248 C. proc. civ. raportat la art. 20 alin. (1) din Legea nr. 554/2004, Înalta Curte va respinge recursul declarat de A. împotriva sentinţei nr. 145/2019 din 4 aprilie 2019 pronunţată de Curtea de Apel Craiova, secţia contencios administrativ şi fiscal, ca tardiv formulat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Admite excepţia tardivităţii declarării recursului invocată din oficiu.

Respinge ca tardiv recursul declarat de recurentul - reclamant A. împotriva sentinţei nr. 145/2019 din 4 aprilie 2019 pronunţată de Curtea de Apel Craiova, secţia contencios administrativ şi fiscal.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 18 iunie 2021