Annulment of arbitral award on lawyer fee dispute nullified for failure to address inadmissibility under Article 608

Şedinţa publică din data de 19 octombrie 2022

asupra cauzei de faţă, constată următoarele:

I. Circumstanţele cauzei

1. Obiectul cererii de chemare în judecată

Prin acţiunea în anularea hotărârii arbitrale înregistrată pe rolul Curţii de Apel Bucureşti, secţia a III a civilă şi pentru cauze cu minori şi de familie la data de 22.02.2021 sub nr. x/2021, reclamanta Cabinet Individual de Avocat A., prin reprezentant legal, titular A. a solicitat, în contradictoriu cu pârâta B. SPRL, schimbarea sentinţei arbitrale nr. 5/30.04.2020, pronunţată în dosarul nr. x/2019 de către Curtea de Arbitraj Profesional a Avocaţilor Baroului Bucureşti şi admiterea cererii principale, în sensul obligării pârâtei la plata sumei de 52.500 ron aferentă perioadei 01.06.2016-28.02.2018, conform contractului de conlucrare profesională nr. x/01.02.2016, înregistrat la Baroul Bucureşti.

În drept, au fost invocate dispoziţiile C. proc. civ., Statutul profesiei de avocat, Legea profesiei de avocat.

Pârâta B. SPRL a formulat întâmpinare, prin care a invocat excepţia de nulitate a acţiunii în anulare, iar pe fond, respingerea acesteia ca nefondată, cu obligarea reclamantei la plata cheltuielilor de judecată.

La data de 09.06.2021, numita C., în calitate de unic asociat şi avocat coordonator în cadrul B. SPRL a formulat cerere de intervenţie principală şi cerere de chemare în garanţie, prin care a solicitat instanţei să constate: 1. Existenţa lipsei calităţii procesual pasive a B. SPRL şi a avocatului C., asociat unic în cadrul societăţii, raportat la statutul societăţii cât şi la componenta actuală a acesteia, intervenienta, în calitate de avocat asociat neavând şi neasumându-şi răspunderea raportat la actele, acţiunile întreprinse anterior de fostul său asociat, constituit actualmente în Cabinet Individual D.; 2. În situaţia în care excepţia invocată va fi găsită neîntemeiată, intervenienta a solicitat chemarea în garanţie a d-nului D., actualmente organizat în Cabinet Avocat D., persoana care în calitate de avocat coordonator a procedat la încheierea contractului de conlucrare profesională cu reclamanta, iar ulterior cooptării intervenientei - societate, prin statut şi-a asumat întreaga răspundere cu privire la acţiunile anterioare desfăşurate în cadrul societăţii; 3. Referitor la acţiunea în anulare formulată împotriva sentinţei arbitrale nr. 5/30.04.2020 pronunţate în dosarul nr. x/2019 al Curţii de Arbitraj Profesional a Avocaţilor Baroului Bucureşti, intervenienta a arătat că îşi însuşeşte apărările formulate în cadrul întâmpinării de către societatea B. prin mandatar ales, solicitând: pe cale de excepţie, constatarea nulităţii acţiunii în anulare formulate împotriva sentinţei arbitrale nr. 5/30.04.2020; în subsidiar, respingerea, ca nefondată, a acţiunii în anulare; obligarea reclamantei la plata cheltuielilor de judecată.

La termenul din 09.06.2021, instanţa a luat act de schimbarea denumirii pârâtei B. SPRL. La acelaşi termen de judecată, instanţa a calificat excepţia nulităţii cererii invocată de pârâtă prin întâmpinare ca o excepţie de inadmisibilitate a acţiunii pentru neîncadrarea în motivele prevăzute la art. 608 alin. (1) C. proc. civ., reclamanta fiind citată cu menţiune a-şi exprima punctul de vedere asupra acestei excepţii.

La termenul din 13.10.2021, numita C. a arătat că renunţă la cererea de chemare în garanţie, instanţa luând act de manifestarea de voinţă a acesteia. La acelaşi termen, instanţa a calificat cererea de intervenţie formulată de numita C. ca o cerere de intervenţie accesorie în interesul pârâtei având în vedere că susţine apărările formulate de pârâtă, aceasta fiind singurul membru al Cabinetului de Avocat B. SPRL.

