Peremption of civil retrial request for lack of procedural diligence
Legislator summary
AI generatedThe High Court of Cassation and Justice (ICCJ) ordered the dismissal of the revizuire (retrial) request by declaring it perished (perimată) ex officio, ruling against the applicant who failed to prosecute the case. The dispute concerned a civil retrial challenge against a prior ICCJ decision, where the proceedings were suspended on April 22, 2021, due to the parties' non-appearance. The Court determined that the statutory six-month period for perimare expired on October 22, 2021, without any procedural acts to interrupt or suspend the deadline, rendering the revizuire request legally void. The decisive legal basis was Article 416(1) of the Code of Civil Procedure, which mandates that any petition for retrial perishes of right if it remains dormant for six months due to the fault of the parties, a rule applied here as no grounds for suspension under Article 418 were demonstrated.
Legislator headnote
AI generatedart. 411 alin. (1) pct. 2 C. proc. civ, art. 416 alin. (1) C. proc. civ, art. 417 C. proc. civ, art. 418 C. proc. civ, art. 181 alin. (1) pct. 3 C. proc. civ; Peremption of civil retrial request for lack of procedural diligence: Perimarea se întrerupe, în conformitate cu prevederile art. 417 C. proc. civ., prin îndeplinirea unui act de procedură făcut în vederea judecării procesului de către partea care justifică un interes.
Keywords
AI generatedCited Legislation
AI generatedRelated Decisions
AI generatedFull text
Şedinţa publică din data de 31 martie 2022
Asupra cererii de revizuire, constată următoarele:
1. Circumstanţele cauzei
Prin cererea de revizuire înregistrată pe rolul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie la 14 aprilie 2020, revizuentul A. a solicitat revizuirea deciziei nr. 780 din 19 martie 2021 pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia civilă în dosarul nr. x/2019.
Prin decizia nr. 780 din 19 martie 2020 pronunţată în dosarul nr. x/2019, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a anulat recursul declarat de reclamantul A. împotriva încheierii din 10 decembrie 2019, pronunţată de Curtea de Apel Timişoara, secţia I civilă, în dosarul nr. x/2019.
Prin rezoluţia din 3 iunie 2020, Completul nr. 5 a fixat termen la 5 noiembrie 2020, cu citarea părţilor, în vederea soluţionării cererii de revizuire. Prin încheierea din 5 noiembrie 2020 s-a dispus amânarea cauzei la 14 ianuarie 2021, în vederea soluţionării declaraţiilor de abţinere formulate de doamnele judecătoare B., C. şi D..
Prin încheierea din camera de consiliu din 18 decembrie 2020 s-a preschimbat, din oficiu, termenul de judecată de la 14 ianuarie la 22 aprilie 2021.
Prin încheierea din 22 aprilie 2021 s-a dispus suspendarea judecăţii cererii de revizuire pentru lipsa părţilor, în conformitate cu art. 411 alin. (1) pct. 2 C. proc. civ.
La 17 aprilie 2022, în baza referatului întocmit de grefă, a fost acordat termen de judecată, din oficiu, pentru 31 martie 2022, în vederea discutării perimării.
2. Considerentele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie
Analizând excepţia perimării, Înalta Curte constată că este întemeiată, pentru următoarele considerente:
Potrivit dispoziţiilor art. 416 alin. (1) C. proc. civ.:
"Orice cerere de chemare în judecată, contestaţie, apel, recurs, revizuire şi orice altă cerere de reformare sau de retractare se perimă de drept, chiar împotriva incapabililor, dacă a rămas în nelucrare din motive imputabile părţii, timp de 6 luni", iar alin. (2) al aceluiaşi articol prevede că termenul de perimare curge de la ultimul act de procedură îndeplinit de părţi sau de instanţă.
Astfel spus, perimarea operează cu condiţia ca timp de 6 luni să nu se fi săvârşit în cauză niciun act de procedură în vederea judecării ei, situaţie determinată de lipsa de diligenţă a părţii, care nu a acţionat în acest scop, deşi avea posibilitatea să o facă.
