Legislator Case Law & Legislation
Decizia nr. 1906/2022 AI generated

Conflict of jurisdiction between enforcing courts over the right to hear enforcement challenges under the principle of unity of the enforcing court

Case Number Decizia nr. 1906/2022
Court / Authority
Jurisdiction Romania (RO)
Decision Date
Outcome Allowed / Granted

Legislator summary

AI generated

The Supreme Court of Cassation and Justice definitively resolved a negative conflict of jurisdiction by assigning the case to the Arad District Court, which thereby prevails over the Oradea and Sector 5 courts. The dispute arose from a challenge to enforcement proceedings where the Ministry of Finance contested a forced execution initiated by a creditor against multiple debtors, including a lower court and a regional court of appeal, triggering jurisdictional declinations between the Sector 5, Oradea, and Arad courts. The decisive legal basis is the principle of the unity of the enforcing court under Articles 651(3) and 714(1) of the Code of Civil Procedure, which mandates that the court which granted permission for enforcement must also resolve all subsequent enforcement objections; since the Arad District Court was the designated competent instance for granting permission following a prior conflict resolution, it retained exclusive jurisdiction to adjudicate the subsequent enforcement challenge.

Legislator headnote

AI generated

art. 127 C. proc. civ, art. 651 alin. (1) C. proc. civ, art. 135 alin. (1) C. proc. civ, art. 712 alin. (1) C. proc. civ, art. 651 alin. (3) C. proc. civ, art. 135 alin. (4) C. proc. civ; Conflict of jurisdiction between enforcing courts over the right to hear enforcement challenges under the principle of unity of the enforcing court: Reţinând că debitorul din cadrul raportului juridic obligaţional dedus judecăţii este Tribunalul Bihor, Înalta Curte constată că este îndeplinită condiţia pentru a opera prorogarea legală de competenţă teritorială specială în favoarea Judecătoriei Arad, instanţă judecătorească de acelaşi grad, aflată în circumscripţia Curţii de Apel Timişoara, învecinată cu Curtea de Apel Oradea, în a cărei circumscripţie se află Judecătoria Oradea (instanţă care ar fi fost competentă să judece cererea potrivit art. 651 alin. (1) C. proc. civ.).

Keywords

AI generated
civil jurisdictional conflict unity of proceedings enforcement exclusive jurisdiction Civil Procedure Code conflict of powers

Cited Legislation

AI generated

Cited Case Law

AI generated
AI generated

Need to analyze how this precedent applies to your matter?

Cross-reference this judgment against statutes, commentaries, and subsequent citing case law inside Legislator AI.

Open in Legislator →

Full text

Şedinţa publică din data de 13 octombrie 2022

Asupra conflictului negativ dedus judecăţii, constată următoarele:

Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Sectorului 5 Bucureşti, la 22 iunie 2021, sub nr. x/2021, contestatorul Ministerul Finanţelor a formulat contestaţie la executare, în contradictoriu cu intimatul A., împotriva actelor de executare silită emise de B., în dosarul execuţional nr. x/2020 şi a executării silite înseşi, precum şi împotriva încheierii de încuviinţare a executării silite nr. 896/2021 din 24 februarie 2021, pronunţată de Judecătoria Oradea, în dosarul nr. x/2021, solicitând instanţei să dispună: 1) admiterea contestaţiei la executare, anularea actelor de executare silită emise de B. în dosarul execuţional nr. x/2020, a executării silite înseşi, precum şi a încheierii de încuviinţare a executării silite nr. 896/2021 din 24 februarie 2021, pronunţată de Judecătoria Oradea în dosarul nr. x/2021; 2) admiterea cererii de întoarcere a executării silite şi restabilirea situaţiei anterioare.

Prin sentinţa civilă nr. 9945 din 23 noiembrie 2021, Judecătoria Sectorului 5 Bucureşti a admis excepţia de necompetenţă teritorială, invocată de intimat, şi a declinat competenţa de soluţionare a cererii, în favoarea Judecătoriei Oradea.

În motivarea soluţiei pronunţate, instanţa a reţinut că, prin încheierea nr. 896 din 24 februarie 2021, pronunţată de Judecătoria Oradea, a fost admisă cererea de încuviinţare a executării silite formulată de petenta B. şi a fost încuviinţată executarea silită la cererea creditorului intervenient A., împotriva debitorilor Ministerul Justiţiei, Ministerul Finanţelor, Tribunalul Bihor şi Curtea de Apel Oradea, în temeiul titlurilor executorii constând în sentinţa civilă nr. 143/LM din 6 februarie 2008, pronunţată de Tribunalul Bihor, în dosarul nr. x/2007, decizia civilă nr. 1194 din 29 septembrie 2009, pronunţată de Curtea de Apel Oradea, în dosarul nr. x/2009, încheierea civilă nr. 6/LM/2020 a Tribunalului Bihor, copia minutei deciziei civile nr. 214/2020 a Curţii de Apel Oradea.

