Civil delictual liability appeal annulled for failure to specify statutory illegality grounds required for extraordinary review

Şedinţa publică din data de 5 mai 2022

asupra recursului de faţă, constată următoarele:

I. Circumstanţele cauzei

1. Obiectul recursului

Prin încheierea din 15 septembrie 2021, pronunţată în dosarul nr. x/2018, Curtea de Apel Suceava, secţia I civilă a dispus, în temeiul dispoziţiilor art. 411 alin. (1) pct. 2 C. proc. civ., pentru lipsa părţilor, suspendarea recursului declarat de pârâtul A. împotriva deciziei nr. 43 din 19 ianuarie 2021, pronunţate de Tribunalul Suceava, secţia I civilă, în contradictoriu cu intimatul B., în cauza având ca obiect acţiune în răspundere civilă delictuală.

2. Calea de atac exercitată în speţă

Împotriva încheierii de suspendare a declarat recurs reclamantul B., fără a menţiona în ce caz de nelegalitate dintre cele prevăzute la art. 488 alin. (1) C. proc. civ. se încadrează susţinerile inserate în cuprinsul memoriului.

Acesta s-a rezumat la a arăta că în perioada soluţionării recursului introdus de pârâtul A. împotriva deciziei nr. 43 din 19 ianuarie 2021, precum şi în prezent, a fost diagnosticat cu mai multe afecţiuni respiratorii şi cardiace, fiindu-i recomandat ca, în contextul pandemic, să evite spaţiile aglomerate, motiv pentru care la dosar a trimis două întâmpinări, fără a solicita judecarea în lipsă a căii de atac, cum procedase în faţa instanţelor anterioare.

Invocând dispoziţiile art. 223 C. proc. civ., a solicitat judecarea litigiului în lipsă, repunerea pe rol a cauzei suspendate şi pronunţarea unei soluţii asupra fondului recursului.

Referitor la motivele de recurs descrise de recurentul pârât A., a punctat faptul că o astfel de cale extraordinară de atac, cum este recursul, poate fi exercitată numai pentru motive de nelegalitate a hotărârii atacate, or, în cauza de faţă, au fost copiate în mare parte argumentele cu care a fost sesizată instanţa de apel, astfel că aspectele invocate nu pot fi circumscrise ipotezelor instituite de art. 488 alin. (1) C. proc. civ.

A mai relevat că solicitarea sa privind acordarea despăgubirilor este simbolică în raport cu gravitatea prejudiciilor care i-au fost create de pârât şi, în consecinţă, pentru toate motivele descrise a solicitat admiterea recursului.

3. Procedura de filtru

Raportul întocmit în cauză, în condiţiile art. 493 alin. (2) şi (3) C. proc. civ., a fost analizat în completul filtru şi comunicat părţilor astfel cum rezultă din dovezile de comunicare aflate la dosarul de recurs.

Recurentul şi intimatul nu şi-au exprimat poziţia procesuală prin formularea unui punct de vedere.

4. Apărările formulate în recurs

Intimatul A. nu a depus întâmpinare.

II. Soluţia şi considerentele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie

Analizând recursul sub aspectul posibilităţii de încadrare a criticilor formulate în cazurile de nelegalitate limitativ prevăzute de art. 488 alin. (1) C. proc. civ., Înalta Curte constată următoarele:

În considerarea caracterului său de cale extraordinară de atac, recursul poate fi exercitat numai pentru motivele de nelegalitate prevăzute de art. 488 alin. (1) pct. 1-8 din C. proc. civ.

Corelativ, art. 486 alin. (1) lit. d) din C. proc. civ. stabileşte că cererea de recurs trebuie să cuprindă motivele de nelegalitate pe care se întemeiază recursul şi dezvoltarea lor sau, după caz, menţiunea că motivele vor fi depuse printr-un memoriu separat, iar art. 489 alin. (1) din acelaşi act normativ prevede că recursul este nul dacă nu a fost motivat în termenul legal, afară de cazul în care instanţa de judecată ar invoca din oficiu motive de ordine publică.

