Eligibility for post-military service benefits under Law 309/2002 based on service in General Directorate of Labor detachments
Legislator summary
AI generatedThe Supreme Court of Romania dismissed the appellant's appeal, thereby upholding the appellate court’s decision that rejected the plaintiff’s action. The dispute concerned a challenge to an administrative decision by a county pension house, which denied the plaintiff the status of a beneficiary under Law No. 309/2002 for the period between April 1954 and November 1956; the plaintiff argued that he had served in labor detachments under the General Directorate of Labor, a condition for receiving benefits. The court found the appeal unfounded, holding that the lower instances correctly determined that the specific military unit listed on the plaintiff's military booklet was not registered as a labor detachment within the relevant administrative framework during the statutory period (1950–1961), as confirmed by archival records, thus disqualifying him from the benefits provided by Article 1 of Law No. 309/2002.
Legislator headnote
AI generatedart. 1 din Legea nr. 309/2002; Eligibility for post-military service benefits under Law 309/2002 based on service in General Directorate of Labor detachments: Or, potrivit art. 1 din Legea nr. 309/2002 beneficiază de prevederile legii, persoana, cetățean român, care a efectuat stagiul militar în detașamente de muncă din cadrul Direcției Generale a Serviciului Muncii, în perioada 1950 - 1961.
Keywords
AI generatedCited Legislation
AI generatedRelated Decisions
AI generatedFull text
Asupra recursului de față;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin acțiunea înregistrată la 26 august 2004, sub nr. 1143/A/2004, la Curtea de Apel Craiova, secția de contencios administrativ, reclamantul L.V. a chemat în judecată Casa Județeană de Pensii Mehedinți, pentru ca în contradictoriu cu aceasta, să se dispună anularea hotărârii nr. 184 din 26 noiembrie 2002 și obligarea la emiterea unei noi hotărâri prin care să i se recunoască calitatea de beneficiar al prevederilor art. 1 din Legea nr. 309/2002, pentru perioada 19 aprilie 1954 - 20 noiembrie 1956.
În motivarea acțiunii s-a precizat de către reclamant, că hotărârea pronunțată de pârâtă este nelegală, întrucât în perioada precizată a efectuat stagiul militar în detașamentele de muncă din cadrul Direcției Generale a Serviciului Muncii, situație dovedită cu livretul militar.
Curtea de Apel Craiova, prin sentința nr. 607, pronunțată la 21 octombrie 2004, a respins acțiunea formulată de reclamant, reținând, în esență, că din actele de la dosar, rezultă că reclamantul nu a efectuat stagiul militar în perioada solicitată prin acțiune, în detașamentele de muncă din cadrul Direcției Generale a Serviciului Muncii.
Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs, reclamantul, invocând nelegalitatea sentinței, fără a-i aduce, însă, o critică efectivă, arătând doar că cererea sa este întemeiată, întrucât și alte persoane, împreună cu care a efectuat stagiul militar, au beneficiat de drepturile conferite de Legea nr. 309/2002.
Recursul este nefondat.
Din verificarea actelor dosarului, se constată că hotărârea atacată cu recurs este legală și temeinică.
Recurentul-reclamant nu a desfășurat activitate în detașamente de muncă din cadrul Direcției Generale a Serviciului Muncii, așa cum corect a reținut instanța de fond, întrucât U.M. 04600, din care a făcut parte și unde a avut gradul de soldat, conform livretului militar nu figurează ca detașament de muncă în cadrul Direcției Generale a Serviciului Muncii (1950 - 1961).
Acest lucru o dovedește adresa de răspuns emisă de Arhivele Statului, către instanța de fond.
Or, potrivit art. 1 din Legea nr. 309/2002 beneficiază de prevederile legii, persoana, cetățean român, care a efectuat stagiul militar în detașamente de muncă din cadrul Direcției Generale a Serviciului Muncii, în perioada 1950 - 1961.
Astfel fiind, recursul va fi respins, sentința atacată fiind legală și temeinică.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge recursul declarat de L.V. împotriva sentinței civile nr. 607 din 21 octombrie 2004 a Curții de Apel Craiova, secția de contencios administrativ, ca nefondat.
Pronunțată în ședință publică, astăzi 14 februarie 2005.