Inadmissibility of annulment challenge against filter-panel decision barring further appeals

Şedinţa publică din data de 7 aprilie 2022

Asupra contestaţiei deduse judecăţii, reţine următoarele:

I. Circumstanţele cauzei

La 7 iunie 2021, pe rolul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia I civilă, a fost înregistrată drept recurs, având în vedere competenţa instanţei supreme stabilită prin dispoziţiile art. 97 C. proc. civ., calea de atac formulată de contestatoarea A. împotriva deciziei civile nr. 124/C din 7 aprilie 2021, pronunţată de Curtea de Apel Constanţa, secţia I civilă, în dosarul nr. x/2020.

II. Decizia supusă contestaţiei în anulare

Prin decizia nr. 2315 din 28 octombrie 2021, pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia I civilă, în dosarul nr. x/2020, a fost respins, ca inadmisibil, recursul declarat de contestatoarea A. împotriva deciziei civile nr. 124/C din 7 aprilie 2021, pronunţată de Curtea de Apel Constanţa.

III. Calea de atac exercitată în cauză

Împotriva deciziei nr. 2315 din 28 octombrie 2021, pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia I civilă, în dosarul nr. x/2020, a formulat contestaţie în anulare recurenta A., susţinând nulitatea deciziei atacate.

IV. Soluţia şi considerentele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia I civilă

Prioritar, Înalta Curte, reţinând dispoziţiile art. 24 din C. proc. civ., potrivit cărora: "Dispoziţiile legii noi de procedură se aplică numai proceselor şi executărilor silite începute după intrarea acesteia în vigoare", va analiza admisibilitatea prezentei căi de atac prin prisma normelor legale în vigoare la data înregistrării cererii de chemare în judecată, care potrivit programului national de gestiune a activităţii instanţelor, Ecris, este 23 decembrie 2014, fiind vorba aşadar de un proces început sub imperiul noului C. proc. civ., în forma anterioară modificărilor şi completărilor aduse prin Legea nr. 310/2018.

Potrivit art. 503 C. proc. civ., contestaţia în anulare poate fi îndreptată împotriva hotărârilor definitive.

Drept urmare, analizând condiţia de admisibilitate referitoare la obiectul contestaţiei în anulare, Înalta Curte are în vedere că, în sensul dispoziţiilor art. 634 alin. (1) C. proc. civ., sunt hotărâri definitive:1) hotărârile care nu sunt supuse apelului şi nici recursului; 2) hotărârile date în primă instanţă, fără drept de apel, neatacate cu recurs; 3) hotărârile date în primă instanţă, care nu au fost atacate cu apel; 4) hotărârile date în apel, fără drept de recurs, precum şi cele neatacate cu recurs; 5) hotărârile date în recurs, chiar dacă prin acestea s-a soluţionat fondul pricinii şi 6) orice alte hotărâri care, potrivit legii, nu mai pot fi atacate cu recurs.

Contestaţia în anulare poate fi formulată doar împotriva hotărârilor judecătoreşti expres şi limitativ prevăzute de art. 503 C. proc. civ.. În caz contrar, ar fi încălcat principiul legalităţii căii de atac, prevăzut de art. 457 din acest act normativ, potrivit căruia căile de atac pot fi exercitate doar dacă sunt prevăzute de lege, în condiţiile şi termenele stabilite de aceasta.

În cauză, prin decizia nr. 2315 din 28 octombrie 2021 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia I civilă, pronunţată în dosarul nr. x/2020, a fost respins, ca inadmisibil, recursul declarat de declarat de contestatoarea A. împotriva deciziei civile nr. 124/C din 7 aprilie 2021, pronunţată de Curtea de Apel Constanţa.

Decizia împotriva căreia a fost exercitată calea de atac a contestaţiei în anulare a fost pronunţată în complet de filtru, în condiţiile prevăzute de art. 493 alin. (5) C. proc. civ., care stipulează următoarele:

"în cazul în care completul este în unanimitate de acord că recursul nu îndeplineşte cerinţele de formă, că motivele de casare şi dezvoltarea lor nu se încadrează în cele prevăzute la art. 488 sau că recursul este vădit nefondat, anulează sau, după caz, respinge recursul printr-o decizie motivată, pronunţată fără citarea părţilor, care nu este supusă niciunei căi de atac".

Din interpretarea textului procedural mai sus menţionat reiese că, în completul de filtru, se analizează aspecte care vizează legalitatea declarării recursului, îndeplinirea condiţiilor de formă prevăzute de art. 486 C. proc. civ., încadrarea motivelor în cazurile de casare reglementate de art. 488 din acelaşi act normativ, precum şi respectarea termenului de declarare a căii de atac.

Astfel, procedura examinării admisibilităţii recursului în completul de filtru vizează aspecte pur formale, care nu presupun analiza motivelor de recurs invocate de parte.

Înalta Curte reţine că, prin art. 493 alin. (5) C. proc. civ., legiuitorul a stabilit ca deciziile pronunţate în condiţiile reglementate de acest text legal să nu fie supuse niciunei căi de atac.

În aplicarea dispoziţiilor legale mai sus menţionate se constată că împotriva deciziei nr. 2315 din 28 octombrie 2021, pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia I civilă, în dosarul nr. x/2020, nu poate fi exercitată nicio cale de atac.

Pentru considerentele expuse, Înalta Curte, reţinând că nu sunt întrunite cerinţele de admisibilitate prevăzute de art. 503 C. proc. civ., va respinge contestaţia în anulare, ca inadmisibilă.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge, ca inadmisibilă, contestaţia în anulare formulată de contestatoarea A. împotriva deciziei civile nr. 2315 din 28 octombrie 2021, pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia I civilă, în dosarul nr. x/2020.

Fără cale de atac.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 7 aprilie 2022.