Territorial jurisdiction in judicial interdiction proceedings governed by effective residence rather than registered domicile under Civil Procedure Code Article 114

Şedinţa publică din data de 6 octombrie 2022

Asupra conflictului negativ de competenţă de faţă, constată următoarele:

I. Circumstanţele cauzei

1. Cererea de chemare în judecată

Prin cererea de chemare în judecată înregistrată pe rolul Judecătoriei Sectorului 3 Bucureşti la 05.01.2021, sub nr. x/2021, reclamanta A. a solicitat instituirea curatelei în privinţa pârâtei B. şi numirea reclamantei în calitate de curator al pârâtei.

2. Hotărârile care au generat conflictul de competenţă

2.1. Prin sentinţa civilă nr. 1267/11.04.2022, pronunţată de Judecătoria Sectorului 3 Bucureşti, a fost admisă excepţia de necompetenţă teritorială, invocată din oficiu, fiind declinată competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Judecătoriei Bacău.

În motivarea soluţiei, instanţa a reţinut că în raport cu prevederile art. 114 alin. (1) C. proc. civ., pârâta are domiciliul în circumscripţia Municipiului Bacău, astfel că a fost declinată competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Judecătoriei Bacău.

2.2. Judecătoria Bacău, prin sentinţa civilă nr. 3354 din 20.06.2022, a admis excepţia necompetenţei sale teritoriale şi a declinat, la rândul său, competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Judecătoriei Sectorului 3 Bucureşti.

A constatat ivit conflictul negativ de competenţă şi a dispus înaintarea dosarului la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie pentru soluţionarea acestuia.

Instanţa, în raport cu prevederile art. 936 C. proc. civ., a ţinut seama de locuinţa efectivă a persoanei ocrotite, prin raportare la necesităţile probatorii şi la măsurile de ocrotire ce trebuie dispuse în cauză, circumstanţe în raport de care domiciliul menţionat în cartea de identitate, apare ca fiind lipsit de relevanţă.

Cum pârâta locuieşte efectiv pe raza localităţii Bucureşti, care se află în circumscripţia teritorială a Judecătoriei Sector 3 Bucureşti, a reţinut că aceasta este instanţa competentă teritorial să soluţioneze cererea de punere sub interdicţie judecătorească.

II. Considerentele Înaltei Curţi

Cu privire la conflictul negativ de competenţă, cu a cărui judecată a fost legal sesizată în baza art. 133 pct. 2 raportat la art. 135 alin. (1) din C. proc. civ., Înalta Curte reţine următoarele:

În drept, potrivit dispoziţiilor art. 114 alin. (1) din C. proc. civ.:

"Dacă legea nu prevede altfel, cererile privind ocrotirea persoanei fizice date de C. civ. în competenţa instanţei de tutelă şi de familie se soluţionează de instanţa în a cărei circumscripţie teritorială îşi are domiciliul sau reşedinţa persoana ocrotită."

Obiectul cererii de chemare în judecată îl constituie punerea sub interdicţie judecătorească a unei persoane, respectiv a pârâtei B..

Se reţine că, în raport de obiectul cererii de chemare în judecată, prezenta cauză se referă la instituţia tutelei interzisului, reglementată de Titlul III al C. civ., intitulat "Ocrotirea persoanei fizice".

Art. 107 alin. (1) C. civ. prevede că procedurile privind ocrotirea persoanei fizice sunt de competenţa instanţei de tutelă şi de familie stabilite potrivit legii, denumită în continuare "instanţă de tutelă".

Având în vedere obiectul cauzei deduse judecăţii, se constată că, în conformitate cu prevederile legale sus-menţionate, competenţa de soluţionare a cauzei revine judecătoriei în a cărei circumscripţie teritorială îşi are domiciliul sau reşedinţa persoana ocrotită, competenţă exclusivă reglementată de dispoziţiile art. 114 alin. (1) C. proc. civ. având caracter de competenţă de ordine publică.

În privinţa noţiunii de domiciliu se reţine că, din punct de vedere procesual, dispoziţiile art. 114 alin. (1) C. proc. civ. trebuie interpretate în sensul că prin domiciliu se înţelege acela pe care o persoană l-a stabilit de fapt, în localitatea în care trăieşte, scopul dispoziţiilor legale referitoare la domiciliu, aşa cum rezultă din dispoziţiile art. 153 C. proc. civ., fiind acela ca părţile aliate în litigiu să poată fi înştiinţate de existenţa procesului, pentru a da eficienţă dreptului la apărare.

De asemenea, dispoziţiile art. 114 alin. (1) C. proc. civ. trebuie raportate la noţiunea de domiciliu, astfel cum este definită de art. 87 C. civ., în capitolul referitor la identificarea persoanei fizice.

Astfel, conform art. 87 din C. civ.:

"domiciliul unei persoanei fizice, în vederea exercitării drepturilor şi libertăţilor sale civile, este acela unde aceasta declară că îşi are locuinţa principală".

Este de necontestat că, potrivit art. 91 alin. (1) C. civ., dovada domiciliului sau a reşedinţei se face cu menţiunile cuprinse în cartea de identitate, potrivit alin. (3) al aceluiaşi articol, prin raportare la alin. (2) al art. 91 C. civ., stabilirea sau schimbarea domiciliului la o altă adresă decât cea din actul de identitate poate fi opusă persoanei care a cunoscut-o prin alte mijloace.

În speţă, Înalta Curte reţine că, aşa cum rezultă din copia cărţii de identitate aflată la dosarul Judecătoriei Sectorului 3 Bucureşti, persoana a cărei punere sub interdicţie este solicitată, pârâta B., la data sesizării Judecătoriei Sectorului 3 Bucureşti, respectiv 05.01.2021, era înregistrată în baza de date a Direcţiei privind evidenţa informatizată a persoanelor cu domiciliul în municipiul Bacău, judeţul Bacău.

Înalta Curte constată însă că persoana pusă sub interdicţie nu locuieşte efectiv la respectiva adresă, ci se află instituţionalizată în cadrul C. situat în Bucureşti, din 07.03.2020, ca urmare a internării sale într-un centru de îngrijire unde se află internată de 2 ani, aspect relevat de înscrisurile aflate la dosarul cauzei, respectiv contractul pentru acordarea de servicii sociale, dosar Judecătoria Sectorului 3 Bucureşti.

Prin urmare, se reţine că, la data formulării prezentei cereri de chemare în judecată, menţiunile cuprinse în cartea de identitate a persoanei puse sub interdicţie nu corespund cu locuinţa efectivă a acesteia.

În consecinţă, în raport de dispoziţiile art. 114 alin. (1) C. proc. civ., coroborat cu dispoziţiile legale mai sus-menţionate, precum şi cu situaţia de fapt ce rezultă din înscrisurile aflate la dosar, se constată că domiciliul persoanei puse sub interdicţie este la locul la care aceasta se găseşte efectiv, respectiv în municipiul Bucureşti, unitate administrativ-teritorială aflată în circumscripţia teritorială a Judecătoriei Sectorului 3 Bucureşti.

În concluzie, faţă de cele sus-menţionate, Înalta Curte constată că revine Judecătoriei Sectorului 3 Bucureşti competenţa teritorială de soluţionare a prezentei cauze.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Stabileşte competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Judecătoriei Sectorului 3 Bucureşti.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 6 octombrie 2022.