Consumer payment order: Territorial jurisdiction at defendant's domicile vs. exclusive consumer jurisdiction under Art. 121 Civil Procedure Code

Şedinţa publică din data de 6 octombrie 2022

Asupra conflictului de faţă constată următoarele:

I. Circumstanţele cauzei:

1. Obiectul cauzei:

Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Sectorului 5 Bucureşti, secţia a II-a civilă, la 12.07.2021, sub nr. x/2021, creditoarea A. a chemat în judecată debitoarea S.C. B. S.R.L., solicitând instanţei emiterea unei ordonanţe de plată prin care aceasta să fie obligată la plata sumei de 2614 RON, reprezentând contravaloarea achiziţionării unui frigider, aferentă facturii nr. x/27.05.2021; dobânzile, cât şi penalităţile legale aferente intervalului de timp de la scadenţa returnării sumei achitate, respectiv 21.06.2021 şi până la stingerea integrală a debitului; plata cheltuielilor de judecată, precum şi a cheltuielilor de corespondenţă; restituirea contravalorii transportului 255,61 RON; restituirea sumei de 400 RON, privind voucherul pentru un EEE uzat echivalent.

2. Hotărârile care au generat conflictul negativ de competenţă

2.1. Prin sentinţa civilă nr. 8818 din 28.10.2021, Judecătoria Sectorului 5 Bucureşti a admis excepţia necompetenţei teritoriale, invocată din oficiu şi a declinat, în favoarea Judecătoriei Sibiu, competenţa de soluţionare a acţiunii.

Pentru a pronunţa această hotărâre, Judecătoria Sectorului 5 Bucureşti a reţinut, în esenţă, că faţă de dispoziţiile art. 121 C. proc. civ., prezenta cerere de emitere a ordonanţei de plată este de competenta exclusivă a instanţei de la domiciliul creditoarei consumator.

Prin urmare, în raport de obiectul cererii şi art. 121 C. proc. civ., competenţa de soluţionare a cauzei aparţine instanţei în raza căreia domiciliază debitoarea consumator - Judecătoria Sibiu.

2.2. Învestită cu soluţionarea cauzei după declinare, Judecătoria Sibiu a pronunţat sentinţa civilă nr. 3474 din 14.07.2022, prin care a admis excepţia necompetenţei sale teritoriale şi a declinat competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Judecătoriei Sectorului 5 Bucureşti.

A constatat ivit conflictul negativ de competenţă şi a dispus înaintarea dosarului la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie pentru soluţionarea acestuia.

În motivare, s-a reţinut, în esenţă, că sunt incidente dispoziţiile art. 113 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., fiind instituită, aşadar, o competentă teritorială alternativă, în favoarea instanţei de la domiciliul consumatorului, care devine competentă să soluţioneze cererile enumerate în articolul mai sus citat, nefiind exclusă însă competenţa teritorială a instanţei de drept comun, respectiv instanţa de la sediul pârâtului.

În speţă, cererea de chemare în judecată este formulată de un consumator împotriva unui profesionist, iar creditoarea-consumatoare a ales, în concordanţă cu dispoziţiile art. 116 C. proc. civ., să introducă cererea la instanţa de la sediul profesionistului B. S.R.L., respectiv la Judecătoria Sectorului 5 Bucureşti (extras ONRC, fila x) care este competentă teritorial potrivit regulii generale instituite de art. 107 din acelaşi cod.

Or, prin depunerea cererii de chemare în judecată la Judecătoria Sectorului 5 Bucureşti, creditoarea şi-a exercitat dreptul de a alege între instanţe deopotrivă competente, fixând în mod definitiv competenţa teritorială de soluţionare a cauzei în favoarea instanţei de la sediul pârâtei.

II. Considerentele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie cu privire la prezentul conflict negativ de competenţă:

Cu privire la conflictul negativ de competenţă cu a cărui judecată a fost legal sesizată în condiţiile art. 135 alin. (1) C. proc. civ., Înalta Curte reţine următoarele:

Obiectul cererii de chemare în judecată vizează solicitarea creditoarei A., adică a consumatorului, de obligare a debitoarei B. S.R.L., pe cale procedurii speciale privind ordonanţa de plată, la plata unei sume de bani, ca urmare a achiziţionării unui aparat electrocasnic despre care creditoarea pretinde că este nefuncţional, acţiunea fiind declanşată de creditoarea consumatoare împotriva unui profesionist, respectiv societatea comercială de la care a fost achiziţionat aparatul, în temeiul dispoziţiilor O.U.G. nr. 34/2014 privind drepturile consumatorilor privind contractele încheiate cu profesioniştii.

Înalta Curte reţine că prezentul conflict negativ de competenţă a avut ca reper aprecierile diferite ale celor două instanţe cu privire la dispoziţiile legale incidente în speţă, respectiv Judecătoria Sectorului 5 Bucureşti a dat eficienţă dispoziţiilor art. 121 C. proc. civ., în timp ce Judecătoria Sibiu a reţinut aplicabilitatea prevederilor art. 113 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ.

Regula generală în materia competenţei teritoriale se regăseşte în art. 107 alin. (1) C. proc. civ., conform căruia:

"Cererea de chemare în judecată se introduce la instanţa în a cărei circumscripţie domiciliază sau îşi are sediul pârâtul, dacă legea nu prevede altfel."

Cu toate acestea, dispoziţiile art. 113 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ. reglementează un caz de competenţă alternativă, stabilind că este deopotrivă competentă şi instanţa domiciliului consumatorului, în cererile având ca obiect executarea, constatarea nulităţii absolute, anularea, rezoluţiunea, rezilierea sau denunţarea unilaterală a contractului încheiat cu un profesionist sau în cererile având ca obiect repararea pagubelor produse consumatorilor.

Prin dispoziţiile art. 116 C. proc. civ., în materie de competenţă teritorială alternativă, legiuitorul a prevăzut că reclamantul este acela care are alegerea între două sau mai multe instanţe, deopotrivă competente, ceea ce înseamnă că instanţa nu ar putea dispune din oficiu sau la cererea pârâtului, declinarea competenţei.

Or, în speţă, alegerea reclamantei între instanţele deopotrivă competente, potrivit textelor de lege menţionate, manifestată prin depunerea cererii de chemare în judecată la Judecătoria Sectorului 5 Bucureşti, în a cărei circumscripţie se află sediul pârâtei, nu poate fi înlăturată de către instanţă, raportat la caracterul de ordine privată al normelor de competenţă teritorială incidente, astfel încât, opţiunea materializată prin depunerea cererii la oricare dintre instanţele deopotrivă competente, determină în mod definitiv fixarea competenţei în favoarea acelei instanţe.

În cauză nu sunt incidente dispoziţiile art. 121 C. proc. civ., invocate de Judecătoria Sectorului 5 Bucureşti, care stabilesc o competenţă teritorială exclusivă în favoarea instanţei de la domiciliul consumatorului, întrucât acestea vizează ipoteza unei cereri introduse de un profesionist împotriva unui consumator, iar nu situaţia inversă, a cererilor introduse de un consumator împotriva unui profesionist, cum este cazul în prezenta speţă.

Pentru considerentele înfăţişate, în temeiul prevederilor art. 135 alin. (4) C. proc. civ., competenţa de soluţionare a cauzei va fi stabilită în favoarea Judecătoriei Sectorului 5 Bucureşti.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Stabileşte competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Judecătoriei Sectorului 5 Bucureşti, secţia a II-a civilă.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 6 octombrie 2022.