A mai reţinut incidenţa dispoziţiilor art. 714 alin. (1) şi 651 alin. (1) teza I C. proc. civ., care determină o competenţă teritorială exclusivă a instanţei de executare, competentă să soluţioneze şi contestaţiile la executare, respectiv a judecătoriei în a cărei circumscripţie se află, la data sesizării organului de executare, domiciliul sau sediul debitorului, precum şi considerentele deciziei RIL nr. 20/2021, pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, prin care s-a statuat că instanţa de executare competentă teritorial să soluţioneze contestaţia la executare propriu-zisă formulată de unul dintre debitorii la care se referă titlul executoriu este judecătoria care a încuviinţat executarea silită a acelui titlu executoriu.

Învestită prin declinare, Judecătoria Oradea a pronunţat sentinţa civilă nr. 2070 din 19 aprilie 2022, prin care a admis excepţia de necompetenţă teritorială, invocată din oficiu, şi a declinat competenţa de soluţionare a cererii în favoarea Judecătoriei Arad.

În motivarea hotărârii pronunţate, instanţa a reţinut că decizia nr. 20/2021, pronunţată în soluţionarea unui recurs în interesul legii de către Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi avută în vedere la declinarea competenţei de soluţionare a cauzei, nu vizează situaţia din prezenta speţă, întrucât unul dintre debitori este Tribunalul Bihor, căruia i-ar reveni competenţa de soluţionare a cauzei în calea de atac.

A constatat că cererea de încuviinţare a executării silite a format obiectul unui conflict negativ de competenţă între Judecătoria Oradea şi Judecătoria Arad, soluţionat de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, prin decizia 291 din 1 februarie 2021, care a stabilit competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Judecătoriei Arad, reţinând în considerente următoarele:

"În această situaţie, devin incidente prevederile art. 127 C. proc. civ., astfel cum au fost interpretate de Curtea Constituţională prin Decizia nr. 290 din 26 aprilie 2018, publicată în Monitorul Oficial, Partea I, nr. 638 din 23 iulie 2018. Conform acestei decizii, dispoziţiile art. 127 alin. (1) şi (2) C. proc. civ. sunt neconstituţionale, încălcând principiul imparţialităţii justiţiei cuprins în art. 124 alin. (2) şi, implicit, dreptul la un proces echitabil prevăzut de art. 21 alin. (3) din Constituţie, prin limitarea pe care o operează prin sintagma "instanţei la care îşi desfăşoară activitatea" din cuprinsul lor. De asemenea, s-a statuat că noţiunea de "judecător" din cuprinsul art. 127 alin. (1) şi (2) din C. proc. civ. îşi găseşte un sens constituţional numai în măsura în care aceasta vizează şi instanţa de judecată, astfel încât competenţa facultativă urmează a se aplica şi în ipoteza în care instanţa de judecată are calitatea de reclamant sau de pârât, după caz.

În respectarea exigenţelor art. 6 din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale referitoare la dreptul părţii la "o instanţă independentă şi imparţială", raportat la calitatea debitorului din prezenta pricină, respectiv de instanţă căreia i-ar reveni competenţa de soluţionare a căii de atac, Judecătoria Oradea, din oficiu, poate invoca excepţia de necompetenţă, apreciind că, altfel, părţile nu vor avea parte de un proces echitabil.

În atare context, Înalta Curte constată că interesul ocrotit prin dispoziţiile art. 127 C. proc. civ. este unul general, şi anume apărarea prestigiului şi imparţialităţii justiţiei, garanţie instituţională a dreptului la un proces echitabil.

Reţinând că debitorul din cadrul raportului juridic obligaţional dedus judecăţii este Tribunalul Bihor, Înalta Curte constată că este îndeplinită condiţia pentru a opera prorogarea legală de competenţă teritorială specială în favoarea Judecătoriei Arad, instanţă judecătorească de acelaşi grad, aflată în circumscripţia Curţii de Apel Timişoara, învecinată cu Curtea de Apel Oradea, în a cărei circumscripţie se află Judecătoria Oradea (instanţă care ar fi fost competentă să judece cererea potrivit art. 651 alin. (1) C. proc. civ.).

