Prescription claim assigned to Bacău court after territorial jurisdiction held private-order, not reviewable *sua sponte*.

Şedinţa publică din data de 18 octombrie 2022

I. Circumstanţele cauzei

1. Obiectul cauzei

Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Bacău, la data de 29 decembrie 2021, sub nr. x/2021, reclamantul A. a solicitat, în contradictoriu cu pârâţii B., C., C., D. şi E., constatarea împlinirii termenului de prescriere a obligaţiilor civile ce îi revin din sentinţa penală nr. 449/D din data de 20 decembrie 2016 a Tribunalului Bacău, rămasă definitivă prin decizia penală nr. 331 din data de 16 martie 2017 a Curţii de Apel Bacău.

Pârâţii nu au formulat întâmpinare.

La termenul de judecată din data de 6 aprilie 2022, instanţa a pus în discuţie excepţia necompetenţei teritoriale a Judecătoriei Bacău.

2. Hotărârile care au generat conflictul negativ de competenţă

2.1. Prin sentinţa civilă nr. 1828 din data de 6 aprilie 2022, pronunţată în dosarul nr. x/2021, Judecătoria Bacău a admis excepţia necompetenţei teritoriale a acestei instanţe şi a declinat competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Judecătoriei Bârlad.

Pentru a hotărî astfel, Judecătoria Bacău a făcut aplicarea art. 107 C. proc. civ., reţinând că, în speţă niciuna din părţi nu are domiciliul în circumscripţia sa teritorială - pârâţii au domiciliul în localitatea Voineşti, jud. Vaslui, iar reclamantul are domiciliul în aceeaşi localitate, aflându-se în prezent în Penitenciarul Vaslui.

Totodată, a apreciat că în speţă nu sunt aplicabile dispoziţiile art. 113 C. proc. civ., ce reglementează competenţa teritorială alternativă.

2.2. Prin sentinţa civilă nr. 1797 din data de 15 iulie 2021, pronunţată în dosarul nr. x/2021, Judecătoria Bârlad a admis excepţia necompetenţei teritoriale a acestei judecătorii, invocată de instanţă, din oficiu, a dispus declinarea competenţei de soluţionare a cauzei în favoarea Judecătoriei Bacău, a constatat ivit conflictul negativ de competenţă şi a sesizat Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie pentru soluţionarea conflictului negativ de competenţă ivit.

Astfel, Judecătoria Bârlad, în esenţă, a reţinut că Judecătoria Bacău a invocat excepţia necompetenţei teritoriale din oficiu, în temeiul art. 107 C. proc. civ., deşi norma este edictată pentru protejarea unui interes privat.

În aceste condiţii, având în vedere caracterul relativ al competenţei, a apreciat că în cauză sunt incidente dispoziţiile art. 130 alin. (3) C. proc. civ., potrivit cărora necompetenţa de ordine privată poate fi invocată doar de către pârât prin întâmpinare sau, dacă întâmpinarea nu este obligatorie, cel mai târziu la primul termen de judecată la care părţile sunt legal citate.

A constatat că, din dispoziţiile legale menţionate rezultă că excepţia de necompetenţă teritorială de ordine privată nu poate fi invocată, din oficiu, de către instanţă, precum şi că aceasta se impune a fi invocată cu respectarea unui termen procedural imperativ

Raportat la circumstanţele cauzei, a reţinut că excepţia necompetenţei teritoriale de ordine privată nu a fost invocată de niciun pârât prin întâmpinare, ci s-a reţinut invocarea acesteia la termenul de judecată din data de 6 aprilie 2022, când instanţa a apreciat că Judecătoria Bacău nu este competentă să soluţioneze cauza în raport de domiciliul pârâţilor.

Prin urmare, a considerat că, din moment ce pârâţii nu au invocat excepţia de necompetenţă teritorială prin întâmpinare, conform dispoziţiilor art. 130 alin. (3) C. proc. civ., ci aceasta a fost ridicată de instanţă din oficiu, aşadar, cu nerespectarea regimului juridic al invocării excepţiei de necompetenţă, instanţa învestită de reclamant pentru soluţionarea cererii sale, respectiv Judecătoria Bacău a devenit instanţă competentă să soluţioneze procesul.

