Negative Jurisdictional Conflict Resolved in Favor of Oradea Court Over Insurer's Seat in Third-Party Damage Claim

Şedinţa publică din data de 13 octombrie 2022

Asupra cauzei de faţă, reţine următoarele:

I. Circumstanţele cauzei

Cererea de chemare în judecată

Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Oradea la data de 13 septembrie 2021, reclamanta A., în contradictoriu cu pârâta B. S.A. şi cu intervenientul forţat C., a solicitat instanţei obligarea pârâtei la plata sumei de 15.000 de RON, reprezentând contravaloarea reparaţiilor necesare aducerii la starea anterioară a autoturismului acesteia şi a penalităţilor de întârziere în cuantum de 0,2% pentru fiecare zi de întârziere până la data achitării efective a prejudiciului, începând cu data producerii evenimentului, respectiv 26 iunie 2021, precum şi la plata cheltuielilor de judecată.

Pârâta a depus întâmpinare, solicitând respingerea acţiunii, în principal ca fiind formulată de o persoană fără calitate procesuală activă/formulată împotriva unei persoane fără calitate procesuală pasivă, iar în subsidiar ca neîntemeiată; a invocat excepţia necompetenţei teritoriale a Judecătoriei Oradea, considerând că instanţa competentă să judece acest litigiu este instanţa de la sediul pârâtei, respectiv Judecătoria Sectorului 4 Bucureşti.

Prin sentinţa civilă nr. 2438 din 28 aprilie 2022, Judecătoria Oradea, secţia Civilă a declinat competenţa în favoarea Judecătoriei Sectorului 4 Bucureşti.

În motivare, a reţinut că incidenţa dispoziţiilor art. 107 alin. (1) din C. proc. civ., întrucât reclamanta îşi întemeiază acţiunea pe dispoziţiile art. 1357 C. civ. privind răspunderea civilă delictuală pentru fapta proprie şi pe dispoziţiile unor acte normative abrogate, respectiv Legea nr. 136/1995 privind asigurările şi reasigurările din România şi Norma ASF nr. 23/2014.

Din cererea de chemare în judecată, instanţa a reţinut că reclamanta înţelege să antreneze răspunderea pârâtei B. S.A. pentru prejudiciile suferite în urma unui accident din data de 26 iunie2021, care a avut loc pe DN 76 în localitatea Ceica, judeţul Bihor. Ca urmare, a constatat că este o competenţă teritorială alternativă, fiind deopotrivă competente atât instanţa de la locul producerii accidentului, respectiv Judecătoria Beiuş, cât şi instanţa de la sediul pârâtei din municipiul Bucureşti, care este în aria de competenţă teritorială a Judecătoriei Sectorului 4 Bucureşti.

Cauza a fost înregistrată pe rolul Judecătoriei Sectorului 4 Bucureşti la data de 7 iunie 2022, sub acelaşi număr.

Prin notele de şedinţă depuse de la data de 13 iulie 2022, reclamanta a invocat excepţia necompetenţei teritoriale a Judecătoriei Sectorului 4 Bucureşti, solicitând declinarea soluţionării cauzei în favoarea Judecătoriei Oradea.

Învestită prin declinare, Judecătoria Sectorului 4 Bucureşti, secţia Civilă, prin sentinţa civilă nr. 10011 din 26 iulie 2022, a declinat competenţa în favoarea Judecătoriei Oradea, a constatat ivit conflictul negativ de competenţă şi, suspendând din oficiu judecata cauzei, a trimis dosarul la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie în vederea soluţionării conflictului negativ de competenţă.

În motivare, a reţinut că, în cuprinsul cererii de chemare în judecată, reclamanta a arătat că este terţ prejudiciat faţă de accidentul rutier din data de 26.06.2021, fiind invocate în susţinerea cererii dispoziţiile Legii nr. 132/2017 privind asigurarea obligatorie de răspundere civilă auto pentru prejudicii produse terţilor prin accidente de vehicule şi tramvaie, din care instanţa constată că este incident un caz de competenţă teritorială alternativă.