În stabilirea instanţei competente primează calitatea debitorului Tribunalul Bihor - instanţă care ar urma să soluţioneze calea de atac în pricina în care figurează ca parte. Or, în atare împrejurare, pentru a garanta părţilor dreptul la un proces echitabil, se impune a fi aplicate cu prioritate dispoziţiile art. 127 C. proc. civ.."

Întrucât Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a stabilit competenţa de soluţionare a cererii de încuviinţare a executării silite în favoarea Judecătoriei Arad, care a şi încuviinţat executarea silită, prin încheierea nr. 3611/2021 din 8 aprilie 2021, instanţa a declinat competenţa de soluţionare a contestaţiei la executare silită în favoarea Judecătoriei Arad.

Învestită prin declinare, Judecătoria Arad a pronunţat sentinţa civilă nr. 3440 din 23 iunie 2022, prin care a admis excepţia de necompetenţă teritorială, invocată din oficiu, şi a declinat competenţa de soluţionare a cererii în favoarea Judecătoriei Oradea, a constatat ivit conflictul negativ de competenţă şi a dispus înaintarea dosarului Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, în vederea soluţionării conflictului de competenţă.

Instanţa a constatat că, la 22 iunie 2021, contestatorul Ministerul Finanţelor, în contradictoriu cu intimatul A., a formulat contestaţie la executare împotriva executării silite demarate împotriva sa în cadrul dosarului execuţional nr. x/2020 al B.E.J. B., la solicitarea intimatului, iar prin cererea de intervenţie în interes propriu formulată la 15 februarie 2021 şi înregistrată în dosarul execuţional nr. x/2020, intimatul a solicitat punerea în executare a unor hotărâri judecătoreşti împotriva debitorilor Ministerul Justiţiei, Ministerul Finanţelor Publice, Administraţia Judeţeană a Finanţelor Publice, Tribunalul Bihor şi Curtea de Apel Oradea.

S-a mai constatat că, prin încheierea nr. 896 din 24 februarie 2021, pronunţată de Judecătoria Oradea, în cadrul dosarului nr. x/2021, a fost admisă cererea formulată de către executor şi a fost încuviinţată executarea silită demarată în cadrul dosarului execuţional menţionat, având ca obiect cererea formulată de creditorul intervenient cu privire la debitorii Ministerul Justiţiei, Ministerul Finanţelor Publice, Tribunalul Bihor, Curtea de Apel Oradea, iar prin încheierea nr. 3611 din 8 aprilie 2021, pronunţată de Judecătoria Arad, în dosarul nr. x/2020 a fost admisă cererea formulată de către executor şi a fost încuviinţată executarea silită-intervenţie în cadrul executării silite ce face obiectul dosarului execuţional nr. x/2020 al B., la cererea intimatului împotriva debitorilor Ministerul Justiţiei, Ministerul Finanţelor Publice, Tribunalul Bihor şi Curtea de Apel Oradea.

A reţinut incidenţa dispoziţiilor art. 714 alin. (1) şi 651 alin. (1) C. proc. civ., care determină o competenţă teritorială exclusivă a instanţei de executare, competentă să soluţioneze şi contestaţiile la executare, respectiv a judecătoriei în a cărei circumscripţie se află, la data sesizării organului de executare, domiciliul sau sediul debitorului, precum şi a dispoziţiilor art. 651 alin. (1) şi (3) C. proc. civ. ce consacră principiul unităţii instanţei de executare, determinată încă din momentul încuviinţării executării silite şi care rămâne aceeaşi pe parcursul întregii proceduri de executare silită.

Instanţa a constatat că, prin decizia RIL nr. 20/2021, pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie s-a reţinut că, ulterior admiterii cererii de încuviinţare a executării silite, calitatea de instanţă de executare a instanţei care a încuviinţat executarea nu doar că este câştigată, ci rămâne aceeaşi pe întreaga durată a procedurii execuţionale, motiv pentru care toate cererile şi incidentele care vor apărea pe parcursul executării silite vor reveni în competenţa aceleiaşi instanţe de executare.