II. Considerentele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie cu privire la prezentul conflict negativ de competenţă:

Cu privire la conflictul negativ de competenţă, cu a cărui judecată a fost legal sesizată în baza art. 133 pct. 2 raportat la art. 135 alin. (1) C. proc. civ., Înalta Curte reţine următoarele:

Dispoziţiile art. 133 pct. 2 C. proc. civ. prevăd că există conflict negativ de competenţă atunci când două sau mai multe instanţe şi-au declinat reciproc competenţa de a judeca acelaşi proces sau, în cazul declinărilor succesive, dacă ultima instanţă învestită îşi declină la rândul său competenţa în favoarea uneia dintre instanţele care anterior s-au declarat necompetente.

Înalta Curte constată că, în speţă, Judecătoria Bacău şi Judecătoria Bârlad şi-au declinat reciproc competenţa de soluţionare a cauzei, cea de-a doua instanţă reţinând că judecătoria iniţial învestită nu putea invoca din oficiu necompetenţa teritorială, întrucât, în cauză, aceasta este una de ordine privată.

Litigiul de faţă are ca obiect cererea prin care reclamantul a solicitat instanţei de judecată să constate că a intervenit prescripţia obligaţiilor civile ce îi reveneau potrivit sentinţei penale nr. 449/D din data de 20 decembrie 2016 a Tribunalului Bacău, rămasă definitivă prin decizia penală nr. 331 din data de 16 martie 2017 a Curţii de Apel Bacău.

Regula generală în materie de competenţă teritorială este reglementată de art. 107 alin. (1) C. proc. civ., conform căruia "Cererea de chemare în judecată se introduce la instanţa în a cărei circumscripţie domiciliază sau îşi are sediul pârâtul, dacă legea nu prevede altfel".

În conformitate cu dispoziţiile art. 130 C. proc. civ., excepţia necompetenţei se invocă în mod diferit, în funcţie de caracterul de ordine publică sau privată al normei de competenţă încălcate.

Necompetenţa este de ordine publică în situaţiile expres prevăzute de art. 129 alin. (2) C. proc. civ., respectiv când sunt încălcate normele privind competenţa generală a instanţelor judecătoreşti, competenţa materială şi competenţa teritorială exclusivă, când procesul este de competenţa unei alte instanţe de acelaşi grad şi părţile nu o pot înlătura.

În toate celelalte cazuri, art. 129 alin. (3) C. proc. civ. prevede că necompetenţa este de ordine privată.

Normele de competenţă reglementate de art. 107 C. proc. civ., sunt de ordine privată, iar, potrivit art. 130 alin. (3) C. proc. civ., necompetenţă de ordine privată poate fi invocată doar de către pârât prin întâmpinare, sau, dacă întâmpinarea nu este obligatorie, cel mai târziu până la primul termen de judecată la care părţile sunt legal citate în faţa primei instanţe şi pot pune concluzii.

Or, în condiţiile în care această excepţie nu este invocată de către pârât, instanţa învestită nu o poate invoca din oficiu, aceasta rămânând competentă să soluţioneze pricina.

În cauză, în termenul stabilit de lege, pârâţii, care nu au formulat întâmpinare, nu au invocat excepţia necompetenţei teritoriale a Judecătoriei Bacău, ci instanţa a invocat această excepţie din oficiu, la termenul de judecată din data de 6 aprilie 2022.

Prin urmare, faţă de prevederile legale sus-menţionate, Judecătoria Bacău, chiar dacă nu ar fi fost competentă să judece cauza, nu putea să invoce din oficiu necompetenţa sa teritorială şi să se desesizeze în acest fel de soluţionarea pricinii.

În raport de considerentele expuse, Înalta Curte, în temeiul art. 135 C. proc. civ., va stabili competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Judecătoriei Bacău.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Stabileşte competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Judecătoriei Bacău.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică astăzi, 18 octombrie 2022.