Negative jurisdiction conflict: Territorial competence for minor protection claims defined by de facto domicile under Art. 114 CPC

Şedinţa publică din data de 27 octombrie 2022

Deliberând asupra conflictului negativ de competenţă, constată următoarele:

I. Circumstanţele cauzei

1. Obiectul cererii deduse judecăţii

Prin cererea de chemare în judecată înregistrată pe rolul Judecătoriei Galaţi în data în data de 29.08.2022, reclamanta A. a solicitat instanţei ca, prin hotărârea pe care o va pronunţa, în contradictoriu cu pârâtul B., cu aplicarea procedurii speciale privind ordonanţa preşedinţială, să dispună suplinirea consimţământului pârâtului în vederea transferului şcolar al minorei C., de la Şcoala Gimnazială nr. 2 Sinteşti, la Şcoala Gimnazială nr. 17 din municipiul Galaţi, pentru anul şcolar 2022-2023; cu cheltuieli de judecată.

2. Hotărârile care au generat conflictul negativ de competenţă

2.1. Prin sentinţa civilă nr. 6189/19.09.2022, Judecătoria Galaţi a admis excepţia necompetenţei teritoriale a acestei instanţe, invocată din oficiu, cu consecinţa declinării competenţei de soluţionare a cauzei în favoarea Judecătoriei Cornetu.

Pentru a pronunţa această hotărâre, faţă de obiectul cererii, instanţa a reţinut incidenţa dispoziţiilor art. 114 alin. (1) C. proc. civ. ce instituie competenţa teritorială exclusivă în favoarea instanţei de tutelă în a cărei circumscripţie îşi are domiciliul sau reşedinţa persoana ocrotită.

Instanţa a mai reţinut că din anul 2013 minora a locuit împreună cu părinţii săi la locuinţa bunicii materne în comuna Vidra, sat Sinteşti, jud. Ilfov, iar, după separarea în fapt a părinţilor săi în anul 2018, şi părăsirea locuinţei familiei de către mama sa care s-a mutat în localitatea Şendreni, jud, Galaţi, minora a rămas să locuiască alături de tată şi de fraţii săi în localitatea Vidra, jud. Ilfov. Cu două săptămâni anterior promovării prezentei acţiuni minora a venit la locuinţa mamei, reclamanta intenţionând ca şederea copilei la locuinţa acesteia să devină una permanentă, în lipsa unui acord al părţilor litigante cu privire la acest aspect.

A apreciat faptul că perioada de 10 zile cuprinsă între data venirii minorei la locuinţa mamei şi data promovării prezentului demers judiciar nu este de natură a releva un transfer al reşedinţei obişnuite a minorei, astfel că, raportat la locuinţa în fapt a minorei, competenţa de soluţionare a cererii revine Judecătoriei Cornetu, ca instanţă mai bine plasată pentru administrarea probelor necesare soluţionării cererii.

2.2. Învestită cu soluţionarea cauzei prin declinare de competenţă, Judecătoria Cornetu, prin sentinţa nr. 5457 din 12 octombrie 2022 a admis excepţia necompetenţei teritoriale, invocată din oficiu; a declinat competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Judecătoriei Galaţi; a constatat ivit conflictul negativ de competenţă; a dispus înaintarea dosarului Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie în vederea soluţionării conflictului.

Pentru a hotărî astfel, instanţa a apreciat că noţiunea de domiciliu sau de reşedinţă a minorului din cuprinsul dispoziţiilor art. 114 C. proc. civ. trebuie interpretată în sensul de locuinţă efectivă a minorului, respectiv domiciliul acestuia de fapt, pentru o administrare cât mai eficientă şi facilă a probelor.

Instanţa a reţinut că minora locuia la data introducerii cererii de chemare în judecată la domiciliul mamei, situat în comuna Şedreni, sat Şendreni, judeţul Galaţi, aspect ce rezultă din Raportul de anchetă socială nr. x/01.09.2022, întocmit de Autoritatea Tutelară din cadrul Primăriei Comunei Şendreni, precum şi din procesul-verbal de ascultare a minorei din data de 05.09.2022.

II. Înalta Curte, competentă să soluţioneze conflictul în conformitate cu dispoziţiile art. 135 alin. (1) din C. proc. civ., urmează a stabili competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Judecătoriei Galaţi, în considerarea argumentelor ce succed:

Prin cererea de chemare în judecată reclamanta A. a solicitat instanţei ca, prin hotărârea pe care o va pronunţa, în contradictoriu cu pârâtul B., să dispună pe calea ordonanţei preşedinţiale suplinirea consimţământului pârâtului în vederea transferului şcolar al minorei C..

În stabilirea competenţei de soluţionare a acestui demers judiciar, atât Judecătoria Galaţi, cât şi Judecătoria Cornetu, s-au raportat la dispoziţiile art. 114 C. proc. civ., normă specială ce instituie o competenţă teritorială exclusivă în favoarea instanţei în a cărei circumscripţie teritorială îşi are domiciliul sau reşedinţa persoana ocrotită în privinţa cererilor ce vizează ocrotirea persoanei fizice date de C. civ. în competenţa instanţei de tutelă şi de familie spre deosebire de cererile patrimoniale ori privitoare la drepturi de care părţile pot dispune, în sensul art. 126 alin. (1) C. proc. civ., însă izvorul conflictului negativ de competenţă îl reprezintă interpretarea diferită a sintagmei "domiciliul sau reşedinţa persoana ocrotită".

