Legislator Case Law & Legislation
Decizia nr. 1921/2022 AI generated

Nullity of cassation appeal for failure to specify statutory grounds of illegality in civil procedure

Case Number Decizia nr. 1921/2022
Court / Authority
Jurisdiction Romania (RO)
Decision Date
Outcome Inadmissible

Legislator summary

AI generated

The High Court of Cassation and Justice (Civil Section) declared the appellant's recourse null and void, thereby leaving the first-instance decision, which dismissed the claim for lack of active procedural standing, in force. The dispute arose from a claim for moral damages filed by an individual against a judge, alleging that a court order issued in a separate criminal investigation for document falsification damaged his honor and reputation. The Court determined that the recourse was null because the appellant failed to formulate specific criticisms of illegality falling within the exhaustive grounds for cassation defined by law; instead, he merely expressed dissatisfaction with the lower court's rejection of his arguments and asserted the existence of contradictory motives without identifying specific legal violations, which constitutes a mere challenge to the merits rather than a valid ground for appeal. The decision was based on Article 486(1)(d) and Article 489 of the Code of Civil Procedure, which require a recourse to be motivated by specific grounds of illegality, and Article 488(1), which limits cassation to specific statutory grounds, ruling that general allegations of error or discrimination do not meet the rigor required for this extraordinary remedy.

Legislator headnote

AI generated

art. 275 C. pen, art. 490 alin. (2) C. proc. civ, art. 4711 alin. (5) C. proc. civ, art. 489 C. proc. civ, art. 486 alin. (1) lit. d) C. proc. civ, art. 489 alin. (1) C. proc. civ; Nullity of cassation appeal for failure to specify statutory grounds of illegality in civil procedure: The dispute arose from a claim for moral damages filed by an individual against a judge, alleging that a court order issued in a separate criminal investigation for document falsification damaged his honor and reputation. The Court determined that the recourse was null because the appellant failed to formulate specific criticisms of illegality falling within the exhaustive grounds for cassation defined by law; instead, he merely expressed dissatisfaction with the lower court's rejection of his arguments and asserted the existence of contradictory motives without identifying specific legal violations, which constitutes a mere challenge to the merits rather than a valid ground for appeal. The decision was based on Article 486(1)(d) and Article 489 of the Code of Civil Procedure, which require a recourse to be motivated by specific grounds of illegality, and Article 488(1), which limits cassation to specific statutory grounds, ruling that general allegations of error or discrimination do not meet the rigor required for this extraordinary remedy.

Keywords

AI generated
grounds for cassation procedural nullity article of civil procedure standing to appeal statutory requirement grounds of challenge

Cited Legislation

AI generated
AI generated

Key legal questions extracted by Legislator

AI generated
art. 493 alin. (5) raportat la art. 486 alin. (1) lit. d) si alin. (3) din acelasi cod, precum si la art. 489 C. proc. civ.

These provisions provide the legal basis for declaring the appeal null and void due to the failure to formulate specific grounds of illegality within the statutory deadline.

Need to analyze how this precedent applies to your matter?

Cross-reference this judgment against statutes, commentaries, and subsequent citing case law inside Legislator AI.

Open in Legislator →

Full text

Şedinţa publică din data de 18 octombrie 2022

I. Circumstanţele cauzei

I.1. Obiectul cauzei

Prin cererea de chemare în judecată înregistrată pe rolul Tribunalului Timiş, secţia I civilă, sub nr. x/2021, reclamantul A. a solicitat instanţei obligarea pârâtei B., în calitate de judecător desemnat cu judecarea cauzei înregistrate în dosarul nr. x/2017 al Judecătoriei Timişoara, la plata de despăgubiri pentru daunele morale aduse onoarei, demnităţii şi reputaţiei sale, în cuantum de 200.001 RON, susţinând că, prin încheierea de şedinţă din data de 14 ianuarie 2021, a dispus efectuarea unei adrese către Parchetul de pe lângă Judecătoria Timişoara, în vederea comunicării unor acte care interesează clarificarea problemei atestării dovezilor de plată a taxelor judiciare de timbru, problemă care a făcut obiectul unei sesizări penale având ca obiect infracţiunea de sustragere sau distrugere de înscrisuri, prevăzută de art. 275 C. pen.

