Invalidity of insurance guarantee fund's document request notification due to incomplete address details under Law No. 213/2015

Şedinţa publică din data de 18 iunie 2021

Asupra recursului de faţă;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

I. Circumstanţele cauzei

1. Cererea de chemare în judecată.

Prin contestaţia formulată de reclamanta A. împotriva Deciziei de respingere a cererii de plată nr. x/28.08.2018 emisă de Fondul de Garantare a Asiguraţilor în dosarul privind cererea de plată nr. x/09.10.2017 s-a solicitat admiterea contestaţiei, anularea deciziei contestate şi pe cale de consecinţă admiterea cererii de despăgubiri formulate de aceasta.

2. Soluţia instanţei de fond

Prin sentinţa civilă nr. 817 din data de 05 martie 2019, Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal a respins contestaţia formulată de reclamanta A. ca neîntemeiată.

3. Cererea de recurs

Împotriva hotărârii pronunţate de instanţa de fond a formulat recurs reclamanta A. întemeiat pe motivul de casare prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 8 din C. proc. civ., prin care a solicitat admiterea recursului, casarea, în tot, a sentinţei recurate, admiterea contestaţiei, anularea Deciziei conteatate şi pe cale de consecinţă să se dea eficienţă cererii de despăgubiri formulate de reclamante A..

În motivarea recursului, arată reclamanta că în cauză s-a făcut o interpretare şi aplicare eronată a dispoziţiilor art. 16 din Legea nr. 213/2015 întrucât notificarea emisă de intimata-pârâtă Fondul de Garantare a Asiguraţilor nu conţine toate elementele privind adresa de domiciliu a acesteia, nu se poate reţine, din punct de vedere legal a se considera că a fost îndeplinită procedura de comunicare a notificării (conform art. 16 din Legea nr. 213/2015).

Susţine, de asemenea, recurenta că semnătura de pe confirmare a notificării nu aparţine acesteia.

4. Apărările intimatei

Intimatul-pârât Fondul de Garantare a Asiguraţilor a formulat întâmpinare, solicitând respingerea recursului ca nefondat.

În motivare, arată intimatul-pârât că orice schimbare de domiciliu trebuia notificată acestuia, iar în lipsa acestei notificări de schimbare de domiciliu, comunicarea actelor se consideră valabilă.

Prin întâmpinare, intimatul pârât a invocat excepţia nulitătii recursului susţinând că motivele invocate prin cererea de recurs nu se încadreză în motivele de casare prevăzute de art. 488 pct. 8 C. proc. civ.

II. Soluţia instanţei de recurs

Analizând actele şi lucrările dosarului, sentinţa recurată în raport cu motivele de casare invocate, Înalta Curte constată că recursul formulat este fondat.

2.1. Argumentele de fapt şi de drept relevante.

Reclamanta A. a investit instanţa cu o acţiune prin care a solicitat anularea Deciziei de respingere a cererii de plată nr. x/28.08.2018, susţinând că au fost încălcate de către intimatul-pârât Fondul de Garantare a Asiguraţilor dispoziţiile art. 16 din Legea nr. 253/2015 întrucât Notificarea nr. x/04.06.2018 nu a fost primită de aceasta.

Arată că adresa de pe confirmarea de primire nu este completă, situaţie în care susţine că era imposibil ca vreo persoană să fi semnat de primire.

Prima instană, Curtea de Apel Bucureşti, respinge acţiunea pe considerentul că reclamanta nu a completat dosarul de daună cu înscrisurile solicitate de pârât în termenul prevăzut de art. 16 teza a doua din Legea nr. 213/2015, constatând astfel că Decizia atacată nr. 16682/28.08.2018 este legală şi temeinică, drept pentru care a respins acţiunea ca neîntemeiată.

Pentru a se pronunţa în acest sens, prin raportare la art. 16 din Legea nr. 213/2015, Curtea de Apel Bucureşti menţionează succint preluând motivarea pârâtului Fondul de Garantare a Asiguraţilor din Decizia atacată, în sensul că în mod corect Notificarea nr. x/04.06.2018 a fost comunicată reclamantei A. la domiciliul indicat în cererea de plată, aşa cum rezultă din dovada de comunicare depusă la dosar care poartă semnătura destinatarului A., necontestată de reclamantă.

Înalta Curte apreciază că în temeiul art. 497 C. proc. civ. se impune admiterea recursului, casarea Sentintei atacate nr. 817 din 05 martie 2019 şi trimiterea cauzei spre rejudecare la aceeiaşi instanţă de fond având în vedere următoare argumente:

Curtea de Apel Bucureşti fiind investită cu contestaţia împotriva Deciziei emisă de pârâtul Fondul de Garantare a Asiguraţilor în cadrul căreia temeiul respingerii a fost reprezentat de art. 16 teza a doua din Legea nr. 213/201, era chemată să verifice cu prioritate nu numai îndeplinirea obligaţiei recurentei reclamante A. de comunicare a înscrisurilor solicitate, ci şi modalitatea în care intimatul-pârât Fondul de Garantare a Asiguraţilor şi-a îndeplinit propria obligaţie de solicitare a completării documentelor şi/sau prezentarea ori furnizarea de informaţii suplimentare.

Simpla preluare de către instanţa de fond a susţinerilor intimatului-pârât Fondul de Garantare a Asiguraţilor nu poate îmbrăca forma unei verificări efective a îndeplinirii obligaţiilor Fondului de Garantare a Asiguraţilor cu privire la modalitatea de comunicare a Notificării prin care intimatul-pârât a solicitat informaţiile.

Îndeplinirea sau neîndeplinirea de către intimatul-pârât Fondul de Garantare a Asiguraţilor a obligaţiilor sale de comunicare efectivă a Notificării prin care solicită înscrisuri are consecinţă directă nu numai în ce priveşte modalitatea în care recurenta A. îşi îndeplineşte propriile obligaţii ci şi asupra aplicării sancţiunii prevăzută de lege.

Înalta Curte analizând înscrisul aflat la dosar fond - Confirmare de primire a Notificării de solicitare documente constată că adresa destinatarului A. nu este completă în ceea ce priveşte numărului blocului, scara şi numărul apartamentului, ceea ce constituie o neîndeplinire de către intimatul-pârât a obligaţiei impusă de dispoziţiile art. 16 din Legea nr. 213/2015.

Doar în situaţia în care Notificarea de solicitare a documentelor era efectiv comunicată se putea aplica sancţiunea prevăzută de art. 16 din Legea nr. 213/2015.

Prin neîndeplinirea în mod efectiv a obligaţiei impusă de norma juridică menţionată anterior s-a produs recurentei-reclamante A. o vătămare procesuală care nu poate fi înlăturată decât prin casarea sentinţei atacate şi trimiterea cauzei spre rejudecare la aceeaşi instanţă, în vederea analizării aspectelor invocate prin contestaţie, care nu au format obiectul analizei instanţei de fond, soluţie care se impune pentru a nu priva părţile de un grad de jurisdicţie.

2.2. Temeiul legal al soluţiei adoptate în recurs

Pentru considerentele expuse, în temeiul dispoziţiilor art. 20 alin. (3) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, cu modificările şi completările ulterioare, coroborat cu art. 497 C. proc. civ., va admite recursul formulat de reclamantă, va casa sentinţa recurată şi va trimite cauza spre rejudecare aceleiaşi instanţe.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Admite recursul declarat de recurenta - reclamantă A. împotriva sentinţei civile nr. 817 din 5 martie 2019 pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal.

Casează sentinţa atacată şi, trimite cauza spre o nouă judecată la aceeaşi instanţă.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 18 iunie 2021.