3. Hotărârea pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti

Prin sentinţa nr. 143/F/27.10.2021, Curtea de Apel Bucureşti, secţia a III a civilă a admis excepţia inadmisibilităţii; a respins acţiunea în anulare, ca inadmisibilă; a admis cererea de intervenţie accesorie în interesul pârâtului formulată de intervenienta C.; a obligat reclamanta la plata, către pârât, a sumei de 5.562,62 RON cheltuieli de judecată, reprezentând onorariu avocat şi cheltuieli de deplasare.

4. Calea de atac a recursului exercitată în cauză

Împotriva acestei decizii a declarat recurs întemeiat pe dispoziţiile art. 488 alin. (1) pct. 6 şi 8 C. proc. civ., reclamanta A., în calitate de titular a Cabinetului de Avocat A..

Recurenta a solicitat admiterea recursului, casarea sentinţei arbitrale, admiterea acţiunii şi obligarea societăţii B. SPRL la plata sumei de 52.500 RON cu titlu de onorariu datorat în temeiul contractului de conlucrare profesională nr. x/01.02.2016 înregistrat la Baroul Bucureşti.

A precizat recurenta că ceea ce interesează în prezenta cauză este aplicarea prevederilor Statutului profesiei de avocat şi a Legii profesiei de avocat sub aspectul obligativităţii existenţei modificărilor contractului de conlucrare, modificări care trebuie înregistrate/avizate de către barou sub sancţiunea neproducerii de efecte juridice.

Pe toată perioada de conlucrare profesională domnul D. nu a exercitat activităţi specifice preofesiei de avocat, recurenta fiind cea care a susţinut toată activitatea societăţii de avocaţi, acesta fiind preocupat exclusiv de activitatea de profesor.

Or, în ceea ce priveşte poziţia societăţii în legătură cu respectarea obligaţiilor asumate, este de constatat inconsecvenţa acestora, respectiv: au negat orice activităţi desfăşurate de recurentă în baza acestui contract de conlucrare profesională (a se vedea în acest sens răspunsul primit la notificarea de plată a facturii emise de recurentă); au pretins o aşa zisă modificare a contractului de conlucrare profesională, invocând o înţelegere raportată la plata unor procente raportat la onorariile încasate de la clienţi, respectiv procent de 30% pentru societate, 70% pentru recurentă prin Cabinetul de avocat (a se vedea conţinutul cererii reconvenţionale); când li s-a solicitat în mod expres să cuantifice aşa zisul prejudiciu solicitat, aceştia îşi cuantifică 100% din unele onorarii care sunt încasate de la nişte persoane cu care societatea nu a avut în prealabil încheiate contracte - respectiv care nu sunt clienţi ai societăţii, justificând astfel un prejudiciu eventual, raportat la deturnarea clientelei - sens în care se impune constatarea existenţei unui alt temei de drept; coordonatorul societăţii este avocat şi doctor în drept astfel încât nu poate invoca necunoaştere legii, respectiv că nu avea cunoştinţă de obligativitatea, în cazul modificării clauzelor contractului de conlucrare, de a se redacta în formă scrisă şi de a se înregistra la Baroul în care sunt înregistrate formele de exercitare a profesiei.

Astfel, nu există, până la momentul formulării cererii reconvenţionale, niciun înscris din care să rezulte că între recurentă prin cabinet de avocat şi societatea B. ar fi existat vreo modificare a contractului de conlucrare profesională înregistrat în mod legal la Baroul Bucureşti.

Potrivit prevederilor art. 183 alin. (1) lit. h) din Statutul profesiei de avocat "(i) Toate formele de exercitare a profesiei de avocat sunt supuse următoarelor principii: (...) h) obligaţia de a comunica de îndată baroului, în scris, modificările privind asocierea, colaborarea sau angajarea revine atât avocatului, cât şi titularului cabinetului individual ori coordonatorului cabinetelor asociate, societăţilor civile profesionale sau al societăţilor profesionale cu răspundere limitată".

Nu a existat nicio modificare a contractului de conlucrare profesională, motiv pentru care nu s-a înregistrat niciodată la Baroul Bucureşti vreun act adiţional având acest obiect.

