Judicial executive discipline appeal: invalid service of process voids appellate decision ex lege under Civil Procedure Code
Romania (RO)
Legislator summary
AI generatedThe High Court of Cassation and Justice admitted the exception for annulment filed by the appellant and a third-party intervenor, annulling the previous chamber's order of December 16, 2020, and declaring as void ex lege the Decision No. 6955 of December 17, 2020, which had previously dismissed the appeal; the court remanded the case for re-judgment of the intervention request and the main appeal. The dispute concerned a judicial executive challenging the discipline of a superior disciplinary commission regarding his professional exclusion, which he attacked via an appeal against a first-instance decision that had rejected his action for lack of passive legal standing and against an order rejecting a third-party intervention request; the core procedural issue was whether the parties were validly cited for the hearing where the appeal and intervention were decided. Relying on Article 503(1) of the Civil Procedure Code and Article 159, the court found that the citations issued on December 11, 2020, were only delivered between December 17 and 22, 2020, violating the mandatory five-day prior notification rule, and further determined that under Article 64(4) of the Civil Procedure Code, the main appeal judgment was automatically void because the main proceedings were required to be suspended until the intervention request was resolved, a condition not met given the lack of valid citation for the intervenor.
Legislator headnote
AI generatedart. 20 din Legea nr. 554/2004, art. 61 C. proc. civ, art. 503 C. proc. civ, art. 503 din C. proc. civ, art. 503 alin. (1) din C. proc. civ, art. 159 C. proc. civ; Judicial executive discipline appeal: invalid service of process voids appellate decision ex lege under Civil Procedure Code: 6955 of December 17, 2020, which had previously dismissed the appeal; the court remanded the case for re-judgment of the intervention request and the main appeal. The dispute concerned a judicial executive challenging the discipline of a superior disciplinary commission regarding his professional exclusion, which he attacked via an appeal against a first-instance decision that had rejected his action for lack of passive legal standing and against an order rejecting a third-party intervention request; the core procedural issue was whether the parties were validly cited for the hearing where the appeal and intervention were decided. Relying on Article 503(1) of the Civil Procedure Code and Article 159, the court found that the citations issued on December 11, 2020, were only delivered between December 17 and 22, 2020, violating the mandatory five-day prior notification rule, and further determined that under Article 64(4) of the Civil Procedure Code, the main appeal judgment was automatically void because the main proceedings were required to be suspended until the intervention request was resolved, a condition not met given the lack of valid citation for the intervenor.
Keywords
AI generatedCited Legislation
AI generatedRelated Decisions
AI generatedKey legal questions extracted by Legislator
AI generatedProvisions cited as the legal basis for admitting the exceptions for annulment and ordering the annulment of the prior order and remand.
Provision cited in the dispositive to establish that the previous decision is void ex lege due to the suspension of the main proceedings.
Full text
Şedinţa publică din data de 16 iunie 2021
Asupra cererii de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
1. Circumstanţele cauzei. Cererea de chemare în judecată.
Prin cererea de chemare în judecată înregistrată pe rolul Curţii de Apel Timişoara, secţia contencios administrativ şi fiscal, la data de 21 iulie 2017, sub nr. x/2014, urmare declinării de competenţă teritorială prin sentinţa civilă nr. 802/20.03.2015, pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, reclamantul A., în calitate de executor judecătoresc în circumscripţia Curţii de Apel Timişoara, a formulat contestaţie împotriva Hotărârii nr. 16/26.09.2014 pronunţată de Comisia Superioară de Disciplină de pe lângă Uniunea Naţională a Executorilor Judecătoreşti din România, în dosar nr. x/2014, solicitând instanţei anularea Hotărârii nr. 16/26.09.2014 a Comisiei Superioare de Disciplină de pe lângă Uniunea Naţională a Executorilor Judecătoreşti din România pronunţată în dosarul x/2014
2. Încheierea din 23 noiembrie 2017 şi hotărârea primei instanţe
Prin încheierea din 23 noiembrie 2017, Curtea de Apel Timişoara a respins cererea de recuzare, formulată de reclamantul A. împotriva doamnei judecător B. în dosarul nr. x/2014.
