Salary grid classification for judicial IT specialists: exclusion of "seniority in function" bonus and cross-occupational complexity surcharges

Şedinţa publică din data de 18 iunie 2021

Asupra recursului de faţă,

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

I. Circumstanţele cauzei

1. Cadrul procesual

Prin cererea de chemare în judecată înregistrată pe rolul Curţii de Apel Bucureşti la data de 19.11.2018 şi modificată la data de 05.01.2019 prin cerere adiţională, reclamanţii A., B. şi C., în calitate de specialişti IT în cadrul Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Galaţi, au solicitat instanţei în contradictoriu cu pârâţii Colegiul de Conducere al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Galaţi, Procurorul General al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Galaţi, Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Galaţi şi Ministerul Finanţelor Publice şi:

- anularea hotărârii Colegiului de conducere al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Galaţi nr. 13/2018 din data de 15.10.2018

- anularea în parte a deciziei nr. 173 din 28.08.2018 a Procurorului General al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Galaţi;

- emiterea unei noi dispoziţii de salarizare, începând cu data de 23.07.2018, cu încadrarea în grila de salarizare, prin luarea în considerare a prevederilor art. 22 din Legea nr. 153/2017 coroborat cu art. 120 alin. (6) din Legea nr. 304/2004, cu acordarea vechimii în funcţie, precum şi a majorării salariului de bază cu 15% de care beneficiază ceilalţi specialişti, conform pct. 3 din Nota aferentă Anexei VIII - Familia ocupaţională "Administraţie", cap. I din Legea 153/2017, până la încetarea raportului de serviciu;

- plata diferenţei dintre venitul calculat potrivit solicitării menţionate anterior şi venitul efectiv plătit, diferenţă ce va fi actualizată cu indicele de inflaţie şi plata dobânzii legale aferente, de la data scadenţei fiecărui venit lunar până la data plăţii efective.

- obligarea pârâtului Ministerul Finanţelor Publice să asigure pârâtului Ministerul Public - Parchetul de pe lângă înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Galaţi sumele necesare acordării acestor drepturi salariale;

- obligarea pârâţilor la plata cheltuielilor de judecată.

2. Soluţia instanţei de fond

Prin sentinţa civilă nr. 1139/25 martie 2019, Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal a respins excepţia lipsei calităţii procesuale pasive a Colegiului de Conducere al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Galaţi, a admis excepţia lipsei calităţii procesuale active a reclamanţilor pe capătul 5 din cerere, a respins acţiunea reclamanţilor având ca obiect obligarea Ministerului Finanţelor Publice să asigure în bugetul PÎCCJ - Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Galaţi sumele necesare acordării drepturilor salariale, ca fiind formulată de persoane fără calitate procesuală activă.

A respins în rest acţiunea astfel cum a fost modificată privind pe reclamanţii A., B. şi C. ca fiind neîntemeiată.

3. Cererea de recurs

Împotriva hotărârii pronunţate de instanţa de fond, în termen legal, au formulat recurs reclamanţii A., B. şi C., întemeiat pe motivul de casare prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 8 din C. proc. civ., prin care au solicitat admiterea recursului, casarea sentinţei atacate iar pe fond admiterea cererii de chemare în judecata aşa cum a fost formulată şi modificată, cu obligarea pârâţilor la plata cheltuielilor de judecată

Circumscris motivului de casare prevăzut de dispoziţiile art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., recurenţii formulează critici ce vizezază în esenţă interpretarea şi aplicarea în mod eronat a dispoziţiilor de drept material incidente cauzei, respectiv:

1. O primă critică vizează interpretarea şi aplicarea în mod eronat a dispoziţiilor art. 120 din Legea nr. 304/2004 coroborat cu art. 22 din secţiunea 6 capitolul VIII anexa V din Legea nr. 153/2017, sens în care susţin recurenţii că aceste prevederi legale nu conţin doar salariul de bază corespunzător funcţiei de procuror cu grad de parchet de pe lângă judecătorie cu vechime 0-3 ani, ci toate indemnizaţiile de bază corespunzătoare funcţiei de procuror cu grad de parchet de pe lângă judecătorie în funcţie de vechimea în funcţie. Dacă legiuitorul ar fi dorit o limitare, prin acordarea doar a unei părţi a grilei, aceasta ar fi fost făcută prin precizarea explicită în textul legii.

