Jurisdiction Fixed: Hunedoara Court Must Hear Performance Guarantee Unblocking Claim.
Romania (RO)
Legislator summary
AI generatedThe High Court of Cassation and Justice resolved the negative territorial competence conflict between two lower courts by ruling that the case falls within the jurisdiction of the Hunedoara Court (Judecătoria Hunedoara), which therefore prevails and must hear the case; the Târgu-Mureş Court's declination was overturned. The dispute arose from a claim by a company against a national water administration seeking the unblocking of a performance guarantee account under a services contract, with the Hunedoara Court declining jurisdiction sua sponte based on the defendant's registered seat, and the Târgu-Mureş Court reciprocally declining on grounds that the applicable territorial competence was private-order and thus only the defendant could invoke it. The decisive legal basis was Articles 129(3) and 130(3) of the Civil Procedure Code, which classify territorial competence as private-order where not exclusive and require the defendant alone to invoke it via the statement of defense or by the first hearing; since the defendant did not raise the exception, the competence of the originally seized Hunedoara Court became consolidated, and it could no longer divest itself of jurisdiction.
Legislator headnote
AI generatedart. 107 alin. (1) din C. proc. civ, art. 135 alin. (1) C. proc. civ, art. 129 alin. (1) C. proc. civ, art. 129 alin. (3) C. proc. civ, art. 130 alin. (2) C. proc. civ, art. 130 C. proc. civ; Jurisdiction Fixed: Hunedoara Court Must Hear Performance Guarantee Unblocking Claim: Înalta Curte reţine că este sesizată cu un conflict negativ de competenţă teritorială, în ipoteza prevăzută de art. 133 alin. (2) teza I din C. proc. civ., anume a declinărilor reciproce între Judecătoria Hunedoara şi Judecătoria Târgu-Mureş.
Keywords
AI generatedCited Legislation
AI generatedRelated Decisions
AI generatedFull text
Şedinţa publică din data de 5 octombrie 2022
Asupra conflictului negativ de faţă, constată următoarele:
Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Hunedoara la data de 22.11.2021, reclamanta S.C. A. S.R.L. a solicitat în contradictoriu cu pârâta Administraţia Naţională Apele Române - Administraţia Bazinală de Ape Mureş obligarea acesteia la deblocarea contului de garanţie de bună execuţie constituit de către societatea reclamantă în baza contractului de servicii nr. x/06.09.2018.
Pârâtul a depus întâmpinare, solicitând respingerea ca rămasă fără obiect a cererii, având în vedere că a deblocat contul de garanţie.
În şedinţa de judecată din data de 08.02.2022, fiind la primul termen, instanţa a invocat din oficiu excepţia necompetenţei teritoriale a Judecătoriei Hunedoara.
Prin sentinţa civilă nr. 242/2022 din 25 februarie 2022, Judecătoria Hunedoara a admis excepţia necompetenţei teritoriale a acestei instanţe, invocată din oficiu, şi a declinat competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Judecătoriei Târgu-Mureş.
În motivare, instanţa a reţinut incidenţa prevederilor art. 107 alin. (1) din C. proc. civ., potrivit cărora cererea de chemare în judecată se introduce la instanţa în a cărei circumscripţie domiciliază sau îşi are sediul pârâtul, dacă legea nu prevede altfel.
Astfel, constatând că pârâta are sediul la o adresă aflată în Târgu-Mureş, a reţinut că instanţa competentă să soluţioneze prezenta cauză din punct de vedere teritorial, prin raportare la domiciliul pârâtei, este Judecătoria Târgu-Mureş.
Prin sentinţa civilă nr. 2136 din20 mai 2022, Judecătoria Târgu-Mureş a admis excepţia necompetenţei teritoriale a acestei instanţe, invocată din oficiu, şi a declinat competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Hunedoara. Constatând ivit conflictul negativ de competenţă, a suspendat din oficiu cauza şi a înaintat dosarul instanţei supreme în vederea pronunţării regulatorului de competenţă.
În considerente, instanţa a reţinut că, în raport de obiectul cererii de chemare în judecată, în cauză este vorba despre o competenţă teritorială de ordine privată, astfel că doar pârâta din prezenta cauză era în măsură să invoce necompetenţa teritorială a Judecătoriei Hunedoara, inclusiv prin raportare la art. 22.2 din contractul încheiat între părţi, prin care acestea au optat pentru o alegere de competenţă.
Soluţia şi considerentele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie:
Examinând conflictul negativ de competenţă cu a cărui judecată a fost legal sesizată, în temeiul dispoziţiilor art. 133 pct. 2 coroborate cu cele ale art. 135 alin. (1) C. proc. civ., Înalta Curte constată următoarele:
Înalta Curte reţine că este sesizată cu un conflict negativ de competenţă teritorială, în ipoteza prevăzută de art. 133 alin. (2) teza I din C. proc. civ., anume a declinărilor reciproce între Judecătoria Hunedoara şi Judecătoria Târgu-Mureş.
