Suspension of proceedings pending resolution of parallel challenge to the same ministerial order
Legislator summary
AI generatedThe Supreme Court dismissed the appellant's appeal, leaving in force the lower court's decision to suspend the proceedings, thereby rejecting the appellant's attempt to resume the case. The dispute involved an action for the annulment of a specific restrictive condition ("for the entire validity period of the respective documents") within Article 39 of a ministerial order, while a parallel pending case sought the annulment of the entire order. The Court determined that the suspension was legally justified because the resolution of the present case, concerning a specific provision, depended on the existence or non-existence of a right being adjudicated in the parallel case, which targets the same administrative instrument. Relying on Article 413(1)(1) of the Code of Civil Procedure, which mandates suspension when a case depends on another regarding the existence of a right, the Court found a valid causal and legal link between the two proceedings, ruling that the lower court correctly applied the law in suspending the current trial until the definitive resolution of the superior court's review of the broader administrative act.
Legislator headnote
AI generatedart. 413 alin. (1) pct. 1 C. proc. civ, art. 488 C. proc. civ, art. 493 C. proc. civ, art. 488 din C. proc. civ, art. 413 alin. (1) pct. 1 din C. proc. civ, art. 496 alin. (1) din C. proc. civ; Suspension of proceedings pending resolution of parallel challenge to the same ministerial order: Intimatul-pârât Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice şi Administraţiei a depus întâmpinare prin care a invocat excepţia nulităţii recursului, pentru neîncadrarea criticilor în cazurile de casare prevăzute de art. 488 C. proc. civ. şi a solicitat respingerea cererii de repunere pe rol, ca neîntemeiată.
Keywords
AI generatedCited Legislation
AI generatedRelated Decisions
AI generatedFull text
Şedinţa publică din data de 16 iunie 2021
Asupra recursului de faţă,
Din examinarea lucrărilor din dosar a constatat următoarele:
I. Circumstanţele cauzei
1.1. Obiectul cererii de chemare în judecată
Prin cererea înregistrată pe rolul Curţii de Apel Bucureşti, secţia a IX-a contencios administrativ şi fiscal, la data de 02.07.2019, sub nr. x/2019, reclamantul A., în contradictoriu cu pârâţii Ministerul Lucrărilor Publice, Dezvoltării şi Administraţiei şi Ministerul Afacerilor Interne, a solicitat instanţei anularea condiţiei restrictive "pe toată durata de valabilitate a documentelor respective" din cuprinsul art. 39 al Ordinului MIRA nr. 356/2007.
1.2. Hotărârea pronunţată de instanţa de fond
Prin încheierea de şedinţă din 13 octombrie 2020, Curtea de Apel Bucureşti, secţia a IX-a contencios administrativ şi fiscal a dispus, în temeiul art. 413 alin. (1) pct. 1 C. proc. civ., suspendarea judecării cauzei privind acţiunea reclamantului A., în contradictoriu cu pârâţii Ministerul Afacerilor Interne şi Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice, până la soluţionarea definitivă a dosarului nr. x/2018 al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia de contencios administrativ şi fiscal, având ca obiect anulare act administrativ - Ordinul MIRA nr. 356/2007.
1.3. Cererea de recurs. Motivele de casare
Reclamantul A. a contestat încheierea de şedinţă din 13 octombrie 2020 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a IX-a contencios administrativ şi fiscal solicitând repunerea cauzei pe rol, întrucât, în opinia sa, orice soluţie pe care o va pronunţa instanţa în dosarul nr. x/2018 nu va afecta obiectul prezentului dosar nr. x/2019.
1.4. Apărările formulate în cauză
Intimatul-pârât Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice şi Administraţiei a depus întâmpinare prin care a invocat excepţia nulităţii recursului, pentru neîncadrarea criticilor în cazurile de casare prevăzute de art. 488 C. proc. civ. şi a solicitat respingerea cererii de repunere pe rol, ca neîntemeiată.
1.5. Procedura de soluţionare a recursului
Prin rezoluţia din 5 ianuarie 2021 a fost fixat termen de judecată pentru soluţionarea recursului în şedinţă publică, la data de 16 iunie 2021, cu citarea părţilor, fără a se mai parcurge procedura de filtrare a recursului, având în vedere Hotărârea Colegiului de Conducere nr. 106 din 20 septembrie 2018, prin care s-a luat act de hotărârea Plenului judecătorilor secţiei de contencios administrativ şi fiscal a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie adoptată la data de 13 septembrie 2018, în sensul că procedura de filtrare a recursurilor, reglementată prin dispoziţiile art. 493 C. proc. civ., este incompatibilă cu specificul domeniului contenciosului administrativ şi fiscal, precum şi Hotărârea Colegiului de Conducere nr. 109 din data de 20 septembrie 2018.