Susţin recurenţii că argumentarea instanţei de judecată conform căreia dispoziţiile menţionate în Legea nr. 153/2017 nr. crt. 4 lit. B), capitolul I din Anexa V trebuiesc aplicate împreună cu Nota anexată tabelului de calcul al salariilor excede cadrului normativ menţionat, întrucât, pe de o parte, norma art. 120 din Legea nr. 304/2004 fiind o normă de trimitere la dispoziţiile nr. crt. 4 lit. B) capitolul I din Anexa V a Legii nr. 153/2017 se aplică şi specialiştilor IT prin similitudine, deşi în mod evident aceştia nu au calitatea de procuror, judecător personal asimilat acestora magistrat asistent sau auditor de justiţie, iar pe de altă parte, susţin recurenţii că legiuitorul, făcând trimitere în art. 120 din Legea nr. 304/2004 republicată doar la nr. crt. 4, lit. B), capitolul I din Anexa V a Legii nr. 153/2017 este evidentă intenţia acestuia de a permite evoluţia pe grilă în raport de vechimea in funcţie, şi având în vedere categoria profesională din care recurenţii fac parte, în ceea ce priveşte vechimea în funcţie, sunt aplicabile prevederile notei nr. 1 de la capitolul II: prin vechime în funcţie, în sensul prezentului capitol, se înţelege vechimea în funcţii auxiliare de specialitate din cadrul instanţelor judecătoreşti şi parchetelor.

2. Prin cea de-a doua critică recurenţii, invocând dispoziţiile art. 17 din Secţiunea 4 a Capitolului VIII anexa V din Legea nr. 153/2017 cât şi prevederile art. 7 lit. a) din Legea nr. 153/2017, susţin că neacordarea majorării pentru vechimea în funcţie ar reprezenta o îndepărtare de la sensul şi spiritul legii devenind singura categorie din sistemul de justiţie care nu beneficiază de majorarea pentru vechimea în funcţie. Arată recurenţii că prin Nota nr. 1 de la capitolul II arată ce se înţelege prin "vechime în funcţie":

"în sensul prezentului capitol se înţelege vechimea în funcţii auxiliare de specialitate din cadrul instanţelor judecătoreşti şi parchetelor".

3. Cea de-a treia critică vizează Nota de fundamentare nr. x/27.08.2018 a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie susţinându-se că acest act face trimitere la legislaţia anterioară atâta vreme cât în cuprinsul acestuia se arată:

"aşa cum s-a stabilit şi pe legislaţia anterioară, salariul de bază al specialiştilor a fost stabilit pentru funcţia de procuror cu grad de parchet de pe lângă judecătorie cu o vechime în funcţie între 0-3 ani şi gradaţia corespunzătoare vechimii în muncă", fără a se face o analiză a legislaţiei actuale. Se susţine că este total eronat să se aplice reglementări abrogate.

4. Cea de-a patra critică vizează tot Nota de fundamentare mai sus menţionată sub aspectul că neacordarea sporului de 15% pentru complexitatea muncii crează o diferenţă de salarizare care nu corespunde dispoziţiilor art. 120 alin. (6) şi (7) din Legea nr. 304/2004 republicată. Se susţine de către recurenţi că, în acest context legislativ, rezultă că salariul specialiştilor IT este corespunzător cu cel al specialiştilor fără alte precizări suplimentare situaţie în care apreciază că nu există o justificare în sensul neacordării majorării salariului de bază cu 15% de care beneficiază aceştia conform pct. 3 din Nota 5 aferentă Anexei VIII familia ocupaţională "Administraţie" cap. I din Legea nr. 153/2017.