Perimarea se întrerupe, în conformitate cu prevederile art. 417 C. proc. civ., prin îndeplinirea unui act de procedură făcut în vederea judecării procesului de către partea care justifică un interes.
De asemenea, dispoziţiile art. 418 C. proc. civ. prevăd, în mod expres şi limitativ, cazurile în care cursul perimării este suspendat, respectiv:
"(1) Cursul perimării este suspendat cât timp durează suspendarea judecăţii, pronunţată de instanţă în cazurile prevăzute la art. 413, precum şi în alte cazuri stabilite de lege, dacă suspendarea nu este cauzată de lipsa de stăruinţă a părţilor în judecată; (2) În cazurile prevăzute la art. 412, cursul perimării este suspendat timp de o lună de la data când s-au petrecut faptele care au determinat suspendarea judecăţii, dacă aceste fapte s-au petrecut în cele din urmă 3 luni ale termenului de perimare; (3) Perimarea se suspendă, de asemenea, pe timpul cât partea este împiedicată de a stărui în judecată din cauza unor motive temeinic justificate, precum şi în alte cazuri expres prevăzute de lege."
În sensul prevederilor legale anterior redate, perimarea operează ca o sancţiune ce se răsfrânge asupra întregii activităţi judiciare, determinată de lipsa de stăruinţă a părţilor în soluţionarea litigiului dedus judecăţii.
Perimarea operează cu condiţia ca timp de 6 luni să nu se fi săvârşit vreun act de procedură în vederea judecării cauzei, împrejurare determinată de lipsa de diligentă a părţilor, care nu au acţionat în acest scop, deşi aveau posibilitatea să o facă.
Fiind un termen procedural, termenul de perimare se calculează potrivit dispoziţiilor art. 181 alin. (1) pct. 3 C. proc. civ., astfel încât acesta se împlineşte în ziua corespunzătoare din ultima lună, iar dacă ultima lună nu are zi corespunzătoare celei în care termenul a început să curgă, termenul se împlineşte în ultima zi a acestei luni.
În speţă, partea, deşi legal citată, nu s-a prezentat în instanţă la termenul din 22 aprilie 2021 stabilit pentru judecarea cererii de revizuire, termen la care, constatându-se că niciuna din părţi nu a solicitat judecarea cauzei în lipsă, în temeiul dispoziţiilor art. 411 alin. (1) pct. 2 C. proc. civ., a fost dispusă suspendarea pricinii.
Termenul de perimare de 6 luni prevăzut de lege a început să curgă la data pronunţării încheierii de suspendare a judecăţii, nefiind întrerupt sau suspendat, astfel că s-a împlinit la 22 octombrie 2021.
Astfel cum rezultă din actele şi lucrările dosarului, se constată a fi cumulativ îndeplinite cerinţele perimării, respectiv, pricina a rămas în nelucrare în tot timpul prevăzut de lege, de la momentul suspendării (22 aprilie 2021) şi până la data repunerii pe rol a cauzei în vederea analizării excepţiei de perimare trecând mai mult de 6 luni, timp în care niciuna dintre părţi nu a întreprins vreun demers pentru continuarea judecăţii şi nici nu a fost făcută dovada existenţei vreunei cauze de întrerupere sau de suspendare a cursului termenului de perimare.
Cum cauza a rămas în nelucrare din vina părţii pe perioada prevăzută de lege, Înalta Curte constată că a operat sancţiunea reglementată de dispoziţiile art. 416 alin. (1) C. proc. civ., judecata cererii de revizuire formulată de A. fiind perimată de drept.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Constată perimată cererea de revizuire formulată de revizuentul A. împotriva deciziei nr. 780 din 19 martie 2021 pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia civilă în dosarul nr. x/2019.
Cu drept de recurs la Completul de 5 judecători al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, în termen de 5 zile de la pronunţare.
Pronunţată în şedinţă publică astăzi, 31 martie 2022.