Perempted appeal upheld; court fee nonpayment and late filing bar review.

Şedinţa publică din data de 29 septembrie 2022

Analizând recursul în conformitate cu dispoziţiile art. 499 C. proc. civ., potrivit cărora în cazul în care recursul se respinge fără a fi cercetat în fond, hotărârea de recurs va cuprinde numai motivarea soluţiei fără a se evoca şi analiza motivelor de casare, Înalta Curte constată următoarele:

Prin decizia nr. 1150 din 10 decembrie 2021, pronunţată de Curtea de Apel Craiova, secţia I civilă, s-a constatat perimat recursul declarat de contestatoarea S.C. A. S.R.L. împotriva deciziei civile nr. 135 din 16 februarie 2021, pronunţată de Tribunalul Olt, secţia I civilă, în dosarul nr. x/2020.

Împotriva acestei decizii a declarat recurs petenta S.C. A. S.R.L., cale de atac cu a cărei soluţionare a fost învestită Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.

În cuprinsul cererii de recurs, întemeiată formal pe dispoziţiile art. 488 alin. (1) pct. 3 şi 5 C. proc. civ., recurenta a învederat că instanţa a încălcat dispoziţiile Legii nr. 1/1968, cele ale art. 96, art. 157 alin. (1)lit. g), j), k), art. 22 alin. (6), art. 397 alin. (1), art. 416 alin. (1), art. 248 alin. (5) şi art. 424 alin. (5) C. proc. civ., curtea de apel neavând competenţa teritorială să judece astfel de cauze. A mai arătat că, potrivit art. 96 C. proc. civ., secţia I civilă nu are competenţa materială să judece cauze în materie de contencios administrativ, iar potrivit Legii nr. 1/1968, curtea de apel nu are competenţa teritorială să judece astfel de cauze.

Recurenta a mai susţinut că procedura de citare nu a fost legal îndeplinită, iar recursul nu este perimat, întrucât încheierea de suspendare a fost comunicată la data de 25 mai 2021, iar judecata cauzei s-a reluat la 20 noiembrie 2021.

Recursul a fost înregistrat pe rolul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia I civilă la data de 28 februarie 2022 şi repartizat aleatoriu spre soluţionare completului de filtru CF x.

Învestită cu soluţionarea căii de atac, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia I civilă a procedat la întocmirea raportului asupra admisibilităţii în principiu a căii de atac.

Prin raport s-a reţinut că, în opinia raportorului, partea are deschisă calea de atac a recursului, însă nu legal timbrat şi nici nu este declarat în termenul prevăzut de lege.

Raportul întocmit în cauză, în condiţiile art. 493 alin. (2) şi (3) C. proc. civ., a fost comunicat părţii la 27 iunie 2022, conform dovezii aflate la dosarul de recurs.

La data de 17 martie 2022, recurenta a depus punct de vedere la raport, prin care a învederat că secţia civilă nu are competenţă să judece cauze în contencios administrativ şi fiscal.

Analizând cu prioritate excepţia netimbrării recursului, reţinută prin raport, în condiţiile art. 493 alin. (5) C. proc. civ., Înalta Curte constată următoarele:

Potrivit dispoziţiilor art. 24 din O.U.G. nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru, "(1) Recursul împotriva hotărârilor judecătoreşti se taxează cu 100 RON dacă se invocă unul sau mai multe dintre motivele prevăzute de art. 488 alin. (1) pct. 1 - 7 din C. proc. civ.. (2) În cazul în care se invocă încălcarea sau aplicarea greşită a normelor de drept material, pentru cereri şi acţiuni evaluabile în bani, recursul se taxează cu 50% din taxa datorată la suma contestată, dar nu mai puţin de 100 RON; în aceeaşi ipoteză, pentru cererile neevaluabile în bani, cererea de recurs se taxează cu 100 RON."