I.2. Sentinţa pronunţată de Tribunalul Timiş, secţia I civilă

Prin sentinţa civilă nr. 1070/PI din data de 4 iunie 2021 pronunţată în dosarul nr. x/2021, Tribunalul Timiş, secţia I civilă a admis excepţia lipsei calităţii procesuale active a reclamantului A., invocată de pârâtă, şi a respins acţiunea formulată de reclamant, în contradictoriu cu pârâta B., ca fiind formulată de o persoană fără calitate procesuală activă.

I.3. Decizia pronunţată de Curtea de Apel Timişoara, secţia I civilă

Prin decizia nr. 292 din data de 25 noiembrie 2021, pronunţată în dosarul nr. x/2021, Curtea de Apel Timişoara, secţia I civilă a respins apelul declarat de către apelatul-reclamant A. împotriva sentinţei civile nr. 1070/PI din data de 4 iunie 2021, pronunţate de Tribunalul Timiş, secţia I civilă, în contradictoriu cu intimata-pârâtă B..

I.4. Calea de atac formulată în cauză

Împotriva deciziei civile nr. 292 din data de 25 noiembrie 2021, pronunţate în dosarul nr. x/2021 de Curtea de Apel Timişoara, secţia I civilă, a declarat recurs reclamantul A., arătând că instanţa a respins toate susţinerile sale, deşi acestea erau întemeiate şi invocând, în esenţă, că hotărârea a cărei casare o solicită este discriminatorie şi cuprinde motive contradictorii.

I.5. Apărările formulate în cauză

Intimata-pârâtă B. nu a formulat întâmpinare.

I.6. Procedura desfăşurată în faţa Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia I civilă

Cauza a fost înregistrată pe rolul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, la data de 16 februarie 2022, sub nr. x/2021, şi a fost repartizată aleatoriu spre soluţionare completului nr. 2.

Ulterior efectuării procedurilor de comunicare prevăzute de art. 490 alin. (2) C. proc. civ., prin rezoluţia din data de 20 aprilie 2022, în temeiul art. 490 coroborat cu art. 4711 alin. (5) C. proc. civ., în cauză, a fost fixat termen de judecată la data de 18 octombrie 2022, când Înalta Curte a invocat excepţia nulităţii recursului pentru neîncadrarea criticilor formulate de recurentul-reclamant în motivele de casare prevăzute de lege şi a reţinut cauza în pronunţare prin prisma acestei excepţii.

II. Soluţia şi considerentele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia I civilă

În condiţiile art. 499 teza finală C. proc. civ., analizând excepţia nulităţii recursului prin raportare la dispoziţiile art. 489 C. proc. civ., Înalta Curte constată următoarele:

Potrivit art. 486 alin. (1) lit. d) C. proc. civ., cererea de recurs va cuprinde motivele de nelegalitate pe care se întemeiază recursul şi dezvoltarea lor, sau, după caz, menţiunea că acestea vor fi depuse printr-un memoriu separat, iar alin. (3) al aceluiaşi articol sancţionează cu nulitatea lipsa din cererea de recurs a motivelor de nelegalitate.

Totodată, conform dispoziţiilor art. 489 alin. (1) C. proc. civ., recursul este nul dacă nu a fost motivat în termenul legal, cu excepţia cazului în care se invocă motive de casare de ordine publică, care pot fi ridicate din oficiu de către instanţă, chiar după împlinirea termenului de motivare a recursului.

Aceeaşi sancţiune intervine şi în cazul în care criticile formulate nu se încadrează în motivele de casare prevăzute de art. 488 C. proc. civ., astfel cum rezultă din alin. (2) al art. 489 din acelaşi act normativ.