Prin sentinţa civilă nr. 56 din 2 martie 2018, Curtea de Apel Timişoara a respins acţiunea formulată de reclamantul A., în contradictoriu cu pârâta Uniunea Naţională a Executorilor Judecătoreşti din România, ca fiind formulată împotriva unei persoane fără calitate procesuală pasivă şi a respins acţiunea formulată de reclamantul A., în contradictoriu cu pârâţii Comisia Superioară de Disciplină de pe lângă Uniunea Naţională a Executorilor Judecătoreşti din România şi Colegiul Director al Camerei Executorilor Judecătoreşti de pe lângă Curtea de Apel Timişoara.
3. Calea de atac exercitată în cauză
Împotriva încheierii din 23 noiembrie 2017 şi a sentinţei civile nr. 56 din 2 martie 2018, pronunţate de Curtea de Apel Timişoara, secţia contencios administrativ şi fiscal a declarat recurs, înregistrat pe rolul ÎCCJ-SCAF la data de 7 mai 2018, sub nr. x/2014*, reclamantul A., întemeiat pe art. 20 din Legea nr. 554/2004, solicitând admiterea recursului, casarea sentinţei atacate şi trimiterea cauzei spre rejudecare, iar în subsidiar, în rejudecare, admiterea cererii de chemare în judecată, în sensul anulării în tot a Hotărârii nr. 16/26.09.2014, pronunţată de Comisia Superioară de Disciplină a U.N.E.J., ca nelegală şi netemeinică, cât şi închiderea dosarului disciplinar.
4. Hotărârea instanţei de recurs.
Prin încheierea din data de 16 decembrie 2020 pronunţată în dosarul nr. x/2014, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia contencios administrativ şi fiscal a respins cererea de intervenţie accesorie formulată de petentul C.., ca inadmisibilă, reţinând că acesta nu justifică un interes de a interveni în procesul ce se judecă între părţile originare, în sensul dispoziţiilor art. 61 C. proc. civ.
Prin Decizia nr. 6955 din data de 17 decembrie 2020 pronunţată în dosarul nr. x/2014, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia contencios administrativ şi fiscal a respins cererea de suspendare a judecării recursului, formulată de recurentul-reclamant A., ca neîntemeiată; a respins cererea privind sesizarea Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, formulată de recurentul-reclamant A. şi a respins recursul declarat de reclamantul A. împotriva încheierii de recuzare din 23 noiembrie 2017 şi a sentinţei civile nr. 56 din 2 martie 2018, pronunţate de Curtea de Apel Timişoara, secţia contencios administrativ şi fiscal, ca nefondat.
5. Contestaţia în anulare.
Împotriva încheierii din data de 16 decembrie 2020 pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia contencios administrativ şi fiscal, în dosarul nr. x/2014, a formulat contestaţie în anulare petentul C.. prin care a solicitat anularea încheierii de şedinţă din data de 16.12.2020 şi rejudecarea cererii de intervenţie, motivat de faptul că citaţia emisă la data de 11.12.2020 a fost primită la data de 17.12.2020, şi pe cale de consecinţă nu s-a putut prezenta la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie la data stabilită - 16.12.2020.
Împotriva încheierii din data de 16 decembrie 2020 şi a deciziei nr. 6855 din data de 17.12.2020, pronunţate de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia contencios administrativ şi fiscal, în dosarul nr. x/2014, a formulat contestaţie în anulare reclamantul A. prin care a solicitat suspendarea executării Deciziei nr. 6955 din data de 17 decembrie 2020 pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia contencios administrativ şi fiscal, motivat de faptul că acesta nu a fost legal citat pentru termenul de judecată din data de 16.12.2020 şi nici nu a fost prezent când a avut loc judecata (motiv al contestaţiei în anulare prevăzut de art. 503 C. proc. civ.).
