Territorial jurisdiction for inheritance partition: exclusive competence of decedent's last domicile until exit from indivision
Legislator summary
AI generatedThe High Court of Cassation and Justice (ICCJ) resolved a negative conflict of jurisdiction in favor of the Court of Sector 2, Bucharest, ordering that it holds exclusive competence to adjudicate the case. The dispute arose from a lawsuit for judicial partition and exit from indivision regarding a real property in Sinaia, Prahova, shared equally by two heirs who acquired their shares through successive inheritances from a common decedent whose last domicile was in Bucharest. The Court of Sinaia initially declined competence to the Court of Sector 2, Bucharest, arguing that under Article 118 of the Code of Civil Procedure, jurisdiction lies with the court of the decedent's last domicile until the exit from indivision is realized; the Court of Sector 2, Bucharest, subsequently declined back to Sinaia, contending that since the initial inheritance partition between heirs had already been effected, Article 117 applied, granting jurisdiction to the court where the immovable property is located. The ICCJ ruled that Article 118(1) of the Code of Civil Procedure mandates exclusive jurisdiction for the court of the decedent's last domicile for inheritance matters and claims between heirs until the final exit from indivision is completed, explicitly excluding such cases from the general real estate jurisdiction under Article 117(3), and determined that the indivision remained in place, thus confirming the competence of the Court of Sector 2, Bucharest.
Legislator headnote
AI generatedart. 94 pct. 1 lit. j) C. proc. civ, art. 117 alin. (1) C. proc. civ, art. 11 alin. (1) C. proc. civ, art. 135 alin. (1) C. proc. civ, art. 118 alin. (1) C. proc. civ, art. 118 alin. (1) pct. 2 C. proc. civ; Territorial jurisdiction for inheritance partition: exclusive competence of decedent's last domicile until exit from indivision: Astfel, Judecătoria Sinaia a apreciat că sunt aplicabile dispoziţiile art. 118 alin. (1) C. proc. civ., instanţa competentă fiind cea de la ultimul domiciliu al defunctului, în timp ce Judecătoria Sectorului 2 Bucureşti a apreciat că sunt aplicabile prevederile art. 117 alin. (1) din acelaşi act normativ ce atrag competenţa instanţei de la locul situării imobilului având în vedere că, în speţă, s-a realizat partajul între moştenitori.
Keywords
AI generatedCited Legislation
AI generatedRelated Decisions
AI generatedFull text
Şedinţa publică din data de 7 aprilie 2022
Asupra conflictului negativ dedus judecăţii, constată următoarele:
Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Sinaia, la 15 iulie 2021 sub nr. x/2021, reclamantul A. a solicitat, în contradictoriu cu pârâta B., partajarea judiciară şi iesirea din indiviziune asupra imobilului compus din terenul în suprafaţă de 1744 mp şi constructiile notate cu simbolurile: Cl-locuinţă cu Sc-160,78 mp şi C2-locuinţă cu regim de demisol şi parter cu Sc-37,07 mp, situat în oraşul Sinaia, str. 1 Mai nr. 2, judeţul Prahova, intabulat în CF x Sinaia (provenită din conversia de pe hârtie a CF x Sinaia), cu cheltuieli de judecată.
Prin sentinţa civilă nr. 724 din 20 octombrie 2021, Judecătoria Sinaia a admis excepţia de necompetenţă teritorială exclusivă, invocată din oficiu şi a declinat competenţa de soluţionare a cererii, în favoarea Judecătoriei Sectorului 2 Bucureşti.
În motivarea soluţiei pronunţate, instanţa a reţinut că prin acţiunea de partaj se solicită ieşirea din indiviziune asupra unui bun imobil, respectiv terenul în suprafaţă de 1744 mp şi construcţiile notate cu simbolurile: Cl-locuinţă cu Sc-160,78 mp şi C2-locuinţă cu regim de demisol şi parter cu Sc-37,07 mp, situat în orasul Sinaia, str. 1 Mai nr. 2, judetul Prahova, intabulat în CF x Sinaia (provenită din conversia de pe hârtie a CF x Sinaia), între doi coproprietari ce au dobândit bunul prin succesiuni succesive provenind de la un autor comun, respectiv defunctul C., cu ultim domiciliu în Bucureşti, conform certificatului de moştenitor nr. 2760 de la dosar.