5. Ultima critică are în vedere nerespectarea principiului nediscriminării, nerespectare ce reiese din încadrarea diferenţiată a specialiştilor IT care funcţionează în cadrul aceleaiaşi familii ocupaţionale. Se arată că acest principiu este unul care stă la baza dispozitţiilor legii de salarizare conform art. 6 lit. b) din Legea nr. 153/2017 în sensul eliminării oricăror forme de discriminare şi instituirii unui tratament egal cu privire la personalul din sectorul bugetar care prestează aceeiaşi activitate şi are aceeiaşi vechime în muncă şi în funcţie.

Invocă recurenţii, în acest sens, şi considerentele Deciziei Curţii Constituţionale nr. 794/2015 pct. 35 arătând că această decizie stabileşte acordarea salariului de bază unitar în familia ocupaţională justiţie la nivelul maxim al salariului de bază raportat la aceeaşi funcţie, grad, gradaţie, vechime în muncă şi specialitate, aceleaşi condiţii de studii din cadrul întregii categorii profesionale, respectiv familii ocupaţionale, indiferent de instituţie sau autoritate publică.

4. Apărările intimaţilor.

În cauză a formulat întâmpinare intimatul-pârât Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Galaţi, solicitând respingerea recursului ca nefondat.

II. Soluţia instanţei de recurs

Analizând actele şi lucrările dosarului, precum şi sentinţa recurată, în raport de motivul de casare invocat, Înalta Curte constată că recursul este nefondat.

1. Argumente de fapt şi de drept relevante

Prioritar, Înalta Curte reaminteşte că prin dispoziţiile art. 3 alin. (4) din Legea nr. 153/2017 legea cadru privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice a fost instituită obligaţia ordonatorilor de credite de a stabili salariile de bază/soldele de funcţie/salariile de funcţie/soldele de grad/salariile gradului profesional deţinut, gradaţiile, soldele de comandă/salariile de comandă, indemnizaţiile de încadrare/indemnizaţiile lunare, sporurile, alte drepturi salariale în bani şi în natură prevăzute de lege. Ca atare, ordonatorul de credite este ţinut să aplice reglementările legale în vigoare referitoare la salarizarea personalului neavând posibilitatea ca prin interpretarea dispoziţiilor actelor normative în materie, să procedeze la extinderea aplicării unor drepturi de natură salarială expres prevăzute în beneficiul anumitor categorii de personal. Prin Decizia nr. 173/28.08.2018 a Procurorului General al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Galaţi au fost stabilite drepturile salariaţilor IT din circumscripţia Curţii de Apel Galaţi începând cu data de 23 iulie 2018.

Prin Hotărârea nr. 13/15.10.2018 a Colegiului de conducere al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Galaţi s-a respins ca nefondată contestaţia formulată împotriva susmenţionatei decizii.

Potrivit art. 3 alin. (2) din Legea nr. 567/2004 privind statutul personalului auxiliar de specialitate al instanţelor judecătoreşti şi al parchetelor de pe lângă acestea şi al personalului care funcţionează în cadrul Institutului Naţional de Expertize Criminalistice "(2) Personalul auxiliar de specialitate al instanţelor judecătoreşti şi al parchetelor de pe lângă acestea este format din grefieri, grefieri statisticieni, grefieri documentarişti, grefieri arhivari, grefieri registratori şi specialişti IT".

Potrivit art. 60 din aceeaşi lege, "(1) Pentru activitatea desfăşurată, personalul auxiliar de specialitate al instanţelor judecătoreşti şi al parchetelor de pe lângă acestea are dreptul la o salarizare stabilită în raport cu nivelul instanţei sau parchetului, cu funcţia deţinută, cu vechimea în muncă şi în specialitate, precum şi cu alte criterii prevăzute de lege".

