Legislator Case Law & Legislation
Decizia nr. 1873/2022 AI generated

Conflict of jurisdiction in declaratory death proceedings: last known domicile vs. official registry address

Case Number Decizia nr. 1873/2022
Court / Authority
Jurisdiction Romania (RO)
Decision Date
Outcome Allowed / Granted

Legislator summary

AI generated

The High Court of Cassation and Justice resolved a negative conflict of jurisdiction, ordering that the Court of Câmpulung retain competence to adjudicate the merits of the case, thereby prevailing over the competing claim of the Bucharest Sector 4 Court. The dispute arose from a petition to declare the judicial death of a missing person, with the applicant children initially filing in Câmpulung based on the alleged last known domicile; however, after the initial court declined jurisdiction citing address data from the Ministry of Internal Affairs, the case was transferred to Bucharest, which also declined jurisdiction, triggering the conflict. The decisive legal basis was Article 944 of the Code of Civil Procedure, which grants exclusive territorial jurisdiction to the court of the last known domicile; the Court determined that the missing person's last known domicile was in Câmpulung, relying on a prior divorce decree that established the marital home's location and testimony confirming the individual had not resided at the alternative Bucharest address, while noting that the applicants' attempt to reframe the claim as a "disappearance" declaration under an abrogated decree was legally insufficient to alter the procedural basis.

Legislator headnote

AI generated

art. 944 C. proc. civ, art. 123 alin. (1) din C. proc. civ, art. 944 din C. proc. civ, art. 30 alin. (5) din C. proc. civ, art. 135 alin. (1) C. proc. civ, art. 135 alin. (4) C. proc. civ; Conflict of jurisdiction in declaratory death proceedings: last known domicile vs. official registry address: The dispute arose from a petition to declare the judicial death of a missing person, with the applicant children initially filing in Câmpulung based on the alleged last known domicile; however, after the initial court declined jurisdiction citing address data from the Ministry of Internal Affairs, the case was transferred to Bucharest, which also declined jurisdiction, triggering the conflict. The decisive legal basis was Article 944 of the Code of Civil Procedure, which grants exclusive territorial jurisdiction to the court of the last known domicile; the Court determined that the missing person's last known domicile was in Câmpulung, relying on a prior divorce decree that established the marital home's location and testimony confirming the individual had not resided at the alternative Bucharest address, while noting that the applicants' attempt to reframe the claim as a "disappearance" declaration under an abrogated decree was legally insufficient to alter the procedural basis.

Keywords

AI generated
negative conflict of jurisdiction known domicile alternative territorial jurisdiction Civil Procedure Code justice and home affairs death grant

Cited Legislation

AI generated
AI generated

Key legal questions extracted by Legislator

AI generated
art. 135 alin. (4) C. proc. civ.

Provision cited in the reasoning immediately preceding the dispositive as the legal basis for establishing the competence of the Câmpulung Court to resolve the negative conflict of jurisdiction.

Need to analyze how this precedent applies to your matter?

Cross-reference this judgment against statutes, commentaries, and subsequent citing case law inside Legislator AI.

Open in Legislator →

Full text

Şedinţa publică din data de 13 octombrie 2022

Asupra cauzei de faţă, reţine următoarele:

I. Circumstanţele cauzei

Cererea de chemare în judecată

Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Câmpulung la data de 19 ianuarie 2022, petiţionarii A. şi B., asistaţi legal de mama sa, C., au solicitat instanţei ca prin hotărârea ce se va pronunţa să dispună declararea judecătorească a morţii numitului D., cu ultimul domiciliu cunoscut în judeţul Argeş.

Judecătoria Câmpulung, prin sentinţa civilă nr. 486 din 31 martie 2022, a admis excepţia necompetenţei teritoriale invocată din oficiu şi a declinat competenţa în favoarea Judecătoriei Sectorului 4 Bucureşti.

În motivare, a reţinut incidenţa art. 944 C. proc. civ., faţă de împrejurarea că, potrivit referatului de la fila nr. x, ultimul domiciliu cunoscut al numitului D. a fost în Bucureşti.

Faptul că numitul D. nu mai locuia în comuna Schitu Goleşti, judeţul Argeş este confirmat chiar de conţinutul sentinţei civile nr. 491 din 14 martie 2011 pronunţată de Judecătoria Câmpulung prin care a fost desfăcută căsătoria acestuia, din care rezultă că părăsise domiciliul comun din anul 2010 în căutarea unui loc de muncă, însă după aproximativ două luni şi jumătate de la plecare acesta a încetat orice contact cu familia.