În raport de dispoziţiile art. 94 pct. 1 lit. j) C. proc. civ. şi art. 118 din acelaşi act normativ, instanţa a constatat că la stabilirea competenţei de soluţionare a cererii de chemare în judecată relevant este ultimul domiciliu al defunctului întrucât instanţa este învestită cu o cerere de partaj succesoral. A reţinut că, deşi există certificate de moştenitor obţinute succesiv, ieşirea din indiviziune nu a avut loc, astfel că până la ieşirea din indiviziune, compentenţa aparţine, în mod exclusiv, instanţei celui din urmă domiciliu al defunctului, chiar dacă în masa succesorală se află un bun imobil situat în circumscripţia unei alte instanţe, precum şi faptul că în situaţia în care există mai multe succesiuni deschise succesiv, competenţa aparţine în mod exclusiv ultimului domiciliu al oricăruia dintre defuncţi.
Deşi părţile au susţinut că Judecătoria Sinaia ar fi competentă, nefiind vorba despre un partaj succesoral, întrucât există certificate de moştenitor succesive, instanţa a reţinut că acest argument nu are aptitudinea de a schimba calificarea acţiunii de partaj, ca fiind un partaj succesoral, cu atât mai mult cu cât moştenitorii au diferite pretenţii unul împotriva celuilalt, pretenţii legate de modul în care a fost administrat bunul imobil ce a făcut parte din mase succesorale succesive.
Învestită prin declinare, Judecătoria Sectorului 2 Bucureşti a pronunţat sentinţa civilă nr. 669 din 27 ianuarie 2022, prin care a admis excepţia de necompetenţă teritorială, invocată din oficiu, a declinat competenţa de soluţionare a cererii în favoarea Judecătoriei Sinaia, a constatat ivit conflictul negativ de competenţă şi a dispus înaintarea dosarului Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, în vederea soluţionării conflictului de competenţă.
În motivarea hotărârii pronunţate, instanţa a reţinut că prin acţiunea de partaj se solicită ieşirea din indiviziune asupra unui bun imobil, respectiv terenul în suprafaţă de 1744 mp şi construcţiile notate cu simbolurile: Cl-locuinţă cu Sc-160,78 mp şi C2-locuinţă cu regim de demisol şi parter cu Sc-37,07 mp, situat în orasul Sinaia, str. 1 Mai nr. 2, judetul Prahova, intabulat în CF x Sinaia (provenită din conversia de pe hârtie a CF x Sinaia), între doi coproprietari ce au dobândit bunul prin succesiuni succesive provenind de la un autor comun, respectiv defunctul C., cu ultim domiciliu în Bucureşti, conform certificatului de moştenitor nr. 2760 de la dosar.
S-a mai reţinut că, potrivit art. 117 alin. (1) C. proc. civ., cererile privitoare la drepturi reale imobiliare se introduc numai la instanţa în a cărei circumscripţie este situat imobilul, iar dispoziţiile art. 118 alin. (1) din acelaşi act normativ au în vedere cererile în materie de moştenire formulate până la ieşirea din indiviziune. S-a apreciat că, potrivit dispoziţiilor legale prevăzute de art. 11 alin. (1) C. proc. civ., dacă s-a realizat partajul între mostenitori, în sensul că s-a atribuit unuia dintre ei cota indiviză ce aparţinea defunctului din dreptul de proprietate asupra unui imobil, iar ulterior, acel moştenitor îl cheamă în judecată pe coproprietarul bunului, solicitând partajul, este competentă instanţa de la locul situării imobilului şi nu cea de la ultimul domiciliu al defunctului.
Instanţa a apreciat că, deşi defunctul C. este autorul comun al celor două părţi, succesiunea acestuia a fost dezbătută anterior, iar prin certificatul de moştenitor nr. x/08.12.1993, eliberat în dosarul succesoral nr. x/1993 de Notariatul de Stat sector 2 Bucuresti, rectificat prin încheierea de rectificare nr. 6021/22.09.1998, eliberată de BNP D., privind pe acelaşi defunct, cota de 1/2 din imobilul în cauză a fost atribuită autoarei reclamantului, iar cota de 1/2 a fost atribuită pârâtei prin certificatului de moştenitor nr. x din 08.12.1993 emis de BNP D., certificat de moştenitor nr. x/26.03.1996, emis de BNP D. şi încheierea de rectificare nr. 6021/22.09.1998 emisă de BNP D..
Cu privire la conflictul negativ de competenţă, cu a cărui judecată a fost legal sesizată în baza dispoziţiilor art. 133 pct. 2, raportat la art. 135 alin. (1) C. proc. civ., Înalta Curte reţine următoarele:
Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Sinaia, la 15 iulie 2021 sub nr. x/2021, reclamantul A. a solicitat, în contradictoriu cu pârâta B., partajarea judiciară şi iesirea din indiviziune asupra imobilului compus din terenul în suprafaţă de 1744 mp şi constructiile notate cu simbolurile: Cl-locuinţă cu Sc-160,78 mp şi C2-locuinţă cu regim de demisol şi parter cu Sc-37,07 mp, situat în orasul Sinaia, str. 1 Mai nr. 2, judetul Prahova, intabulat în CF x Sinaia (provenită din conversia de pe hârtie a CF x Sinaia), cu cheltuieli de judecată.
