Civil compensation for judicial error: lack of final conviction and legality of prosecutor participation from specialized anticorruption directorate

Şedinţa publică din data de 3 noiembrie 2022

Asupra cauzei, constată următoarele:

I. Circumstanţele litigiului:

1. Obiectul cauzei:

Prin acţiunea înregistrată la 22 iunie 2017 pe rolul Curţii de Apel Galaţi, secţia contencios administrativ sub dosar nr. x/2017, în temeiul art. 19 din Legea 554/2004, reclamanta A. a solicitat obligarea pârâtului Statul Român prin Ministerul Finanţelor Publice la plata sumei totale de 13.162.000 RON, reprezentând despăgubiri civile - daune morale şi dobânda legală.

Reclamanta a formulat cerere completatoare prin care a arătat că îşi completează temeiul legal al acţiunii cu prevederile art. 538 - 541 C. proc. pen., precum şi cadrul procesual, în sensul că înţelege să cheme în judecată şi pe pârâţii Direcţia Naţională Anticorupţie Bucureşti şi Direcţia Naţională Anticorupţie - Serviciul Teritorial Galaţi.

Ulterior, reclamanta a depus precizări, arătând că cererea se întemeiază pe dispoziţiile art. 538 - 541 C. proc. pen. şi că înţelege să judece numai cu pârâtul Statul Român prin Ministrul Finanţelor Publice.

În motivarea acţiunii, reclamanta a arătat, în esenţă, că a fost asociat unic al S.C. B. S.R.L. cunoscută sub marca x, până când aceasta a intrat în faliment. În timpul urmăririi penale Direcţia Naţională Anticorupţie a dispus sigilarea depozitelor de carne ale societăţii la data de 22.06.2011 şi, ulterior, a procedat la confiscarea şi dirijarea în vederea incinerării a tuturor cantităţilor de carne aflate în depozitele societăţii.

Măsurile organelor de urmărire penală au avut ca finalitate intrarea societăţii în faliment şi cauzarea de prejudicii materiale şi morale, motiv pentru care solicită obligarea pârâţilor la plata contravalorii cărnii confiscate, contravaloarea beneficiului nerealizat ca urmare a imposibilităţii de reinvestire a sumelor pe care societatea le-ar fi obţinut din vânzarea cărnii, contravalorii serviciilor de neutralizare a cărnii confiscate nelegal de Direcţia Naţională Anticorupţie, daune morale pentru prejudiciul de imagine adus societăţii, în total suma de 13.162.000 RON.

Prin sentinţa nr. 205 din 5 octombrie 2017, Curtea de Apel Galaţi, secţia contencios administrativ şi fiscal a admis excepţia necompetenţei materiale, invocată din oficiu, şi a declinat competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Tribunalului Galaţi, secţia civilă.

2. Sentinţa pronunţată de Tribunalul Galaţi:

Cauza a fost înregistrată pe rolul Tribunalului Galaţi sub dosar nr. x/2017.

La 6 martie 2018 s-a formulat cerere de intervenţie principală de către C., admisă în principiu prin încheierea din 11 aprilie 2018.

Prin cererea de intervenţie principală, intervenientul C. a solicitat obligarea pârâtului la plata sumei de 1.639.771,70 RON, sumă cu care a împrumutat S.C. B. S.R.L. şi cu care s-a înscris la masa credală a societăţii, dar care nu a fost recuperată.

Prin încheierea din 20 aprilie 2018 pronunţată de Tribunalul Galaţi, s-au respins, ca nefondate, excepţiile lipsei calităţii procesuale active, a lipsei calităţii procesuale pasive şi excepţia de inadmisibilitate.

La 23 august 2018 Administraţia Judeţeană a Finanţelor Publice Galaţi a formulat cerere de intervenţie principală, prin care a solicitat obligarea reclamantei la plata sumei de 500.203 RON, reprezentând impozite şi taxe, sumă cu care intervenienta s-a înscris la masa credală a S.C. B. S.R.L., dar care nu a fost recuperată. Prin încheierea din 7 noiembrie 2018 s-a admis în principiu cerere de intervenţie.