Cauza s-a înregistrat la Judecătoria Sectorului 4 Bucureşti.

La termenul din 16 iunie 2022, petenţii şi au precizat cererea, în sensul că solicită declararea judecătorească a dispariţiei intimatului, potrivit art. 16 şi 17 din Decretul nr. 31/1954.

Instanţa, din oficiu, a invocat excepţia necompetenţei teritoriale a Judecătoriei Sectorului 4 Bucureşti, faţă de dispoziţiile art. 944 şi ale art. 123 alin. (1) din C. proc. civ.

Avocatul petenţilor a solicitat admiterea excepţiei necompetenţei teritoriale a Judecătoriei Sectorului 4 Bucureşti, arătând că, aşa cum a susţinut şi la instanţa care a fost iniţial învestită, ultimul domiciliu al dispărutului se afla pe raza de competenţă a Judecătoriei Câmpulung, respectiv comuna Schitu Goleşti, în jud. Argeş. Mai arată că a depus sentinţa de divorţ dintre cel dispărut şi fosta soţie, sentinţă pronunţată de către Judecătoria Câmpulung şi care a constatat fără nici un dubiu că ultimul domiciliu al părţilor a fost pe raza de competenţă a Judecătoriei Câmpulung.

Reprezentantul Ministerului Public a formulat concluzii de admitere a excepţiei necompetenţei teritoriale a Judecătoriei Sectorului 4 Bucureşti, cu referire la domiciliul intimatului. Mai arată că Judecătoria Câmpulung era competentă să soluţioneze cauza, deoarece intimatul avea, la momentul respectiv, domiciliul în fapt în raza teritorială a acesteia. Prin urmare, fiind ivit conflictul negativ de competenţă, solicită înaintarea dosarului în vederea soluţionării acestuia.

Învestită prin declinare, Judecătoria Sectorului 4 Bucureşti a pronunţat sentinţa civilă nr. 7990 din 16 iunie 2022, prin care a declinat cauza în favoarea Judecătoriei Câmpulung, a constatat ivit conflictul negativ de competenţă şi, suspendând din oficiu judecata cauzei, a trimis dosarul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie în vederea soluţionării conflictului negativ de competenţă.

În motivare, a avut în vedere că art. 944 din C. proc. civ. instituie o competenţă teritorială exclusivă în favoarea instanţei de la ultimul domiciliu cunoscut al persoanei cu privire la care se solicită declararea judecătorească a morţii.

Din lucrările dosarului, instanţa a constatat, din referatul privind verificările în baza de date privind evidenţa persoanelor, aflat la dosarul Judecătoriei Câmpulung, că, în luna iunie 2010 - când petenţii au susţinut că intimatul a încetat legăturile cu aceştia, după care nu au mai aflat alte informaţii despre intimat - numitul D. figura ca având domiciliul în actul de identitate în sectorul 4 al municipiului Bucureşti din anul 2006, însă acesta avea reşedinţa stabilită în comuna Schitu Goleşti, jud. Argeş, în perioada 08.10.2009-07.10.2010.

A constatat că ultimul domiciliu cunoscut al intimatului D., în sensul avut în vedere de C. proc. civ., a fost în comuna Schitu Goleşti, jud. Argeş, aceasta fiind adresa la care intimatul a locuit efectiv până la momentul despărţirii în fapt de fosta soţie.

Împrejurarea că intimatul avea domiciliul în actul de identitate în sectorul 4 al municipiului Bucureşti nu poate conduce la concluzia că după momentul părăsirii domiciliului conjugal din comuna Schitu Goleşti, jud. Argeş, acesta ar fi locuit la domiciliul din sectorul 4 al municipiului Bucureşti, cum rezultă din declaraţiile persoanelor audiate, care au declarat că intimatul nu ar fi locuit la acea adresă.

În plus, a avut în vedere faptul că, potrivit adresei emise de Inspectoratul de Poliţie Judeţului Argeş, secţia de Poliţie Rurală nr. 14 Schitu Goleşti, în urma interogării aplicaţiei informatice "Evidenţa Persoanelor Urmărite", numitul D. figurează ca persoană dispărută din 21.08.2010 în Cipru.

Având în vedere toate aceste împrejurări, instanţa reţine că ultimul domiciliu cunoscut al intimatului D. a fost în comuna Schitu Goleşti, jud. Argeş, astfel încât, în temeiul dispoziţiilor art. 944 din C. proc. civ., competenţa teritorială în soluţionarea prezentei cauze aparţine Judecătoriei Câmpulung.