Înalta Curte constată că Judecătoria Sinaia şi Judecătoria Sectorului 2 Bucureşti şi-au declinat reciproc competenţa de soluţionare a litigiului, prezentul conflict negativ de competenţă fiind generat de stabilirea diferită a dispoziţiilor legale incidente.
Astfel, Judecătoria Sinaia a apreciat că sunt aplicabile dispoziţiile art. 118 alin. (1) C. proc. civ., instanţa competentă fiind cea de la ultimul domiciliu al defunctului, în timp ce Judecătoria Sectorului 2 Bucureşti a apreciat că sunt aplicabile prevederile art. 117 alin. (1) din acelaşi act normativ ce atrag competenţa instanţei de la locul situării imobilului având în vedere că, în speţă, s-a realizat partajul între moştenitori.
Sub aspectul determinării competenţei teritoriale în funcţie de obiectul cererii de chemare în judecată, sunt aplicabile dispoziţiile art. 118 alin. (1) pct. 2 C. proc. civ., potrivit cărora "În materie de moştenire, până la ieşirea din indiviziune, sunt de competenţa exclusivă a instanţei celui din urmă domiciliu al defunctului cererile privitoare la moştenire şi la sarcinile acesteia, precum şi cele privitoare la pretenţiile pe care moştenitorii le-ar avea unul împotriva altuia."
Dispoziţiile art. 117 C. proc. civ. reglementează competenţa instanţei în ceea ce priveşte soluţionarea cererilor privitoare la imobile, stipulând că:
"(1) Cererile privitoare la drepturile reale imobiliare se introduc numai la instanţa în a cărei circumscripţie este situat imobilul. (2) Când imobilul este situat în circumscripţiile mai multor instanţe, cererea se va face la instanţa domiciliului sau reşedinţei pârâtului, dacă aceasta se află în vreuna dintre aceste circumscripţii, iar în caz contrar, la oricare dintre instanţele în circumscripţiile cărora se află imobilul. (3) Dispoziţiile alin. (1) şi (2) se aplică, prin asemănare, şi în cazul acţiunilor posesorii, acţiunilor în grăniţuire, acţiunilor privitoare la îngrădirile dreptului de proprietate imobiliară, precum şi în cazul celor de împărţeală judiciară a unui imobil, când indiviziunea nu rezultă din succesiune."
Astfel, din perspectiva dispoziţiilor legale evocate, se reţine că cererile de ieşire din indiviziune cu privire la imobile din masa succesorală intră în domeniul de aplicare al art. 118 alin. (1) C. proc. civ., în condiţiile în care art. 117 alin. (3) teza finală din acelaşi act normativ a exclus explicit din sfera sa de aplicare cererile de împărţeală judiciară a unui imobil, când indiviziunea rezultă din succesiune, chiar în condiţiile în care obiectul acesteia ar viza bunuri imobile.
Fundamentul normei de competenţă exclusivă în materie succesorală, până la ieşirea din indiviziune, rezidă în faptul că ultimul domiciliu al defunctului coincide cu locul deschiderii succesiunii, astfel cum acesta este reglementat de prevederile art. 954 alin. (2) C. civ.
Înalta Curte reţine că bunul supus partajului, respectiv imobilul teren şi construcţii situat în Sinaia str. 1 Mai nr. 2, jud. Prahova, este deţinut în cote de 1/2 de reclamant şi pârâtă, conform menţiunilor din extrasul de carte funciară depus la dosarul Judecătoriei Sinaia, context în care nu se poate reţine că a fost realizată ieşirea din indiviziune cu privire la imobil.
Aplicând dispoziţiile art. 118 alin. (1) C. proc. civ. la situaţia reţinută, care nu este constestată de părţile în litigiu, Înalta Curte constată că instanţa competentă teritorial să soluţioneze cauza este Judecătoria Sectorului 2 Bucureşti, în circumscripţia căreia se află ultimul domiciliu al defunctului C., urmând a dispune în acest sens, pe calea regulatorului de competenţă, conform art. 135 din C. proc. civ.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Stabileşte competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Judecătoriei Sectorului 2 Bucureşti.
Definitivă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 7 aprilie 2022.