Legea cadru nr. 153/2017 reglementează astfel salarizarea personalului auxiliar din cadrul instanţelor şi parchetelor, în art. 17 din Capitolul VIII Reglementări specifice personalului din sistemul justiţiei, Secţiunea a 2-a Salarizarea judecătorilor, procurorilor, a personalului de specialitate juridică asimilat acestora şi a magistraţilor-asistenţi, "(1) Salariile de bază pentru personalul auxiliar de specialitate şi conex din cadrul instanţelor judecătoreşti şi al parchetelor de pe lângă acestea, astfel cum este definit la art. 3 din Legea nr. 567/2004 privind statutul personalului auxiliar de specialitate al instanţelor judecătoreşti şi al parchetelor de pe lângă acestea, cu modificările şi completările ulterioare, se stabilesc pe grade sau trepte profesionale, în raport cu funcţia deţinută, cu nivelul studiilor, cu vechimea în specialitate, precum şi cu nivelul instanţei sau al parchetului, după caz.

(2) Salariile de bază pentru personalul auxiliar de specialitate şi conex din cadrul judecătoriilor şi al parchetelor de pe lângă acestea sunt cele prevăzute în prezenta anexă la cap. II şi III.

(3) Salariile de bază pentru personalul auxiliar de specialitate şi personalul conex de la tribunale/tribunale specializate, tribunalele militare şi de la parchetele de pe lângă acestea, de la judecătoriile din municipiul Bucureşti şi din localităţile reşedinţă de judeţ, precum şi de la parchetele de pe lângă acestea sunt cele prevăzute la alin. (2) majorate cu 5%.

(4) Salariile de bază pentru personalul auxiliar de specialitate şi personalul conex de la curţile de apel şi parchetele de pe lângă acestea sunt cele prevăzute la alin. (2) majorate cu 7,5%.

(5) Salariile de bază pentru personalul auxiliar de specialitate şi personalul conex de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, de la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, de la Direcţia Naţională Anticorupţie şi de la Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism sunt cele prevăzute la alin. (2) majorate cu 10%".

Salarizarea recurenţilor - reclamanţi este reglementată de dispoziţiile art. 17 din Capitolul VIII Reglementări specifice personalului din sistemul justiţiei, Secţiunea a 2-a Salarizarea judecătorilor, procurorilor, a personalului de specialitate juridică asimilat acestora şi a magistraţilor asistenţi, care constituie norma generală în materia salarizării personalului auxiliar de specialitate şi conex, însă prin Legea nr. 207/2018 publicată în Monitorul Oficial al României nr. 636/20.07.2018 a fost modificată Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară fiind introdusă o reglementare specială în materia salarizării, în ceea ce priveşte specialiştii IT din cadrul instanţelor şi parchetelor. Astfel, începând cu data de 23 iulie 2018 specialiştilor IT nu le mai sunt aplicabile reglementările privind salarizarea din art. 17 al Legii nr. 153/2017, valabile pentru restul personalului auxiliar şi conex, pentru care nu există reglementări speciale.

Potrivit dispoziţiilor art. 120 alin. (6) şi (7) din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară, astfel cum a fost modificat prin Legea nr. 207/2018 "specialiştii IT din cadrul instanţelor şi parchetelor, din cadrul aparatului propriu al Consiliului Superior al Magistraturii şi al instituţiilor aflate în coordonarea acestuia, al Ministerului Justiţiei şi al Inspecţiei Judiciare beneficiază de aceleaşi drepturi salariale ca specialiştii din cadrul Parchetului de pe lângă înalta Curte de Casaţie şi Justiţie stabilite potrivit legislaţiei privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice. Personalul prevăzut la alin. (2) beneficiază de drepturile salariale prevăzute pentru specialiştii de la art. 116 alin. (5) din prezenta lege".