Prin sentinţa civilă nr. 1260 din 20 decembrie 2018 a Tribunalului Galaţi, a fost respinsă, ca nefondată, cererea principală formulată de reclamanta A., în contradictoriu cu pârâtul Statul Român prin Ministerul Finanţelor Publice.

Au fost respinse cererile de intervenţie, ca nefondate.

3. Decizia pronunţată de Curtea de Apel Galaţi:

Prin decizia nr. 55/A din 6 aprilie 2021 pronunţată de Curtea de Apel Galaţi, secţia I civilă, a fost respins, ca nefondat, apelul declarat de reclamanta A. şi de intervenientul în nume propriu C. împotriva sentinţei civile nr. 1260 din 20 decembrie 2018 a Tribunalului Galaţi.

4. Calea de atac exercitată în cauză:

Împotriva deciziei nr. 55/A din 6 aprilie 2021 pronunţată de Curtea de Apel Galaţi, secţia I civilă, reclamanta A. şi de intervenientul în nume propriu C. au declarat recurs, cale de atac înregistrată pe rolul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie la 12 iulie 2021.

În cuprinsul cererii de recurs, întemeiată pe dispoziţiile art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., recurenţii au arătat că instanţa de apel nu a analizat critica din apel vizând participarea procurorului Direcţiei Naţionale Anticorupţie la soluţionarea litigiului, având în vedere renunţarea expresă a reclamantei A. la solicitarea judecata în contradictoriu cu Direcţia Naţională Anticorupţie - Serviciul Teritorial Galaţi, precizare făcuta în faţa instanţei de fond la termenul din 6 februarie 2018, fiind încălcate astfel dispoziţiile art. 7 C. proc. civ.

Din acel moment, urmare a împrejurării că Direcţia Naţională Anticorupţie - Serviciul Teritorial Galaţi nu mai avea calitate procesuală pasivă, participarea procurorului în cauză putea fi realizată în condiţiile art. 92 C. proc. civ.

Astfel cum recurenţii au arătat în faţa instanţei de apel la termenul din 20 ianuarie 2021, calitatea procurorului care participă în procesul civil în cauze precum cel din speţă constituie o împrejurare care face parte din categoria celor care, în caz de încălcare, determină sancţiunea nulităţii absolute a hotărârii, în condiţiile art. 92 alin. (3) C. proc. civ.

Potrivit art. 3 alin. (1) lit. c)2 din O.U.G. nr. 43/2002, aşa cum a fost modificat prin art. IV din O.U.G. nr. 24/2004 privind creşterea transparenţei în exercitare demnităţilor publice şi a funcţiilor publice, precum şi intensificarea măsurilor c prevenire şi combatere a corupţiei, normă specială intrată în vigoare la data 27.04.2004:"(I) Atribuţiile Direcţiei Naţionale Anticorupţie sunt următoarele: ...c) participarea, în condiţiile legii, la şedinţele de judecată."

Art. 67 alin. (3) din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciara, normă generală, intrată în vigoare la data de 27.09.2004, dispune că " în procesele penale, la şedinţa de judecată participă procurorul care a efectuat sau a supravegheat urmărirea penală ori alt procuror desemnat de conducătorul parchetului."

Art. 5 alin. (3) din Legea nr. 255/2013 privind C. proc. pen. şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative care cuprind dispoziţii procesual penale, normă specială, tranzitorie, intrată în vigoare la data de 01.02.2014 prevede că "la judecarea cauzelor şi la soluţionarea propunerilor, contestaţiilor, plângerilor sau a oricăror alte cereri în care cercetarea penală a fost efectuată de Direcţia Naţională Anticorupţie potrivit legii vechi, precum şi a celor care au rămas în competenţa acesteia în condiţiile alin. (1), participă procurori din cadrul Direcţiei Naţionale Anticorupţie."

Art. 888 alin. (2) din Legea nr. 207/2018 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 304/2004 privind organizarea judiciară, normă specială intrată în vigoare la data de 23.10.2018, dispune că "participarea la şedinţele de judecată în cauzele de competenţa secţiei de asigură de procurori din cadrul secţiei judiciare a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie sau de către procurori din cadrul parchetului de pe lângă instanţa învestită cu judecarea cauzei."