A motiva recursul înseamnă, pe de o parte, arătarea cazului de nelegalitate prin indicarea unuia dintre motivele prevăzute limitativ de art. 488 alin. (1) C. proc. civ., iar pe de altă parte, dezvoltarea acestuia, în sensul formulării unor critici concrete cu privire la judecata realizată de instanţa care a pronunţat hotărârea recurată, din perspectiva motivului de nelegalitate invocat.

În speţă, recurentul-reclamant, făcând trimitere la dispoziţiile care reglementează calea de atac a recursului, şi-a exprimat dezacordul cu privire la soluţia dată de către curtea de apel şi faţă de respingerea susţinerilor sale, formulate în respectiva etapă procesuală, invocând şi faptul că hotărârea recurată cuprinde motive vădit contradictorii.

Or, aceste afirmaţii nu pot fi convertite în vreunul dintre motivele de casare reglementate de lege, în lipsa unor critici concrete prin care să se fi arătat în ce constă nelegalitatea raţionamentului instanţei care a determinat pronunţarea soluţiei de respingere a apelului şi care sunt acele considerente din cuprinsul deciziei atacate pe care partea le apreciază a fi cotradictorii.

În ceea ce priveşte critica vizând respingerea susţinerilor formulate în faza apelului, Înalta Curte reţine că, nici sub acest aspect, recurentul-reclamant nu a indicat în ce constă nelegalitatea hotărârii, astfel că aceste afirmaţii pot reprezenta cel mult o critică de netemeinicie a soluţiei date de instanţa de apel, chestiune ce excede analizei pe care o poate efectua instanţa de recurs.

Nu pot fi supuse analizei în calea extraordinară de atac a recursului, nici susţinerile recurentului-reclamant privitoare la suferinţa pe care i-au produs-o faptele părţii adverse, cele arătate din această perspectivă vizând situaţia de fapt a speţei, care nu poate fi repusă în discuţie în prezenta cale de atac.

O atare motivare a recursului nu îndeplineşte rigorile impuse de art. 488 alin. (1) Cod procedură, cele susţinute prin cererea de recurs neputând fi circumscrise motivelor de casare prevăzute de lege, simpla exprimare a nemulţumirii faţă de soluţia dată de instanţa de apel, fără a se formula critici concrete prin care să se tindă a se dovedi neconformitatea hotărârii recurate cu normele de drept aplicabile, nereprezentând o veritabilă critică de nelegalitate a hotărârii recurate.

Înalta Curte reţine că pot forma obiect al cercetării judecătoreşti în recurs doar criticile care vizează nelegalitatea deciziei recurate, aceste limite ale judecăţii în recurs rezultând din prevederile art. 483 alin. (3) C. proc. civ., conform căruia recursul urmăreşte să supună instanţei competente examinarea, în condiţiile legii, a conformităţii hotărârii atacate cu regulile de drept aplicabile, şi din partea introductivă a art. 488 alin. (1) din acelaşi cod, care potrivit căreia casarea unor hotărâri se poate cere numai pentru motive de nelegalitate.

Prin urmare, cum calea de atac a recursului este un mijloc procedural prin care se realizează un examen al hotărârii recurate sub aspectul legalităţii acesteia, o atare analiză nu se poate realiza în lipsa indicării şi dezvoltării unor motive de nelegalitate dintre cele prevăzute de dispoziţiile art. 488 alin. (1) pct. 1-8 C. proc. civ., obligaţie care revine, sub sancţiunea nulităţii, titularului căii de atac promovate.

Ca atare, cum recurentul-reclamant nu a adus critici apte de a fi încadrate în motivele de casare prevăzute de art. 488 alin. (1) pct. 1-8 C. proc. civ. şi cum, în speţa de faţă, nu pot fi reţinute motive de casare de ordine publică, Înalta Curte, în temeiul art. 493 alin. (5) raportat la art. 486 alin. (1) lit. d) şi alin. (3) din acelaşi cod, precum şi la art. 489 C. proc. civ., va constata nulitatea recursului.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Constată nul recursul declarat de reclamantul A. împotriva deciziei nr. 292 din data de 25 noiembrie 2021, pronunţate de Curtea de Apel Timişoara, secţia I civilă.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică astăzi, 18 octombrie 2022.