În ceea ce priveşte cererea modificatoare din data de 16 iunie 2022, prin care petenţii au solicitat ca instanţa să dispună declararea judecătorească a dispariţiei numitului D., aceasta reprezintă o cerere adiţională, în sensul dispoziţiilor art. 30 alin. (5) din C. proc. civ., astfel încât sunt incidente dispoziţiile art. 123 alin. (1) din C. proc. civ., potrivit cărora cererile accesorii, adiţionale, precum şi cele incidentale se judecă de instanţa competentă pentru cererea principală, chiar dacă ar fi de competenţa materială sau teritorială a altei instanţe judecătoreşti.

II. Considerentele Înaltei Curţi

Cu privire la conflictul negativ de competenţă, cu a cărui judecată a fost legal sesizată în baza art. 133 pct. 2 raportat la art. 135 alin. (1) C. proc. civ., Înalta Curte reţine următoarele:

Prin prezentul demers judiciar, reclamanţii A. şi B., asistaţi legal de mama C., au solicitat instanţei să dispună declararea judecătorească a morţii numitului D., cu ultimul domiciliu cunoscut în judeţul Argeş.

Înalta Curte reţine că reclamanţii au înţeles să precizeze acţiunea, la termenul din 16 iunie 2022, solicitând declararea judecătorească a dispariţiei intimatului, potrivit art. 16 şi 17 din Decretul nr. 31/1954, arătând că nu au indicii privind moartea acestuia.

Acţiune pentru declararea judecătorească a dispariţiei unei persoane reprezenta acţiunea prin care persoana interesată solicita instanţei judecătoreşti declararea dispariţiei unei persoane fizice care lipseşte de la domiciliul său vreme mai îndelungată şi reprezenta o condiţie de fond, necesară şi prealabilă declarării judecătoreşti a morţii, în ipoteza prevăzută de art. 16 alin. (2) din Decretul nr. 31/1954.

Temeiul de drept al precizării reclamanţilor a fost abrogat la 1 octombrie 2011, când a intrat în vigoare C. civ., în cuprinsul căruia nu a mai fost preluată procedura declarării dispariţiei prin hotărâre judecătoreasă, anterior declarării morţii.

Ca urmare, cererea de chemare în judecată formulată de reclamanţi are ca temei de drept art. 944 - 951 din C. proc. civ., care reglementează Procedura de declarare a morţii, în raport de care se va stabilit şi instanţa competentă.

Potrivit art. 944 C. proc. civ. "Cererea de declarare a morţii unei persoane se introduce la instanţa competentă în a cărei circumscripţie acea persoană a avut ultimul domiciliu cunoscut".

Prin cererea de chemare în judecată s-a susţinut că în luna mai 2010, pârâtul ar fi părăsit domiciliul din judeţul Argeş.

Demersurile întreprinse de reclamanţi nu au avut niciun rezultat, sens în care instanţa a dispus verificarea bazei de date a MAI.

Prin referatul întocmit aflat la dosarul Judecătoriei Câmpulung, a reieşit că ultimul domiciliu activ al numitului D. a fost în Bucureşti, Aleea x, apartament 18, iar reşedinţa acestuia în perioada 8 octombrie 2009 - 7 octombrie 2010 a fost în Argeş, comuna Schitu Goleşti.

Susţineile apărătorului petiţionarilor din şedinţa de judecată din 31 martie 2022 de la Judecătoria Câmpulung şi din şedinţa din 16 iunie 2022 a Judecătoriei Sectorului 4 Bucureşti, în sensul că ar fi locuit în Bucureşti, dar ulterior s-ar fi mutat în Argeş au fost dovedite, prin cele reţinute prin sentinţa de divorţ.

Această hotărâre judecătorească, a fost pronunţată la 14 martie 2011 şi se află depusă la dosarul Judecătoriei Câmpulung, în cuprinsul său reţinându-se că ultimul domiciliu comun al părţilor a fost în Câmpulung.

Pentru aceste considerente, în temeiul art. 135 alin. (4) C. proc. civ., Înalta Curte va stabili competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Judecătoriei Câmpulung, secţia Civilă, ca instanţă în a cărei rază teritorială s-a aflat ultimul domiciliul cunoscut al persoanei a cărei declarare judecătorească a morţii se solicită.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Stabileşte competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Judecătoriei Câmpulung.

Definitivă.

Pronunţată astăzi, 13 octombrie 2022, prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor de către grefa instanţei.