Recurenţii precizează că obiectul litigiului vizează răspunderea specială a Statului pentru cazurile la care se referă dispoziţiile art. 539 - 541 C. proc. pen., fiind evident că nu exista niciuna dintre situaţiile vizate de dispoziţiile legale anterior redate, astfel că participarea reprezentantului structurii Direcţia Naţională Anticorupţie - Serviciul Teritorial Galaţi nu are acoperire legală şi determină nulitatea hotărârii pronunţate prin aplicarea greşita a prevederilor menţionate.

Procedura reparării pagubei materiale sau a daunei morale în caz de eroare judiciară sau în caz de privare nelegală de libertate este una specială, cuprinsă în Capitolul VII al Titlului IV al C. proc. pen. intitulat "Proceduri speciale", procedură ce derogă de la drept comun general, în baza principiului specialia derogant generalibus.

Instanţa de apel, raportându-se la considerentele deciziei nr. 374/28.05.2019 a Curţii Constituţionale, prin care a fost respinsă excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 538 alin. (1) C. proc. pen., a analizat noţiunea de "eroare judiciară" prin comparaţie cu ceea ce reprezintă o aplicare greşită a legii, având în vedere dispoziţiile art. 538-541 C. proc. pen., art. 3 din Protocolul 7 din CEDO, art. 5 pct. 5 din CEDO şi art. 52 din Constituţie, concluzionând că soluţia pronunţată de prima instanţă este legală.

Această concluzie este rezultatul aplicării greşite a dispoziţiilor legale pe care reclamanta A. şi intervenientul în nume propriu C. şi-au întemeiat cererile şi încălcă, în mod nepermis, soluţia definitivă (prin neapelare) dispusă prin încheierea din 20 aprilie 2018 a Tribunalului Galaţi, prin care instanţa a respins excepţia inadmisibilităţii acţiunii.

Arată că soluţionarea cauzei prin respingerea excepţiilor invocate prin întâmpinarea depusă de Statul Român prin Ministerul Finanţelor Publice (excepţia lipsei calităţii procesuale active, excepţia lipsei calităţii procesuale pasive a Statului Român şi excepţia inadmisibilităţii) şi neatacarea respectivei soluţii de către pârât creează premisele pentru o veritabilă admitere a acţiunii, astfel încât respingerea apelului, indiferent de motivare, reprezintă o încălcare a excepţiei autorităţii de lucru judecat, astfel cum este reglementată de dispoziţiile art. 432 în referire la art. 430 C. proc. civ.

Înfrângerea efectelor autorităţii de lucru judecat prin respingerea excepţiei inadmisibilităţii acţiunii, încălcă şi principiul neînrăutăţirii situaţiei în propria cale de atac reglementat de dispoziţiile art. 481 C. proc. civ.

Considerentele instanţei de apel reprezintă o aplicare greşită a prevederilor art. 538 C. proc. pen. ce reglementau existenţa răspunderii obiective a Statului, a art. 3 din Protocolul 7 al CEDO şi art. 5 pct. 5 CEDO - critici ce se circumscriu motivului de casare prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ.

5. Apărările părţilor:

La 22 octombrie 2021 intimata-intervenientă Administraţia Judeţeană a Finanţelor Publice Galaţi, atât în nume propriu, cât şi în numele Statului Român prin Ministerul Finanţelor Publice a depus la dosar întâmpinare, comunicată, solicitând respingerea recursului ca nefondat. În subsidiar, a solicitat admiterea excepţiei inadmisibilităţii cererii de chemare în judecată, admiterea excepţiei lipsei calităţii procesuale active a reclamantei A. şi a excepţiei lipsei calităţii procesuale pasive a Statului Român prin Ministerul Finanţelor Publice.

La 5 noiembrie 2021 recurenţii au transmis prin e-mail răspuns la întâmpinare, solicitând respingerea apărărilor formulate de intimaţii-pârâţi şi admiterea recursului astfel cum a fost formulat.

6. Procedura de filtru:

Raportul întocmit în cauză, în condiţiile art. 493 alin. (2) şi (3) C. proc. civ. a fost analizat în completul filtru, fiind comunicat părţilor.

