Negative jurisdictional conflict resolved: exclusive enforcement-challenge jurisdiction fixed with Cluj court, debtor's objection admitted there.

Şedinţa publică din data de 13 octombrie 2022

Asupra conflictului negativ dedus judecăţii, constată următoarele:

Prin contestaţia la executare înregistrată pe rolul Judecătoriei Cluj-Napoca la 2 februarie 2022, sub nr. x/2022, contestatorul Inspectoratul General al Poliţiei Române a solicitat, în contradictoriu cu intimatul A., anularea încheierii de stabilire a drepturilor salariale, a încheierii de stabilire a cheltuielilor de executare silită şi a somaţiei de plată, în sensul reducerii cheltuielilor de executare silită prin diminuarea cuantumului cheltuielilor necesare desfăşurării executării silite şi a onorariului de executare silită; anularea onorariului cuvenit expertului contabil; suspendarea executării silite privind încheierile emise în dosarul de executare nr. 25/2021 al BEJ B. şi suspendarea cheltuielilor de executare.

Prin sentinţa civilă nr. 3717 din 16 iunie 2022, Judecătoria Cluj Napoca a admis excepţia de necompetenţă teritorială, invocată din oficiu, şi a declinat competenţa de soluţionare a cererii, în favoarea Judecătoriei Sectorului 2 Bucureşti.

În motivarea soluţiei pronunţate, instanţa a reţinut incidenţa dispoziţiilor art. 714 alin. (1) şi 651 alin. (1) C. proc. civ., care determină o competenţă teritorială exclusivă a instanţei de executare, respectiv a judecătoriei în a cărei circumscripţie se află, la data sesizării organului de executare, domiciliul sau sediul debitorului.

Ca situaţie de fapt, a constatat că secţia Regională de Poliţie Transporturi Cluj prin Inspectoratul General al Poliţiei Române a fost obligată prin titlul executoriu pus în executare, însă contestatorul IGPR afirmă că are calitatea de debitor în procedura execuţională demarată în dosarul nr. x/2021 al BEJ B., fiind instituţia care deţine patrimoniu susceptibil de executare silită, în timp ce secţia Regională de Poliţie Transporturi Cluj acţionează doar în calitate de reprezentant la nivel teritorial pentru Inspectorat, fiind o structură fără personalitate juridică şi fără patrimoniu.

În raport de aceste aspecte, instanţa a reţinut că Inspectoratul General al Poliţiei Române are calitatea de debitor şi având în vedere că sediul social al acestuia se află în circumscripţia Judecătoriei Sectorului 2 Bucureşti, a declinat competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea acestei instanţe.

Învestită prin declinare, Judecătoria Sectorului 2 Bucureşti a pronunţat sentinţa civilă nr. 9860 din 27 iulie 2022, prin care a admis excepţia de necompetenţă teritorială, invocată din oficiu, a declinat competenţa de soluţionare a cererii în favoarea Judecătoriei Cluj- Napoca, a constatat ivit conflictul negativ de competenţă şi a dispus înaintarea dosarului Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, în vederea soluţionării conflictului de competenţă.

În motivarea hotărârii pronunţate, ca situaţie de fapt, a reţinut că, prin încheierea civilă nr. 1675/CC din 11 februarie 2021, pronunţată în dosarul nr. x/2018, Judecătoria Cluj-Napoca a admis cererea de încuviinţare a executării silite a debitorului contestator, formulate de exeutorul judecătoresc în folosul creditorului intimat.

În drept, a apreciat că sunt incidente dispoziţiile art. 714 alin. (1) şi art. 651 alin. (1) şi (3) C. proc. civ., care determină o competenţă teritorială exclusivă a instanţei de executare, respectiv a judecătoriei în a cărei circumscripţie se află, la data sesizării organului de executare, domiciliul sau sediul debitorului, instanţă ce soluţionează cererile de încuviinţare a executării silite, contestaţiile la executare şi orice alte incidente apărute în cursul executării silite.

A reţinut şi considerentele Deciziei nr. 20/2021, pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie în recursul în interesul legii, precum şi ale unei decizii de speţă ale aceleiaşi instanţe, apreciind că, şi în situaţia în care nu există o pluralitate de debitori, viziunea instanţei supreme în materie trebuie respectată, respectiv trebuie apreciat că instanţa care soluţionează contestaţia la executare este instanţa care a încuviinţat executarea silită.

Instanţa a considerat că doar în ceea ce priveşte competenţa instanţei de executare în contestaţia la executare interesează instanţa care a încuviinţat executarea silită, indiferent dacă era sau nu competentă să o încuviinţeze, întrucât motivul de nulitate a încheierii pronunţate, pentru necompetenţa instanţei de executare, poate fi invocat şi trebuie analizat, conform art. 712 alin. (3) C. proc. civ.