Referitor la soluţionarea cererii de intervenţie formulată de C., emisă la data de 11.12.2020 pentru termenul de judecată din data de 16.12.2020, arată că aceasta i-a fost comunicată la data de 22.12.2020.
Cu privire la cererea de suspendare, a solicitat să se aibă în vedere faptul că sunt indicii temeinice privind anularea deciziei nr. 6855/17.12.2020, iar în cazul în care aceasta nu va fi suspendată şi se va proceda la emiterea Ordinului de excludere din profesia de executor judecătoresc, prejudiciile cauzate clienţilor cât şi personal, sunt considerabile şi nu vor putea fi îndreptate ulterior.
6. Apărările formulate în cauză.
Prin întâmpinarea formulată, intimata Camera Executorilor Judecătoreşti de pe lângă Curtea de Apel Timişoara a solicitat respingerea contestaţiei în anulare formulată de intervenientul accesoriu C.. împotriva încheierii din 16.12.2020, ca inadmisibilă întrucât motivele invocate nu se încadrează în condiţiile legale necesare a fi îndeplinite pentru admitere unei contestaţii în anulare.
7. Examinând contestaţiile în anulare, în raport cu actele şi lucrările dosarului, precum şi cu dispoziţiile legale incidente în cauză, Înalta Curte constată că se impune admiterea acestora, pentru considerentele ce vor fi prezentate în continuare.
În speţă, contestatorii au formulat contestaţie în anulare împotriva unei decizii pronunţate în calea de atac a recursului şi a încheierii de amânare a pronunţării, criticând faptul că soluţionarea cauzei s-a făcut în lipsa părţilor a căror citare nu a fost legal îndeplinită.
Contestaţia în anulare este o cale extraordinară de atac, de retractare, prin care se cere însăşi instanţei ce a pronunţat hotărârea atacată, în cazurile şi în condiţiile prevăzute de lege, să-şi desfiinţeze propria hotărâre şi să procedeze la o nouă judecată.
Înalta Curte reţine că această cale extraordinară de atac este deschisă exclusiv pentru situaţiile prevăzute de art. 503 din C. proc. civ., fără ca instanţa de retractare să poată proceda la o reapreciere a probelor sau a dispoziţiilor legale aplicabile în cauză.
Analizând hotărârea atacată, prin prisma dispoziţiilor care reglementează contestaţia în anulare, Înalta Curte constată că decizia în cauză se circumscrie ipotezei prevăzute de art. 503 alin. (1) din C. proc. civ.
În conformitate cu prevederile art. 503 alin. (1) din C. proc. civ. "(1) Hotărârile definitive pot fi atacate cu contestaţie în anulare atunci când contestatorul nu a fost legal citat şi nici nu a fost prezent la termenul când a avut loc judecata".
Înalta Curte reţine că prin calea de atac a contestaţiei în anulare se tinde la desfiinţarea unei hotărâri, nu pentru că judecata nu a fost bine făcută, ci pentru motivele expres şi limitativ prevăzute de lege, iar ipoteza prevăzută de art. 503 alin. (1) din C. proc. civ. se referă la situaţia în care contestatorul nu a fost legal citat şi nici nu a fost prezent la termenul când a avut loc judecata.
În cauză, Înalta Curte constată că în contestaţia în anulare de faţă se invocă necitarea corespunzătoare a contestatorilor pentru termenul la care a fost soluţionată calea de atac a recursului, soluţionare care s-a făcut în lipsa părţilor, aspect care se încadrează motivului de contestaţie în anulare prevăzut de dispoziţiile art. 503 alin. (1) din C. proc. civ.
Potrivit dispoziţiilor art. 159 C. proc. civ.:
"Citaţia şi celelalte acte de procedură, sub sancţiunea nulităţii, vor fi înmânate părţii cu cel puţin 5 zile înaintea termenului de judecată. În cazuri urgente sau atunci când legea prevede în mod expres, judecătorul poate dispune scurtarea termenului de înmânare a citaţiei ori actului de procedură, despre aceasta făcându-se menţiune în citaţie sau în actul de procedură.