Potrivit prevederilor art. 184 din Statutul profesiei de avocat "între formele de exercitare a profesiei se pot stabili raporturi de conlucrare profesională. Convenţia de conlucrare profesională se înregistrează la barou. Regulile privind publicitatea profesională prevăzute în prezentul statut se aplică în mod corespunzător".

De asemenea, potrivit prevederilor art. 185 alin. (1) şi (2) din Statutul profesie de avocat "(1) Toate neînţelegerile dintre avocaţi privind formele de exercitare a profesiei se rezolvă pe cale amiabilă; în cazul în care neînţelegerile nu se soluţionează pe cale amiabilă, avocatul este obligat să ceară concilierea decanului baroului, în condiţiile prevăzute de prezentul statut. (2) Dacă prin conciliere nu se stinge litigiul dintre părţi, avocatul este obligat să recurgă la arbitrajul reglementat în prezentul statut. Arbitri pot fi numai avocaţii definitivi din baroul respectiv, cu cel puţin 10 ani vechime în profesie".

Mai mult, potrivit prevederilor art. 178 lit. c) din Statutul profesiei de avocat se prevede în mod imperativ faptul că "Sunt interzise, sub sancţiunea prevăzută de art. 89 alin. (1) lit. c) din Lege: (...) c) limitarea sau împiedicarea accesului la clientelă şi a libertăţii exercitării concurenţei profesionale oneste între avocaţi."

Recurenta arată că împărţea biroul cu mai mulţi colegi, unii fiind în practică la societatea de avocaţi. În ceea ce priveşte aşa zisa clientelă a societăţii, sediul acesteia era supravegheat video, astfel că nu numai că recurenta nu avea niciun interes să "deturneze" clientela societăţii, dar acest lucru nu era fizic posibil.

Potrivit prevederilor art. 2 alin. (1) din Contractul de conlucrare profesională "Prezentul contract se încheie pe o perioadă de 2 ani, cu prelungire automată, dacă nu se notifică denunţarea de una dintre părţi cu cel puţin 5 zile înainte de expirarea termenului".

În cauză nu există nicio notificare de încetare a contractului iar recurenta încă figurează ca avocat colaborator al societăţii în dosarul având ca obiect exproprieri organizat de Administraţia Bazinală a Apelor Mureş.

În temeiul art. 182 alin. (7) din Statutul profesiei de avocat, "în oricare dintre formele de exercitare a profesiei, avocatul îşi va începe activitatea după obţinerea aprobărilor din partea consiliului baroului".

Mai mult, potrivit prevederilor art. 2 din Legea nr. 51/1995 republicată privind organizarea şi exercitarea prefesiei de avocat, "(i) în exercitarea profesiei avocatul este independent şi se supune numai legii, statutului profesiei şi codului deontologic. (2) Avocatul promovează şi apără drepturile, libertăţile şi interesele legitime ale omului. (3) Avocatul are dreptul să asiste şi să reprezinte persoanele fizice şi juridice în faţa instanţelor autorităţii judecătoreşti şi a altor organe de jurisdicţie, a organelor de urmărire penală, a autorităţilor şi instituţiilor publice, precum şi în faţa altor persoane fizice sau juridice, care au obligaţia să permită şi să asigure avocatului desfăşurarea nestingherită a activităţii sale, în condiţiile legii. (4) Orice persoană are dreptul să îşi aleagă în mod liber avocatul".

De asemenea, potrivit prevederilor art. 2 alin. (2) din Contractul de conlucrare profesională nr. 1/01.02.2016 "Prezentul contract intră în vigoare la data aprobării acestuia de către Consiliul Baroului", iar art. 1 alin. (1) din Contractul de conlucrare profesională reţine că "obiectul contractului îl constituie reglementarea condiiilor şi termenilor conlucrării profesionale, fără subordonare, dintre Societatea de avocaţi şi Avocatul contractant", recurenta prin forma de exercitare a profesiei având dreptul la clientelă proprie.