S-a reţinut incidenţa art. 115 alin. (1) din C. proc. civ., care prevede că "în materie de asigurare, cererea privitoare la despăgubiri se va putea face şi la instanţa în circumscripţia căreia se află: 1. domiciliul sau sediul asiguratului; 2. bunurile asigurate; 3. locul unde s-a produs riscul asigurat."

De asemenea, alin. (3) al aceloraşi dispoziţii prevede că "în materia asigurării obligatorii de răspundere civilă, terţul prejudiciat poate introduce acţiune directă şi la instanţa domiciliului sau, după caz, a sediului său."

Prin urmare, reclamanta are un drept de opţiune, putând alege între mai multe instanţe deopotrivă competente, conform art. 116 din C. proc. civ.

Or, în cazul de faţă, reclamanta şi-a exercitat acest drept prin înregistrarea cererii pe rolul Judecătoriei Oradea, această instanţă fiind competentă potrivit art. 115 alin. (3) din C. proc. civ., întrucât domiciliul reclamantei, situat în comuna Toboliu, jud. Bihor, intră în circumscripţia acestei instanţe, astfel cum rezultă din Hotărârea Plenului CSM nr. 102 din data de 10.06.2021 privind stabilirea localităţilor care fac parte din circumscripţiile judecătoriilor din fiecare judeţ.

În consecinţă, din moment ce instanţa aleasă era competentă teritorial să judece cererea, aceasta nu putea admite excepţia necompetenţei teritoriale şi declina cauza în favoarea altei instanţe, chiar dacă sediul pârâtei se afla în circumscripţia Judecătoriei Sectorului 4 Bucureşti.

II. Considerentele Înaltei Curţi

Examinând conflictul negativ de competenţă cu a cărui judecată a fost legal sesizată, în temeiul dispoziţiilor art. 133 pct. 2 coroborate cu cele ale art. 135 alin. (1) din C. proc. civ., Înalta Curte reţine următoarele:

Obiectul cererii de chemare în judecată îl reprezintă acţiunea prin care reclamanta a solicitat obligarea pârâtei la plata contravalorii reparaţiilor necesare aducerii la starea anterioară a autoturismului, cu penalităţi de întârziere şi cheltuieli de judecată.

În acest context, se reţine că sunt incidente dispoziţiile art. 115 alin. (3) C. proc. civ., potrivit cărora în materia asigurării obligatorii de răspundere civilă, terţul prejudiciat poate introduce acţiune directă şi la instanţa domiciliului sau, după caz, sediului său.

Aşadar, potrivit textului de lege sus-menţionat, în materia asigurării obligatorii de răspundere civilă, competenţa teritorială de soluţionare a cauzelor este una alternativă.

Art. 116 C. proc. civ. prevede că, în toate cazurile de competenţă teritorială alternativă, alegerea între mai multe instanţe deopotrivă competente aparţine reclamantului.

Cum reclamanta din cauza pendinte are calitatea de terţ prejudiciat, îi revine posibilitatea de a alege, pentru introducerea acţiunii, între instanţele deopotrivă competente, în circumscripţia cărora se află fie domiciliul sau sediul pârâtului, în temeiul art. 107 C. proc. civ., fie domiciliul sau, după caz, a sediului său, în baza art. 115 alin. (3) C. proc. civ.

Ca atare, cum reclamanta A., domiciliată în jud. Bihor, în aplicarea art. 116 C. proc. civ., a înţeles să introducă acţiunea la instanţa competentă, potrivit art. 115 alin. (3) C. proc. civ., respectiv la Judecătoria Oradea, instanţă în a cărei circumscripţie îşi are domiciliul, acestei judecătorii îi revine competenţa să soluţioneze cauza.

În raport de considerentele expuse, Înalta Curte, în temeiul art. 135 C. proc. civ., va stabili competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Judecătoriei Oradea.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Stabileşte competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Judecătoriei Oradea.

Definitivă.

Pronunţată astăzi, 13 octombrie 2022, prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor de către grefa instanţei.