Or, Înalta Curte constată că emiterea citaţiilor s-a făcut la data de 11.12.2020 şi au fost comunicate la data de 22.12.2020, respectiv 17.12.2020 cu încălcarea dispoziţiilor sus-citate. Aceeaşi situaţie rezultă şi în legătură cu actele de procedură emise pe numele intimaţilor, citaţiile au fost emise la data de 11.12.2020 şi au fost comunicate acestora la data de 18.12.2020.
De asemenea, se vor avea în vedere dispoziţiile art. 64 alin. (4) C. proc. civ. potrivit cărora:
"Încheierea de respingere ca inadmisibilă a cererii de intervenţie poate fi atacată în termen de 5 zile, care curge de la pronunţare pentru partea prezentă, respectiv de la comunicare pentru partea lipsă. Calea de atac este numai apelul, dacă încheierea a fost dată în prima instanţă, respectiv numai recursul la instanţa ierarhic superioară, în cazul în care încheierea a fost pronunţată în apel. Dosarul se înaintează, în copie certificată pentru conformitate cu originalul, instanţei competente să soluţioneze calea de atac în 24 de ore de la expirarea termenului. Întâmpinarea nu este obligatorie. Apelul sau, după caz, recursul se judecă în termen de cel mult 10 zile de la înregistrare. Judecarea cererii principale se suspendă până la soluţionarea căii de atac exercitate împotriva încheierii de respingere ca inadmisibilă a cererii de intervenţie."
Pe cale de consecinţă, având în vedere că instanţa de recurs s-a pronunţat asupra recursului prin Decizia nr. 6955 din data de 17 decembrie 2020, în lipsa părţilor a căror citare nu a fost legal îndeplinită, iar potrivit dispoziţiilor art. 64 alin. (4) C. proc. civ. judecarea cererii principale se suspendă până la soluţionarea căii de atac exercitate împotriva încheierii de respingere ca inadmisibilă a cererii de intervenţie, Înalta Curte constată că această decizie este desfiinţată de drept.
Faţă de aceste aspecte, Înalta Curte constată că la termenul de judecată la care au avut loc dezbaterile asupra cererii de intervenţie, precum şi asupra cererii de recurs, părţile litigante nu au fost citate cu respectarea dispoziţiilor legale, aspect faţă de care contestaţiile în anulare sunt întemeiate şi vor fi admise.
Temeiul legal al soluţiei adoptate
Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 504 şi art. 508 din C. proc. civ., Înalta Curte va admite contestaţiile în anulare formulate de contestatorii C.. şi A., va anula încheierea din data de 16 decembrie 2020, în temeiul dispoziţiilor art. 64 alin. (4) C. proc. civ., va constata că decizia nr. 6955 din data de 17 decembrie 2020 este desfiinţată de drept şi va stabili termen pentru rejudecarea cererii de intervenţie şi a recursului la data de 24 noiembrie 2021, cu citarea părţilor.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Admite contestaţiile în anulare formulate de contestatorii C.. şi A. împotriva încheierii din data de 16 decembrie 2020 pronunţate de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia contencios administrativ şi fiscal, în dosarul nr. x/2014.
Anulează încheierea din data de 16 decembrie 2020 pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia contencios administrativ şi fiscal, în dosarul nr. x/2014.
În temeiul dispoziţiilor art. 64 alin. (4) C. proc. civ., constată că decizia nr. 6955 din data de 17 decembrie 2020 pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia contencios administrativ şi fiscal, în dosarul nr. x/2014, este desfiinţată de drept.
Stabileşte termen pentru rejudecarea cererii de intervenţie şi a recursului la data de 24 noiembrie 2021, cu citarea părţilor.
Definitivă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 16 iunie 2021.