Prin încheierea din 12 mai 2022 completul de filtru a admis, în principiu, recursul şi a fixat termen, în şedinţă publică, în vederea soluţionării căii de atac.

II. Soluţia şi considerentele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie:

Examinând decizia recurată, prin prisma criticilor formulate şi prin raportare la dispoziţiile legale aplicabile, Înalta Curte constată că recursul este nefondat, pentru considerentele ce urmează să fie expuse:

Într-o primă critică, subsumat motivului de nelegalitate prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., recurenţii reiterează chestiunea pusă în discuţie în faţa instanţei apel privind participarea la şedinţele de judecată a procurorului din cadrul Direcţiei Naţionale Anticorupţie - Serviciul Teritorial Galaţi.

Pretinzând încălcarea dispoziţiilor art. 3 alin. (1) lit. c)2 din O.U.G. nr. 43/2002, raportat la dispoziţiile Legii nr. 78/2000 care reglementează atribuţiile procurorilor Direcţiei Naţionale Anticorupţie, respectiv a dispoziţiilor art. 91 coroborat cu art. 28 alin. (3) lit. e) din Regulamentul din 14 noiembrie 2019 de ordine interioară al Parchetelor, aprobat prin hotărârea secţiei pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii nr. 947/2019, recurenţii arată că, în măsura în care Ministerul Public aprecia că doreşte să participe la şedinţele de judecată în temeiul art. 92 alin. (2) C. proc. civ., nu o putea face decât printr-o unitate de Parchet corespondentă instanţei de judecată, respectiv printr-un procuror de la Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Galaţi. Apreciază că, pentru participarea nelegală la şedinţele de judecată a procurorului din cadrul Direcţiei Naţionale Anticorupţie, în cauză intervine sancţiunea nulităţii absolute a hotărârii, în condiţiile art. 92 alin. (3) C. proc. civ.

Cu privire la acest aspect, instanţa de apel s-a pronunţat prin încheierea din 14 iunie 2019, reţinând:

"Curtea învederează faptul că a existat o preocupare din partea instanţei faţă de această situaţie, s-a identificat şi textul de lege, respectiv art. 3 din Ordonanţa de înfiinţare a DNA, în care se menţionează clar că procurorul de şedinţă în astfel de cauze este cel care a făcut parte din structura care a întocmit actele de urmărire penală".

Această încheiere premergătoare, prin care curtea de apel a stabilit căreia dintre unităţile de parchet îi revine sarcina să participe la şedinţele de judecată, nu a fost atacată cu recurs în condiţiile art. 466 alin. (4) C. proc. civ. raportat la art. 494 C. proc. civ., astfel încât, reţinerea instanţei de apel referitoare la procurorul abilitat de lege să participe la şedinţa de judecată conform art. 92 alin. (2) C. proc. civ., nu poate fi supusă controlului de nelegalitate din perspectiva evidenţiată de recurenţi.

Dat fiind că participarea procurorului a fost obligatorie inclusiv în faţa instanţei de recurs, procedând la o atare verificare, Înalta Curte a constatat că participarea procurorului în cauzele civile este reglementată prin Ordinul nr. 62 din 1 aprilie 2016 emis de Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, act normativ ce în cuprinsul art. 6 prevede că:

"în cauzele prevăzute la lit. B) pct. 3 (cererile pentru repararea pagubelor în caz de erori judiciare în procesele penale - art. 541 alin. (3) rap. la art. 538 din C. proc. pen.) şi 4 (cererile pentru repararea pagubei în cazul privării nelegale de libertate - art. 541 alin. (3) rap. la art. 539 din C. proc. pen.), lit. C) pct. 7 şi 8, respectiv, lit. D) pct. 6 din Anexa nr. 3, participă procurorii din cadrul Direcţiei Naţionale Anticorupţie şi Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism, atunci când situaţia generatoare de daune rezultă din dosarele penale în care aceste direcţii au propus sau, după caz, au dispus luarea măsurilor preventive ori restrictive de libertate ori au întocmit rechizitoriul". În speţă, rechizitoriul din 4 noiembrie 2011 a fost întocmit de Direcţia Naţională Anticorupţie, astfel încât, contrar susţinerilor recurenţilor (întemeiate pe texte normative ce fac referire la participarea procurorului în procesele penale), participarea reprezentantului structurii Direcţiei Naţionale Anticorupţie în cauza civilă în temeiul dispoziţiilor art. 92 alin. (2) C. proc. civ. are acoperire legală.