5. Apărările formulate în cauză

Prin întâmpinarea formulată în termen legal, intimatul-pârât a invocat excepţia de nulitate a căii de atac pentru neîncadrarea apărărilor formulate în motivele de recurs reglementate de lege, iar

În subsidiar, a solicitat respingerea recursului, ca nefondat, cu acordarea cheltuielilor de judecată şi a arătat că în mod corect acţiunea în anulare a fost respinsă, ca inadmisibilă, întrucât nu întruneşte condiţiile prevăzute de lege, respectiv nu este motivată în fapt şi în drept.

Pe de altă parte, acţiunea în anulare este şi neîntemeiată, întrucât reclamanta nu a îndeplinit o serie de obligaţii contractuale, a încheiat contracte de asistenţă juridică prin cabinetul propriu cu clienţii societăţii B. SPRL fără a comunica acest fapt, aspect care a determinat o modificare valabilă a contractului de conlucrare dintre părţi, cu consecinţele juridice specifice.

Recurenta nu a formulat răspuns la întâmpinare.

II. Soluţia şi considerentele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie

Examinând decizia recurată, Înalta Curte constată că recursul este nul, pentru considerentele ce urmează să fie expuse.

Potrivit art. 489 alin. (1) C. proc. civ. "Recursul este nul dacă nu a fost motivat în termenul legal, cu excepţia cazului prevăzut la alin. (3)", iar potrivit alin. (2) al aceluiaşi articol "Aceeaşi sancţiune intervine în cazul în care în motivele invocate nu se încadrează în motivele de casare prevăzute la art. 488".

Din economia textelor legale anterior citate rezultă că nu este suficient ca recursul să fie depus şi motivat în termenul prevăzut de lege, ci este necesar ca criticile formulate să se circumscrie motivelor de nelegalitate expres şi limitativ reglementate.

În consecinţă, în măsura în care recursul nu este motivat ori atunci când aspectele învederate în cererea de recurs nu pot fi încadrate în dispoziţiile art. 488 pct. 1-8 C. proc. civ., calea de atac va fi lovită de nulitate.

În speţă, se constată că recursul, deşi formal încadrat în dispoziţiile art. 488 alin. (1) pct. 6 şi 8 C. proc. civ., nu conţine critici care să poată fi subsumate textelor legale menţionate.

Aceasta întrucât prin aspectele deduse judecăţii în calea extraordinară de atac, recurentul nu se raportează la considerentele sentinţei atacate (prin care s-a reţinut că acţiunea introductivă de instanţă nu îndeplineşte, în mod cumulativ, condiţiile de admisibilitate prevăzute de art. 608 C. proc. civ., text legal care reglementează, în mod expres şi limitativ, situaţiile în care hotărârea arbitrală poate fi anulată) şi nu indică, în concret, care este nelegalitatea săvârşită de către instanţa de judecată în expunerea acestor considerente.

Astfel, prin hotărârea recurată s-a reţinut că "...antamarea de către reclamantă, pe calea acţiunii în anulare, a aspectelor referitoare la validitatea şi aplicabilitatea clauzelor din contractul de conlucrare, inclusiv sub aspectul modificărilor acestuia contract implică o devoluare a acţiunii în ansamblu, o cercetare de temeinicie a hotărârii arbitrale care nu are ca izvor o încălcare a unei norme de ordine publică, ci are ca premisă o aplecare directă asupra fondului raportului juridic dintre părţi cu depăşirea limitelor impuse de art. 608 alin. (1) C. proc. civ.." şi că "În cadrul unei acţiuni în anulare a unei sentinţe arbitrale, instanţa nu poate reanaliza problemele de fond ce au fost soluţionate prin hotărârea arbitrală, controlul instanţei fiind limitat de dispoziţiile art. 608 C. proc. civ..".

De asemenea, s-a mai reţinut că "...prin acţiunea în anulare formulată reclamanta a invocat aspecte care vizează fondul pricinii, respectiv modul de interpretare de către Tribunalul Arbitral a contractului de conlucrare profesională nr. x/01.02.2016, prin motivele din acţiunea în anulare reclamanta urmărind a provoca o rejudecare a fondului litigiului arbitral, contestând starea de fapt reţinută argumentat de Curtea de Arbitraj şi modul în care s-a făcut interpretarea şi aplicarea în speţă a clauzelor contractuale, a normelor legale şi a principiilor de drept, cu neobservarea specificităţii regimului de analiză pe care îl impune exercitarea acţiunii în anulare reglementată de art. 608 C. proc. civ.."