Art. 116 alin. (5) din acelaşi act normativ prevede că "în cadrul parchetelor pot fi numiţi, prin ordin al procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curie de Casaţie şi Justiţie, specialişti în domeniul economic, financiar, bancar, vamal, informatic, precum şi în alte domenii, pentru clarificarea unor aspecte tehnice în activitatea de urmărire penală".

Conform art. 22 alin. (1) din Capitolul VIII al Anexei V - Familia ocupaţională de funcţii bugetare "Justiţie şi Curtea Constituţională" din Legea nr. 153/2017, privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice "salariile de bază pentru specialiştii din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, inclusiv al Direcţiei Naţionale Anticorupţie şi al Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism şi al celorlalte parchete, sunt prevăzute în prezenta anexă la Capitolul I, Ut. B, nr. crt. 4".

Potrivit alin. (2) al art. 22, specialiştii prevăzuţi la alin. (1) beneficiază şi de celelalte drepturi salariale prevăzute de lege pentru categoria profesională din care fac parte, după caz, cu excepţia elementelor salariale care compun salariul de bază stabilit pentru categoriile profesionale din care fac parte.

La Capitolul I, lit. B), nr. crt. 4 din Anexei V la Legea nr. 153/2017, este menţionată funcţia de "procuror cu grad de judecătorie" precum şi indemnizaţia de încadrare pentru procurori cu grad de judecătorie, stabilită atât în raport de vechimea în muncă, cât şi în raport de vechimea în funcţia de procuror, motiv pentru care şi colegiul de conducere a reţinut că legiuitorul a avut în vedere la stabilirea indemnizaţiei cuvenită specialiştilor IT nivelul de salarizare al procurilor cu grad de judecătorie, astfel cum apare acesta prevăzută la lit. B), nr. crt. 4.

Astfel, constată Înalta Curte că instanţa de fond a făcut o interpretare şi aplicare corectă a dispoziţiilor speciale incidente cauzei reţinând că dispoziţiile art. 120 alin. (6) şi (7) din Legea nr. 303/2004 nu pot fi aplicate făcând abstracţie de prevederile Notei anexate tabelului de calcul al salariilor de bază, prevederi prin care a fost definită noţiunea "vechime în funcţie" ca fiind vechimea în funcţia de judecător, procuror, personal asimilat acestora, magistrat-asistent sau auditor de justiţie".

Reţine Înalta Curte că salariile de bază ale specialiştilor IT au fost stabilite prin raportare la indemnizaţia lunară aferentă anului 2022 pentru un procuror cu grad de parchet de pe lângă judecătorie, vechimea în funcţie 0-3 ani şi gradaţia corespunzătoare vechimii în muncă majorat cu 15% pentru complexitatea muncii.

Raportat la critica recurenţilor ce vizează aplicarea eronată de către instanţa de fond a dispoziţiilor art. 120 alin. (6) şi (7) din Legea nr. 303/2004, constată Înalta Curte că este nefondată, dispoziţiile de trimitere nu pot fi aplicate prin similitudine aşa cum susţin recurenţii. Fiind normă de trimitere interpretarea şi aplicarea acestora se face în raport de norma de la nr. crt. 4 cap. I lit. B) în sensul că deşi aceste dispoziţii prevăd mai multe niveluri de salarizare pentru procurorii cu grad de judecătorie, diferenţa fiind dată inclusiv de vechimea în funcţie care conduce la majorarea "bazei de salarizare" o astfel de majorare nu poate fi aplicată decât dacă sunt îndeplinite condiţiile pentru vechimea în funcţie şi anume vechimea în funcţia de judecător, procuror, personal asmiliat acestora, magistrat asistent sau auditor de justiţie.

Legalitatea actului administrativ atacat nu se poate analiza decât în raport de dispoziţiile legale incidente acestuia, în cauză în raport de dispoziţiile art. 120 alin. (6) şi (7) din Legea nr. 303/2004, normă juridică, e adevărat de trimitere, astfel că interpretarea acesteia se va face prin raportare la norma la care trimite respectiv cea prevăzută la cap. I lit. B) nr. crt. 4.