Faptul că procurorul din cadrul Direcţiei Naţionale Anticorupţie - Serviciul Teritorial Galaţi nu s-a comportat în sensul art. 92 alin. (2) C. proc. civ. nu poate face obiect al analizei în faţa instanţei de recurs, în considerarea aceloraşi dispoziţii ale art. 466 alin. (4) C. proc. civ. raportat la art. 494 C. proc. civ., împotriva încheierilor ce relevă, din perspectiva recurenţilor, depăşirea limitelor participării procurorului la şedinţa de judecată nefiind formulat recurs.

În ceea ce priveşte fondul cauzei, recurenţii prezintă în cererea de recurs consideraţii în mare parte teoretice referitoare la procedura reparării pagubei materiale sau a daunei morale în caz de eroare judiciară sau în caz de privare nelegală de libertate.

Contrar susţinerilor recurenţilor, soluţionarea cauzei prin respingerea excepţiilor lipsei calităţii procesuale active, lipsei calităţii procesuale pasive şi inadmisibilităţii, soluţie dispusă prin încheierea din 20 aprilie 2018 pronunţată de Tribunalul Galaţi şi neapelată de către pârât, nu creează premisele admiterii acţiunii. Faptul că au fost respinse excepţiile nu înseamnă că este întemeiată pe fond acţiunea şi nu reprezintă o încălcare a excepţiei autorităţii de lucru judecat, astfel cum se arată în cererea de recurs.

Cu privire la excepţia inadmisibilităţii, Tribunalul Galaţi a reţinut că faţă de temeiul de drept al acţiunii reprezentat de dispoziţiile art. 538-541, C. proc. pen. nu instituie îndeplinirea vreunei proceduri prealabile, fiind recunoscut de principiu dreptul de a obţine repararea pagubei pentru prejudiciile cauzate din derularea procesului penal.

Or, referitor la incidenţa art. 539 C. proc. pen., instanţa de apel a constatat că în speţă nu a existat o privare de libertate a intervenientului C. pe parcursul procesului penal şi implicit acest temei de drept nu poate fi avut în vedere la soluţionarea cauzei pe fond.

În ceea ce priveşte aplicabilitatea dispoziţiilor art. 538 C. proc. pen., instanţa a reţinut că principala condiţie de fond vizează preexistenţa unei hotărâri definitive de condamnare, împrejurare ce nu se verifică în cauză dat fiind că, urmare a exercitării căilor de atac, s-a dispus achitarea pentru faptele de dare de mită şi de falsificare de alimente. Faptul că, printr-o jurisprudenţă anterioară (Decizia nr. 45/2018), Curtea Constituţională a statuat că "eroarea judiciară este o noţiune care presupune o abatere de o anumită gravitate", nu este de natură a reflecta nelegalitatea deciziei pronunţate de instanţa de apel, astfel cum se susţine în finalul cererii de recurs.

Respingerea excepţiilor şi reţinerea faptului că, urmare a analizei pe fond, s-a constatat caracterul neîntemeiat al acţiunii, nu semnifică înfrângerea efectelor autorităţii de lucru judecat şi nu încălcă principiul neînrăutăţirii situaţiei în propria cale de atac reglementat de dispoziţiile art. 481 C. proc. civ.

Pentru considerentele expuse, constatând legalitatea deciziei recurate, nefiind întrunite condiţiile art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ. pentru casarea hotărârii, în temeiul dispoziţiilor art. 496 alin. (1) C. proc. civ., Înalta Curte urmează a respinge recursul, ca nefondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge, ca nefondat, recursul declarat de reclamanta A. şi de intervenientul în nume propriu C. împotriva deciziei nr. 55/A din 6 aprilie 2021 pronunţată de Curtea de Apel Galaţi, secţia I civilă.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 3 noiembrie 2022.