De asemenea, art. 33 alin. (1) din acelaşi act normativ prevede că taxele judiciare de timbru se plătesc anticipat, iar pentru situaţia în care cererea de chemare în judecată este netimbrată sau insuficient timbrată, alin. (2) al art. 33 din O.U.G. nr. 80/2013 statuează că instanţa va pune în vedere reclamantului, în condiţiile art. 200 alin. (2) teza I C. proc. civ., obligaţia de a timbra cererea în cuantumul stabilit de instanţă şi de a transmite dovada achitării acestei taxe în cel mult 10 zile de la primirea comunicării instanţei.

În acelaşi timp, dispoziţiile art. 486 alin. (2) C. proc. civ. prevăd că la cererea de recurs se va ataşa dovada achitării taxei de timbru, conform legii. Lipsa menţiunilor prevăzute la alin. (1) lit. a) şi c)-e), precum şi neîndeplinirea cerinţelor prevăzute de alin. (2) sunt sancţionate, potrivit alin. (3) al art. 486 C. proc. civ., cu nulitatea.

În speţă, prin adresa emisă de instanţă la data de 2 martie 2022 şi comunicată recurentei la data de 07 martie 2021 (potrivit dovezii de înmânare de la fila x), i s-a pus în vedere ca, în termen de 10 zile de la comunicare, să depună la dosar dovada achitării taxei judiciare de timbru în cuantum de 100 RON.

Împotriva modului de stabilire a taxei judiciare de timbru, petenta a formulat cerere de reexaminare, înaintată spre soluţionare completului imediat următor.

Prin încheierea din 12 aprilie 2022, pronunţată de Înalta curte de Casaţie şi Justiţie, secţia I civilă, în dosarul nr. x/2020, a fost respinsă, ca tardivă, cererea de reexaminare formulată de petenta S.C. A. S.R.L..

De asemenea, prin raportul asupra admisibilităţii în principiu a recursului s-a pus în vedere recurentei să depună taxa judiciară de timbru, sub sancţiunea anulării cererii, ca netimbrată.

Cum însă recurenta-petentă nu a făcut dovada achitării taxei judiciare de timbru, în cuantumul stabilit de către instanţă, în raport de prevederile art. 24 alin. (2) teza a II-a din O.U.G. nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru şi art. 486 alin. (3) C. proc. civ., Înalta Curte constată că recursul nu este timbrat, astfel încât se impune sancţiunea anulării recursului declarat de petenta S.C. A. S.R.L. împotriva deciziei nr. 1150 din data de 10 decembrie 2021, pronunţată de Curtea de Apel Craiova, secţia I civilă.

Totodată, se reţine că recursul declarat de petentă S.C. A. S.R.L. nu este formulat în termenul legal prevăzut de art. 421 alin. (2) C. proc. civ., potrivit cu care hotărârea care constată perimarea este supusă recursului, la instanţa ierarhic superioară, în termen de 5 zile de la pronunţare.

Calculul termenelor este reglementat de art. 181 C. proc. civ., iar la alin. (1) pct. 2 al aceluiaşi articol se prevede expres că atunci, când termenul se socoteşte pe zile, nu intră în calcul ziua de la care începe să curgă termenul şi nici ziua când acesta se împlineşte.

În cauză, hotărârea care constată perimarea, respectiv decizia nr. 1150 a fost pronunţată la data de 10 decembrie 2021, dată de la care curge termenul de 5 zile prevăzut de lege pentru exercitarea recursului.

Potrivit art. 181 alin. (1) pct. 2 C. proc. civ., referitor la calculul termenelor procedurale stabilite pe zile, în cauză, termenul de recurs s-a împlinit la data de 16 decembrie 2021 (joi).

Cererea de recurs a fost formulată la data de 17 ianuarie 2022, potrivit menţiunii de pe plicul aflat la dosarul de recurs.

Având în vedere dispoziţiile art. 421 alin. (2) din C. proc. civ., menţionate anterior, referitoare la termenul de declarare a recursului împotriva hotărârii prin care s-a constatat perimarea, Înalta Curte reţine că recursul declarat în cauză a fost formulat cu depăşirea termenului legal.