Cu privire la conflictul negativ de competenţă, cu a cărui judecată a fost legal sesizată în baza dispoziţiilor art. 133 pct. 2, raportat la art. 135 alin. (1) C. proc. civ., Înalta Curte reţine următoarele:

Prin contestaţia la executare înregistrată pe rolul Judecătoriei Cluj-Napoca la 2 februarie 2022, sub nr. x/2022, contestatorul Inspectoratul General al Poliţiei Române a solicitat, în contradictoriu cu intimatul A., anularea încheierii de stabilire a drepturilor salariale, a încheierii de stabilire a cheltuielilor de executare silită şi a somaţiei de plată, în sensul reducerii cheltuielilor de executare silită prin diminuarea cuantumului cheltuielilor necesare desfăşurării executării silite şi a onorariului de executare silită; anularea onorariului cuvenit expertului contabil; suspendarea executării silite privind încheierile emise în dosarul de executare nr. 25/2021 al BEJ B. şi suspendarea cheltuielilor de executare.

Potrivit art. 712 alin. (1) C. proc. civ., "Împotriva executării silite, precum şi împotriva oricărui act de executare se poate face contestaţie de cei interesaţi sau vătămaţi prin executare", iar conform art. 651 alin. (3) C. proc. civ., astfel cum a fost modificat prin art. I pct. 6 din O.U.G. nr. 1/2016:

"Instanţa de executare soluţionează cererile de încuviinţare a executării silite, contestaţiile la executare, precum şi orice alte incidente apărute în cursul executării silite, cu excepţia celor date de lege în competenţa altor instanţe sau organe.".

Contestaţia la executare este de competenţa exclusivă a instanţei de executare, aşa cum rezultă din prevederile art. 714 alin. (1), coroborate cu cele ale art. 651 alin. (3) C. proc. civ., astfel cum au fost modificate prin art. I pct. 6 din O.U.G. nr. 1/2016.

Totodată, conform dispoziţiilor art. 651 alin. (1) C. proc. civ., instanţa de executare este judecătoria în a cărei circumscripţie se află, la data sesizării organului de executare, domiciliul sau, după caz, sediul debitorului.

În speţă, Judecătoria Cluj Napoca, prin încheierea nr. 1675/CC din 11 februarie 2021, pronunţată în dosarul nr. x/2018, a admis cererea formulată de petentul BEJ B. şi a încuviinţat executarea silită formulată de creditorul C. împotriva debitorilor secţia Regională de Poliţie Transporturi Cluj prin Inspectoratul General al Poliţiei Române, în temeiul titlurilor executorii constând în sentinţa civilă nr. 130/2020 a Tribunalului Bistriţa Năsăud şi decizia civilă nr. 1350/2020 a Curţii de Apel Cluj.

Cum cererea de încuviinţare a executării silite a fost admisă prin încheierea din 11 februarie 2021 a Judecătoriei Cluj-Napoca, competenţa de soluţionare a cauzei având ca obiect contestaţie la executare, revine acestei instanţe care a încuviinţat executarea silită, ca instanţă de executare, potrivit principiului unicităţii instanţei de executare, care presupune că una şi aceeaşi instanţă soluţionează atât cererile de încuviinţare a executării silite, cât şi contestaţiile la executare, precum şi orice alte incidente apărute în cursul executării silite, cu excepţia celor date de lege în competenţa altor instanţe sau organe, potrivit celor prevăzute de art. 651 alin. (3) C. proc. civ.

Prin urmare, odată stabilită instanţa de executare în raport cu criteriile teritoriale prevăzute art. 651 alin. (2) C. proc. civ., aceasta va rămâne aceeaşi pe întreaga procedură, fiind unica instanţă competentă material şi teritorial a soluţiona toate cererile şi incidentele apărute în cursul executării silite, cu excepţia cazurilor în care legea prevede în mod expres altfel.

În acest sens, s-a pronunţat şi Decizia nr. 20 din 27 septembrie 2021, în dosarul nr. x/2021, de către Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul pentru soluţionarea recursului în interesul legii, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1083 din 11 noiembrie 2021, prin care s-a stabilit că: "În interpretarea şi aplicarea unitară a dispoziţiilor art. 651 alin. (1), art. 666, art. 712, art. 714 şi art. 112 din C. proc. civ., instanţa de executare competentă teritorial să soluţioneze contestaţia la executare propriu-zisă formulată de unul dintre debitorii la care se referă titlul executoriu este judecătoria care a încuviinţat executarea silită a acelui titlu executoriu, în afara cazurilor în care legea dispune altfel.". Astfel, potrivit celor reţinute în această decizie, s-a statuat la paragraful 71 că "..ulterior admiterii cererii de încuviinţare a executării silite, calitatea de instanţă de executare a instanţei care a încuviinţat executarea nu doar că este câştigată, dar şi rămâne aceeaşi pe întreaga durată a procedurii execuţionale.

Câtă vreme nu există o situaţie de excepţie dată de lege în competenţa altei instanţe decât cea de executare, la care face referire teza finală a alin. (3) al art. 651 C. proc. civ., reţinând decizia pronunţată în procedura de unificare a practicii judiciare, Înalta Curte constată că Judecătoria Cluj-Napoca este instanţa competentă teritorial să soluţioneze contestaţia la executare dedusă judecăţii.

Faţă de argumentele expuse şi de dispoziţiile art. 135 alin. (4) C. proc. civ., Înalta Curte va stabili competenţa de soluţionare a contestaţiei la executare în favoarea Judecătoriei Cluj-Napoca.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Stabileşte competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Judecătoriei Cluj Napoca.

Definitivă.

Pronunţată astăzi, 13 octombrie 2022, prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor, prin mijlocirea grefei, conform art. 402 C. proc. civ.