1.6. Alte aspecte procesuale
Asupra excepţiei nulităţii recursului, instanţa de recurs s-a pronunţat în şedinţă publică, respingând-o ca neîntemeiată, astfel cum reiese din practicaua prezentei decizii, apreciind că au fost dezvoltate critici ce se subsumează motivelor de nelegalitate prevăzute de art. 488 din C. proc. civ.
II. Considerentele Înaltei Curţi asupra recursului
Analizând actele şi lucrările dosarului, precum şi încheierea recurată, în raport de motivele de casare invocate, Înalta Curte constată că recursul declarat de reclamant este nefondat şi va fi respins pentru următoarele considerente.
2.1. Aspecte de fapt şi de drept relevante
Prin încheierea de şedinţă din 13 octombrie 2020, Curtea de Apel Bucureşti, secţia a IX-a contencios administrativ şi fiscal a dispus, în baza art. 413 alin. (1) pct. 1 C. proc. civ., suspendarea judecării cauzei privind acţiunea reclamantului A., în contradictoriu cu pârâţii Ministerul Afacerilor Interne şi Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice, până la soluţionarea definitivă a dosarului nr. x/2018 al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia de contencios administrativ şi fiscal, având ca obiect anulare act administrativ - Ordinul MIRA nr. 356/2007.
Dispoziţiile art. 413 alin. (1) pct. 1 din C. proc. civ. au în vedere suspendarea judecăţii atunci când dezlegarea cauzei depinde, în tot sau în parte, de existenţa ori inexistenţa unui drept care face obiectul unei alte judecăţi.
Din cuprinsul dispoziţiilor mai sus menţionate rezultă că legiuitorul a circumscris măsura suspendării facultative a judecăţii de îndeplinirea unei condiţii procedurale, respectiv existenţa ori inexistenţa unui drept care să facă obiectul unei alte judecăţi şi a unei condiţii de oportunitate, reflectată în rezultatul aprecierii instanţei pe marginea necesităţii suspendării procesului, fondată pe legătura de cauzalitate dintre cele două dosare.
Obiectul prezentei acţiuni îl reprezintă cererea reclamantului prin care solicită instanţei anularea condiţiei restrictive "pe toată durata de valabilitate a documentelor respective" din cuprinsul art. 39 al Ordinului MIRA nr. 356/2007.
Totodată, în dosarul nr. x/2018 al Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal s-a pronunţat sentinţa civilă nr. 2222/19.07.2019, având ca obiect anularea aceluiaşi act administrativ, respectiv Ordinul MIRA nr. 356/2007 în ansamblul său, dosar aflat pe rolul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia contencios administrativ şi fiscal, în faza procesuală a recursului.
Astfel, în mod corect prima instanţă a reţinut, în motivarea încheierii atacate, că soluţionarea prezentei cauze depinde de soluţionarea cauzei ce face obiectul dosarului nr. x/2018 aflat pe rolul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia de contencios administrativ şi fiscal. Legătura dintre cele două cauze se justifică prin legătura juridică dintre obiectul prezentei cauze (anularea art. 39 din Ordinul fostului MIRA nr. 356/2007) şi actul ce face obiectul dosarului nr. x/2018 (anularea art. 11, art. 12 alin. (2), art. 13 alin. (2), art. 15 alin. (1), art. 21 alin. (2) lit. a) şi art. 42 alin. (7) din Ordinul MIRA nr. 356/2007).
În concluzie, Înalta Curte apreciază că recursul este nefondat, încheierea contestată în cauză, prin care instanţa de fond a dispus suspendarea judecăţii cauzei, până la soluţionarea definitivă a dosarului nr. x/2018 aflat pe rolul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia de contencios administrativ şi fiscal, fiind dată cu aplicarea corectă a dispoziţiilor art. 413 alin. (1) pct. 1 din C. proc. civ.
2.2. Temeiul legal al soluţiei adoptate în recurs.
Pentru considerentele expuse anterior, în temeiul art. 20 alin. (3) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, cu modificările şi completările ulterioare, coroborat cu art. 496 alin. (1) din C. proc. civ., Înalta Curte va respinge recursul, ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge recursul formulat de reclamantul A. împotriva încheierii din 13 octombrie 2020 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a IX-a contencios administrativ şi fiscal, ca nefondat.
Definitivă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 16 iunie 2021.