Având în vedere succesiunea actelor efectuate în cauză, raportat la decizia nr. 20/2021, pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie pe calea recursului în interesul legii, s-a apreciat că Judecătoria Oradea are calitatea de instanţă de executare, aceasta fiind dobândită la momentul soluţionării cererii de încuviinţare a cererii de intervenţie, 24 februarie 2021, iar faptul că, ulterior, cererea de încuviinţare a cererii de intervenţie formulată de către executor a fost soluţionată şi de Judecătoria Arad nu prezintă nici o relevanţă în ceea ce priveşte stabilirea instanţei competente să soluţioneze prezenta cauză, faţă de decizia instanţei supreme, instanţa de executare rămânând aceeaşi pe întreaga durată a procedurii execuţionale.

Cu privire la conflictul negativ de competenţă, cu a cărui judecată a fost legal sesizată în baza dispoziţiilor art. 133 pct. 2, raportat la art. 135 alin. (1) C. proc. civ., Înalta Curte reţine următoarele:

Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Sectorului 5 Bucureşti, la 22 iunie 2021, sub nr. x/2021, contestatorul Ministerul Finanţelor a formulat contestaţie la executare, în contradictoriu cu intimatul A., împotriva actelor de executare silită emise de B., în dosarul execuţional nr. x/2020 şi a executării silite înseşi, precum şi împotriva încheierii de încuviinţare a executării silite nr. 896/2021 din 24 februarie 2021, pronunţată de Judecătoria Oradea, în dosarul nr. x/2021, solicitând instanţei să dispună: 1) admiterea contestaţiei la executare, anularea actelor de executare silită emise de B. în dosarul execuţional nr. x/2020, a executării silite înseşi, precum şi a încheierii de încuviinţare a executării silite nr. 896/2021 din 24 februarie 2021, pronunţată de Judecătoria Oradea în dosarul nr. x/2021; 2) admiterea cererii de întoarcere a executării silite şi restabilirea situaţiei anterioare.

Se reţine că, prin decizia nr. 291 din 11 februarie 2021, pronunţată în dosarul nr. x/2020 de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, în soluţionarea conflictului negativ de competenţă ivit între Judecătoria Oradea şi Judecătoria Arad privind încuviinţarea cererii de intervenţie la executarea silită, formulată de creditorul intervenient A., în dosarul execuţional nr. x/2020 împotriva debitorilor Ministerul Justiţiei, Ministerul Finanţelor Publice, Tribunalul Bihor şi Curtea de Apel Oradea, a fost stabilită competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Judecătoriei Arad.

Drept urmare, Judecătoria Arad a încuviinţat executarea silită prin încheierea nr. 3611 din 8 aprilie 2021, fiind astfel stabilită instanţa de executare în favoarea acesteia.

Potrivit art. 712 alin. (1) C. proc. civ., "Împotriva executării silite, precum şi împotriva oricărui act de executare se poate face contestaţie de cei interesaţi sau vătămaţi prin executare", iar conform art. 651 alin. (3) C. proc. civ., astfel cum a fost modificat prin art. I pct. 6 din O.U.G. nr. 1/2016:

"Instanţa de executare soluţionează cererile de încuviinţare a executării silite, contestaţiile la executare, precum şi orice alte incidente apărute în cursul executării silite, cu excepţia celor date de lege în competenţa altor instanţe sau organe.".

Contestaţia la executare este de competenţa exclusivă a instanţei de executare, aşa cum rezultă din prevederile art. 714 alin. (1), coroborate cu cele ale art. 651 alin. (3) C. proc. civ., astfel cum au fost modificate prin art. I pct. 6 din O.U.G. nr. 1/2016.

Cum cererea de încuviinţare a executării silite a fost admisă prin încheierea nr. 3611 din 8 aprilie 2021 a Judecătoriei Arad, desemnată instanţă de executare în urma regulatorului de competenţă, soluţionarea contestaţiei la executare revine acestei instanţe potrivit principiului unicităţii instanţei de executare, care presupune că una şi aceeaşi instanţă soluţionează atât cererile de încuviinţare a executării silite, cât şi contestaţiile la executare, precum şi orice alte incidente apărute în cursul executării silite, cu excepţia celor date de lege în competenţa altor instanţe sau organe, potrivit celor prevăzute de art. 651 alin. (3) C. proc. civ.

Faţă de argumentele expuse şi de dispoziţiile art. 135 alin. (4) C. proc. civ., Înalta Curte va stabili competenţa de soluţionare a contestaţiei la executare în favoarea Judecătoriei Arad.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Stabileşte competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Judecătoriei Arad.

Definitivă.

Pronunţată astăzi, 13 octombrie 2022, prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor, prin mijlocirea grefei, conform art. 402 C. proc. civ.