Totodată, instanţa a apreciat că "...normele invocate de reclamantă ca fiind încălcate prin hotărârea arbitrală nu sunt de ordine publică, nu privesc bunele moravuri şi nici nu pot fi considerate drept norme imperative ale legii în sensul avut în vedere de prevederile art. 608 alin. (1) lit. h) din C. proc. civ., în sfera acestui motiv de anulare nefiind incluse nerespectarea şi interpretarea greşită a prevederilor contractuale...".

Fără a se raporta la aceste statuări ale instanţei care a pronunţat hotărârea arbitrală şi fără a arăta de ce ar fi fost respectate dispoziţiile art. 608 C. proc. civ., recurentul reiterează, de fapt, în calea de atac aspectele de fond care au constituit apărări formulate în cadrul acţiunii în anulare, privind aspecte legate de modalitatea de aplicare a prevederilor Statutului profesiei de avocat şi a Legii profesiei de avocat sub aspectul obligativităţii existenţei modificărilor contractului de conlucrare, modalitatea în care s-au desfăşurat raporturile contractuale dintre părţi, respectiv modalitatea de interpretare, de către instanţă, a clauzelor conţinute în aceste contracte, cu expunerea pe larg a stării de fapt şi redarea textelor de lege evocate.

Faţă de cele arătate, se constată că aspectele pe care recurentul-pârât le supune analizei în calea extraordinară de atac a recursului vizează chestiuni ce nu se raportează la soluţia conţinută în hotărârea atacată, soluţie care a vizat exclusiv condiţiile de admisibilitate a acţiunii în anulare şi faţă de care fondul cauzei nu s-a mai impus a fi analizat, ceea ce are drept consecinţă imposibilitatea încadrării criticilor acestuia în vreunul din motivele prevăzute de art. 488 C. proc. civ.

Recursul este o cale extraordinară de atac, de reformare, prin care se supune cenzurii judiciare a instanţei competente controlul conformităţii hotărârii atacate cu regulile de drept, iar când criticile formulate nu se raportează punctual, la conţinutul deciziei supusă acestei căi extraordinare de atac, chiar încadrate sau încadrabile în drept, atrag nulitatea recursului, întrucât sunt străine problemelor rezolvate prin respectiva hotărâre.

Întrucât, urmare a soluţiei ce se va pronunţa, recurentul este parte căzută în pretenţii conform art. 453 alin. (1) C. proc. civ., iar intimata-pârâtă a solicitat acordarea cheltuielilor de judecată în cuantum total de 2830 RON (din care 2380 RON onorariu de avocat şi 450 RON cheltuieli de deplasare), pentru care a depus acte justificative, fiind îndeplinită astfel cerinţa dispoziţiilor art. 452 C. proc. civ. cu privire la cuantificarea şi dovedirea cheltuielilor de judecată, Înalta Curte va obliga pe recurentul-pârât la plata sumei de 2830 RON cheltuieli de judecată, astfel cum a fost solicitată şi dovedită, în favoarea intimatei-pârâte B. SPRL, prin asociat unic C..

Pentru aceste considerente, Înalta Curte va constata nul recursul declarat de reclamantul Cabinet Individual de Avocat A., prin reprezentant legal, titular A. împotriva sentinţei nr. 143/F din 27 octombrie 2021 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a III-a civilă şi pentru cauze cu minori şi de familie şi va obliga recurentul-reclamant la plata sumei de 2830 RON cheltuieli de judecată în favoarea intimatei-pârâte B. SPRL, prin asociat unic C..

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Constată nul recursul declarat de reclamantul Cabinet Individual de Avocat A., prin reprezentant legal, titular A. împotriva sentinţei nr. 143/F din 27 octombrie 2021 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a III-a civilă şi pentru cauze cu minori şi de familie.

Obligă pe recurentul-reclamant la plata sumei de 2830 RON cheltuieli de judecată în favoarea intimatei-pârâte B. SPRL, prin asociat unic C..

Definitivă.

Pronunţată astăzi, 19 octombrie 2022, prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor, prin mijlocirea grefei, conform art. 402 C. proc. civ.