Noţiunea de ocrotire a persoanei fizice nu este definită expres de legiuitor, însă poate fi regăsită în cuprinsul Titlului III din Cartea I "Despre persoane" din C. civ. (art. 104-186).

Acţiunile având ca obiect modalitatea de exercitare a autorităţii părinteşti (drepturile şi îndatoririle părinţilor cu privire la persoana şi bunurile copilului) şi stabilirea domiciliului unui minor se circumscriu sferei noţiunii de ocrotire a minorilor şi, implicit, sferei noţiunii de ocrotire a persoanelor fizice.

Noţiunea de domiciliu sau de reşedinţă a persoanei ocrotite, astfel cum este reglementată de dispoziţiile art. 114 C. proc. civ., se interpretează prin prisma raţiunii pe care legiuitorul a avut-o în vedere în această materie, prin stabilirea unor norme de competenţă teritoriale derogatorii de la dreptul comun, în acord cu principiul ocrotirii interesului superior al minorului, care guvernează această materie.

Astfel, necesitatea stabilirii competenţei teritoriale în favoarea instanţei în circumscripţia căreia se află domiciliul minorului a pornit de la împrejurarea că, în cadrul acestei proceduri speciale, se impune, de cele mai multe ori, administrarea de probatorii referitoare la condiţiile în care minorul trăieşte, inclusiv ascultarea minorului.

Or, pentru o administrare cât mai eficientă şi facilă a probelor, în cererile privind ocrotirea persoanei fizice, noţiunea de domiciliu sau de reşedinţă a minorului din cuprinsul dispoziţiilor art. 114 C. proc. civ., trebuie interpretată în sensul de locuinţă efectivă a minorului, respectiv domiciliul acestuia de fapt.

În cauza dedusă judecăţii, se constată că la data introducerii cererii de chemare în judecată domiciliul reclamantei, mama minorei, cât şi în prezent, era şi este în comuna Şedreni, sat Şendreni, judeţul Galaţi, conform cărţii de identitate seria x nr. x, eliberate în data de 05.12.2018.

Din Raportul de anchetă socială nr. x/01.09.2022, întocmit de Autoritatea Tutelară din cadrul Primăriei Comunei Şendreni, jud. Galaţi, reiese că la adresa anterior menţionată locuiesc reclamanta A., concubinul acesteia, precum şi minorii C. şi D.. Aceste împrejurări factuale rezultă şi din procesul-verbal de ascultare a minorei C. din data de 05.09.2022, fiind consemnat faptul că minora locuieşte în prezent alături de mama sa, în comuna Şendreni, judeţul Galaţi, iar "până în urmă cu două săptămâni, venea în vizită la mama sa".

Potrivit declaraţiei minorei, aceasta s-a mutat din comuna Vidra, judeţul Ilfov, în comuna Şendreni, judeţul Galaţi, cel mai târziu în jurul datei de 22 august 2022, locuind, implicit, la adresa indicată de către reclamantă, la data introducerii demersului judiciar, respectiv, 29 august 2022.

În determinarea competenţei teritoriale, Înalta Curte va ţine seama de locuinţa efectivă a persoanei ocrotite, prin raportare la necesităţile probatorii şi la măsurile de ocrotire ce trebuie dispuse în cauză, apreciind că domiciliul reprezintă un atribut de identificare a persoanei fizice, iar noţiunea de domiciliu este definită de art. 87 C. civ., în capitolul referitor la identificarea persoanei fizice, ale cărui dispoziţii prevăd că "domiciliul persoanei fizice, în vederea exercitării drepturilor şi libertăţilor sale civile, este acolo unde aceasta declară că îşi are locuinţa principală."

Or, în cauză se constată că potrivit probelor administrate, locuinţa principală a minorei a fost stabilită începând cu luna august 2022, în judeţul Galaţi, comuna Şendreni, aceasta devenind centrul vieţii cotidiene a minorei, unde îşi defăşoară existenţa de zi cu zi. Din această perspectivă a voinţei tranşante a mutării centrului existenţei cotidiene a minorei, durata şederii sale la noua sa locuinţă nu reprezintă un element determinant.

Prin urmare, reţinând că la data introducerii acţiunii domiciliul în fapt al minorei era la adresa reclamantei din comuna Şedreni, sat Şendreni, judeţul Galaţi, localitate aflată în circumscripţia teritorială a Judecătoriei Galaţi, Înalta Curte constată că aceasta este instanţa competentă teritorial să soluţioneze cererea dedusă judecăţii, urmând a dispune în acest sens, pe calea prezentului regulator de competenţă, conform art. 135 C. proc. civ.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Stabileşte competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Judecătoriei Galaţi.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică astăzi, 27 octombrie 2022.