Va respinge ca nefondată Înalta Curte şi critica formulată prin raportare la dispoziţiile art. 17 din Anexa V secţiunea 4 a capitolului VIII din Legea nr. 153/2017 şi dispoziţiile art. 7 din acelaşi act normativ, reţinând că în privinţa specialiştilor IT sunt aplicabile dispoziţiile speciale ale Legii nr. 303/2004 act normativ prin care este reglementat specialiştilor IT un nivel sa salarizare superior prin raportare la o altă categorie profesională - de procuror cu grad de judecătorie cu exluderea însă a majorării specifice vechimii în funcţia de magistrat.

Criticile aduse hotărârii atacate şi care vizează Nota de fundamentare nr. x/27.08.2018 a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie vor fi respinse de instanţa de control judiciar ca fiind nefondate.

Sub acest aspect constată mai întâi Înalta Curte, că menţiunile din cuprinsul Notei de fundamentare nr. x din 10 august 2018 "aşa cum s-a procedat şi pe legislaţia anterioară" nu duc la concluzia că prin această Notă nu au fost avute în vedere prevederile legale în vigoare la data emiterii actului administrativ atacat, ci dimpotrivă, această menţiune a fost făcută doar pentru a sublinia faptul că şi prin actele normative în vigoare la data emiterii respectivului act s-a menţinut acelaşi nivel de salarizare al specialistului IT prin raportare la categoria profesională de procuror cu grad de judecătorie, aşa cum se prevedea şi pe legislaţia anterioară.

În ce priveşte neacordarea sporului de 15% pentru complexitatea muncii constată Înalta Curte că instanţa de fond a reţinut în mod corect, că măsura de neacordare a sporului de 15 % pentru complexitatea muncii este legală, în condiţiile existenţei unei norme speciale derogatorii cu privire la modul de salarizare al acestora, drepturile lor fiind stabilite prin raportare la drepturile salariale ale specialiştilor din cadrul PÎCCJ.

Pe de altă parte constată Înalta Curte că nu pot fi solicitate sporuri ce sunt specifice unei alte familii ocupaţionale respectiv "Administraţie".

Constată Înalta Curte că prin ultima critică se reiau aceleaşi susţineri ca cele formulate în faţa instanţei de fond, fără însă a se aduce vreo critică cu privire la interpretarea şi aplicarea eronată a dispoziţiilor legale.

Observă Înalta Curte că instanţa de fond în mod corect a reţinut că modul în care alţi ordonatori de credite au înţeles să interpreteze şi să aplice legea nu face obiectul cenzurii instanţei de judecată din prezentul litigiu iar potrivit Notei nr. x/2018 a PÎCCJ ordonatorul principal de credite a dat îndrumări tuturor ordonatorilor secundari şi terţiari cu privire la aplicarea legii de salarizare la nivelul întregii ţări.

Înalta Curte constată că sentinţa recurată este legală, fiind dată cu corecta interpretare şi aplicare a normelor de drept incidente circumstanţelor de fapt reţinute în cauză, toate motivele invocate prin cererea de recurs nefiind în măsură să conducă la reformarea acesteia.

Prin urmare, instanţa constată că susţinerile şi criticile recurenţilor sunt neîntemeiate şi nu pot fi primite, iar instanţa de fond a pronunţat o hotărâre legală.

2. Temeiul legal al soluţiei adoptate în recurs

Pentru considerentele expuse, nefiind incidente motivele de casare prevăzute de art. 488 alin. (1) din C. proc. civ., republicat, în temeiul dispoziţiilor art. 20 alin. (1) din Legea nr. 554/2004 şi art. 496 alin. (1) din C. proc. civ., Înalta Curte va respinge recursul ca nefondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge recursul declarat de recurenţii - reclamanţi A., B. şi C. împotriva sentinţei civile nr. 1139 din 25 martie 2019 pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, ca nefondat.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 18 iunie 2021.