Obiectul prezentului demers judiciar îl reprezintă o obligaţie de a face, respectiv aceea ca pârâta Administraţia Naţională Apele Române - Administraţia Bazinală de Ape Mureş să procedeze la deblocarea contului de garanţie de bună execuţie.
Ivirea prezentului conflict negativ de competenţă a fost determinată de calificarea diferită a competenţei de ordine publică sau privată incidentă în speţă, cât şi a condiţiilor de invocare a excepţiei de necompetenţă teritorială.
Înalta Curte reţine că, în materia competenţei teritoriale, regula de drept comun este înscrisă în dispoziţiile art. 107 alin. (1) din C. proc. civ., potrivit cărora cererea de chemare în judecată se introduce la instanţa în a cărei circumscripţie domiciliază sau îşi are sediul pârâtul, dacă legea nu dispune astfel.
Totodată, se constată că potrivit art. 22.2 din contractul încheiat între părţile litigante, dacă (...) "achizitorul şi prestatorul nu reuşesc să rezolve în mod amiabil o divergenţă contractuală, fiecare poate solicita ca disputa să se soluţioneze de către Tribunalul Târgu-Mureş".
Potrivit art. 129 alin. (1) C. proc. civ., "Necompetenţa este de ordine publică sau privată." Alin. 2 al acestui articol prevede că necompetenţa este de ordine publică: (pct. 1) "în cazul încălcării competenţei generale, când procesul nu este de competenţa instanţelor judecătoreşti; (pct. 2) în cazul încălcării competenţei materiale, când procesul este de competenţa unei instanţe de alt grad sau de competenţa unei alte secţii sau altui complet specializat; (pct. 3) în cazul încălcării competenţei teritoriale exclusive, când procesul este de competenţa unei alte instanţe de acelaşi grad şi părţile nu o pot înlătura."
Conform art. 129 alin. (3) C. proc. civ., "În toate celelalte cazuri, necompetenţa este de ordine privată."
Raportat la obiectul cererii de chemare în judecată, Înalta Curte constată că în cauză norma de competenţă aplicabilă litigiului de faţă are caracter de ordine privată.
C. proc. civ. cuprinde reglementări potrivit cărora necompetenţa materială şi teritorială, atât cea de ordine publică cât şi cea de ordine privată, poate fi invocată până la anumite termene şi în anumite condiţii.
Astfel, potrivit art. 130 alin. (2) C. proc. civ.:
"necompetenţa materială şi teritorială de ordine publică trebuie invocată de părţi ori de către judecător la primul termen de judecată la care părţile sunt legal citate în faţa primei instanţe", iar alin. (3) al aceluiaşi articol prevede că:
"necompetenţa de ordine privată poate fi invocată doar de către pârât prin întâmpinare sau, dacă întâmpinarea nu este obligatorie, cel mai târziu la primul termen de judecată la care părţile sunt legal citate în faţa primei instanţe."
Din interpretarea textului de lege sus-menţionat rezultă că, atât timp cât excepţia nu a fost invocată în condiţiile stipulate de art. 130 C. proc. civ., soluţionarea cauzei rămâne dobândită instanţei pe rolul căreia se află înregistrată şi aceasta rămâne competentă teritorial a o soluţiona, nemaiputându-se dezînvesti, chiar dacă, potrivit legii, cauza ar intra în competenţa teritorială a altei instanţe.
Or, din înscrisurile aflate la dosarul cauzei, Înalta Curte constată că, în cauză, pârâta, deşi a formulat întâmpinare, aceasta nu a invocat necompetenţa teritorială a Judecătoriei Hunedoara, excepţia necompetenţei teritoriale fiind invocată de instanţă, din oficiu, la termenul de judecată din 8 februarie 2022, cu încălcarea art. 130 alin. (3) C. proc. civ.
Drept urmare, neinvocarea excepţiei de necompetenţă privată de către pârâtă în condiţiile art. 130 alin. (3) C. proc. civ., a avut ca efect consolidarea competenţei instanţei sesizate.
Raportat tuturor considerentelor expuse, Înalta Curte reţine că Judecătoria Hunedoara este competentă să soluţioneze cauza, urmând a dispune în acest sens pe calea regulatorului de competenţă, conform art. 135 din C. proc. civ.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Stabileşte competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Judecătoriei Hunedoara.
Definitivă.
Pronunţată astăzi, 5 octombrie 2022, prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor, prin mijlocirea grefei, conform art. 402 C. proc. civ.