Interpretarea acestor prevederi legale impune, totodată, şi concluzia că cerinţa motivării recursului implică, în mod necesar, ca recurentul să formuleze critici de nelegalitate prin raportare directă la soluţia şi motivele cuprinse în hotărârea recurată. Prin urmare, cererea de recurs trebuie să se constituie într-o critică pertinentă a hotărârii atacate, fiind necesar ca motivele de recurs să aibă corespondent în acelea prevăzute de art. 488 din C. proc. civ. şi, în acelaşi timp, să se raporteze la ceea ce s-a statuat prin hotărârea recurată pentru ca instanţa învestită cu judecarea recursului să poată exercita un control judiciar eficient.

Când motivele de fapt ale recursului nu satisfac aceste exigenţe, referindu-se la aspecte străine de soluţia dispusă prin hotărârea recurată şi de considerentele care susţin în mod necesar această soluţie, trebuie considerat că cerinţa motivării recursului nu este îndeplinită, acesta fiind lovit de nulitate.

Înalta Curte reţine că obiectul căii de atac pendinte îl reprezintă încheierea din 15 septembrie 2021 a Curţii de Apel Suceava, secţia I civilă, prin care s-a dispus suspendarea judecăţii recursului declarat de pârâtul A. împotriva deciziei nr. 43 din 19 ianuarie 2021, pronunţate de Tribunalul Suceava, secţia I civilă, în contradictoriu cu intimatul B., faţă de lipsa părţilor de la dezbateri şi având în vedere că niciuna dintre acestea nu a solicitat judecata în lipsă - art. 411 alin. (1) pct. 2 C. proc. civ.

Recurentul, prin argumentele dezvoltate, nu explică de ce această încheiere de suspendare este nelegală din perspectiva aplicării dispoziţiilor art. 411 alin. (1) pct. 2 C. proc. civ. ce reglementează un caz de suspendare voluntară, tacită, dedusă din faptul neprezentării părţilor la termenul în cauză. Afirmă doar că, încercând să evite spaţiile aglomerate în contextul impus de pandemie, din cauza unor afecţiuni de sănătate, cardiace şi respiratorii, nu s-a prezentat la proces, şi a trimis două întâmpinări în cuprinsul cărora nu a menţionat că solicită şi judecata în lipsă, or, acest aspect nu se constituie într-o critică de natură să susţină nelegalitatea actului de procedură în discuţie.

Totodată, nici aprecierile asupra încadrării motivelor din recursul contra deciziei nr. 43 din 19 ianuarie 2021 în dispoziţiile art. 488 alin. (1) pct. 1-8 C. proc. civ. şi cu privire la acordarea despăgubirilor solicitate în calitate de reclamant în litigiu nu pot fi supuse controlului judiciar, deoarece nu vizează soluţia şi argumentele instanţei ce a pronunţat încheierea atacată. Acestea reprezintă critici la adresa hotărârii de apel şi excedează limitelor de analiză a prezentei instanţe, care este învestită cu soluţionarea căii de atac a recursului împotriva încheierii de suspendare.

Având în vedere că recurentul nu a determinat în recursul său greşelile ce pot fi imputate instanţei anterioare, raportat la considerentele expuse în pronunţarea soluţiei, în limitele stabilite de dispoziţiile art. 488 alin. (1) pct. 1-8 C. proc. civ. ce reglementează sfera motivelor de nelegalitate, Înalta Curte va aplica sancţiunea expres prevăzută de dispoziţiile art. 489 alin. (2) C. proc. civ., a nulităţii care operează nu doar atunci când recursul este nemotivat, ci şi când criticile propriu-zise nu sunt susceptibile de încadrare în motivele instituite de lege.

Cum, în cauză, nu pot fi reţinute, în raport de prevederile art. 489 alin. (3) C. proc. civ., motive de ordine publică, pentru argumentele expuse, Înalta Curte, în temeiul art. 493 alin. (5) din acelaşi cod, va anula recursul declarat de reclamantul B. împotriva încheierii din 15 septembrie 2021, pronunţate de Curtea de Apel Suceava, secţia I civilă.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Anulează recursul declarat de reclamantul B. împotriva încheierii din 15 septembrie 2021, pronunţate de Curtea de Apel Suceava, secţia I civilă, în dosarul nr. x/2018.

Fără cale de atac.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 5 mai 2022.