Potrivit dispoziţiilor art. 185 alin. (1) C. proc. civ.:

"Când un drept procesual trebuie exercitat într-un anumit termen, nerespectarea acestuia atrage decăderea din exercitarea dreptului, în afară de cazul în care legea dispune altfel. Actul de procedură făcut peste termen este lovit de nulitate".

Articolul invocat prevede sancţiunea procedurală a decăderii în cazul nerespectării termenelor prevăzute de lege.

În acest sens, având în vedere că termenul legal pentru declararea căii de atac extraordinare a recursului a fost depăşit, în temeiul art. 185 alin. (1) C. proc. civ., Înalta Curte va reţine că recursul declarat în cauză este tardiv formulat.

De altfel, Înalta Curte reţine şi împrejurarea că cererea de recurs nu cuprinde motivele de nelegalitate pe care se sprijină, nefiind respectate dispoziţiile art. 486 alin. (1) lit. d) C. proc. civ. care dispun în sensul că cererea de recurs va cuprinde motivele de nelegalitate pe care se întemeiază recursul şi dezvoltarea lor, sau, după caz, menţiunea că acestea vor fi depuse printr-un memoriu separat, iar alin. (3) al aceluiaşi articol sancţionează cu nulitatea lipsa din cererea de recurs a motivelor de nelegalitate.

Totodată, conform dispoziţiilor art. 489 alin. (1) C. proc. civ., recursul este nul dacă nu a fost motivat în termenul legal, cu excepţia cazului în care se invocă motive de casare de ordine publică, care pot fi ridicate din oficiu de către instanţă, chiar după împlinirea termenului de motivare a recursului.

În cauză, prin decizia recurată s-a constatat perimat recursul formulat de contestatoarea S.C. A. S.R.L. împotriva deciziei civile nr. 135 din 16 februarie 2021, pronunţată de Tribunalul Olt, secţia I civilă, în dosarul nr. x/2020, reţinându-se că de la data suspendării pricinii, respectiv 18 mai 2021, cauza a rămas în nelucrare mai mult de 6 luni din motive imputabile părţii.

Prin cererea de recurs, recurenta nu a formulat critici de nelegalitate cu privire la soluţia pronunţată şi, deşi a invocat incidenţa motivelor de casare prevăzute de art. 488 alin. (1) pct. 3 şi 5 C. proc. civ., nu a prezentat argumente care să vizeze decizia atacată şi care să poată fi încadrate în cazurile de casare prevăzute de art. 488 din acelaşi cod.

Înalta Curte reţine că a motiva recursul înseamnă, pe de o parte, arătarea cazului de nelegalitate, prin indicarea unuia dintre motivele prevăzute limitativ de art. 488 C. proc. civ., iar, pe de altă parte, dezvoltarea acestuia, în sensul formulării unor critici concrete cu privire la judecata realizată de instanţa care a pronunţat hotărârea recurată, din perspectiva motivului de nelegalitate invocat.

Având în vedere că recurentul nu a arătat care sunt criticile de nelegalitate a deciziei atacate şi că, în cauză, nu au fost identificate motive de ordine publică, care să poată fi invocate din oficiu, în condiţiile art. 489 alin. (3) C. proc. civ., Înalta Curte constată că cererea de recurs dedusă judecăţii nu îndeplineşte cerinţele prevăzute sub sancţiunea nulităţii de art. 486 alin. (3) din acelaşi act normativ.

În raport de toate aceste considerente, în temeiul art. 493 alin. (5) C. proc. civ., Înalta Curte va anula recursul declarat de petenta S.C. A. S.R.L. împotriva deciziei nr. 1150 din data de 10 decembrie 2021, pronunţată de Curtea de Apel Craiova, secţia I civilă.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Anulează recursul declarat de petenta S.C. A. S.R.L. împotriva deciziei nr. 1150 din data de 10 decembrie 2021, pronunţată de Curtea de Apel Craiova, secţia I civilă.

Fără cale de atac.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 29 septembrie 2022.