Nullity of cassation appeal for failure to develop specific grounds of illegality against a suspension order

Şedinţa publică din data de 29 septembrie 2022

Analizând recursul în conformitate cu dispoziţiile art. 499 C. proc. civ., potrivit cărora în cazul în care recursul se respinge fără a fi cercetat în fond, hotărârea de recurs va cuprinde numai motivarea soluţiei fără a se evoca şi analiza motivelor de casare, Înalta Curte constată următoarele:

Prin cererea înregistrată la data de 27 octombrie 2021 la Curtea de Apel Alba Iulia, secţia I civilă, reclamanta A. a declarat recurs împotriva încheierii din 11 mai 2021, pronunţată de Curtea de Apel Alba Iulia, secţia I civilă, în dosarul nr. x/2017.

Recursul a fost înregistrat pe rolul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia I civilă la data de 05 noiembrie 2021 şi repartizat aleatoriu spre soluţionare completului de filtru CF x.

În cuprinsul cererii de recurs, fără a invoca incidenţa vreunuia dintre motivele de casare prevăzute de dispoziţiile art. 488 alin. (1) din C. proc. civ., recurenta-reclamantă a solicitat casarea încheierii atacate şi trimiterea cauzei, spre rejudecare, la instanţa de executare şi pronunţarea unei ordonanţe preşedinţiale privind executarea silită în condiţiile legii.

În continuare, recurenta a solicitat repunerea pe rol a cauzei şi continuarea judecăţii privind dosarul execuţional nr. x/2009, obiect al ordonanţei preşedinţiale nr. 6473/2006, titlu executoriu pronunţat în dosarul nr. x/2006 al Judecătoriei Petroşani, recurenta prezentând, pe larg, situaţia de fapt a litigiului.

Învestită cu soluţionarea căii de atac, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia I civilă a procedat la întocmirea raportului asupra admisibilităţii în principiu a căii de atac.

Prin raport s-a reţinut că, în opinia raportorului, partea are deschisă calea de atac a recursului împotriva încheierii atacate, recursul este declarat în termenul legal, este timbrat şi îndeplineşte cerinţele de formă prevăzute de art. 486 alin. (1) lit. a), c) şi e) C. proc. civ., însă criticile formulate prin cererea de recurs nu se circumscriu motivelor de casare prevăzute de art. 488 alin. (1) C. proc. civ.

Totodată, s-a reţinut că, în temeiul dispoziţiilor art. 493 C. proc. civ., completul de filtru urmează să dispună asupra admisibilităţii în principiu a recursului şi să aprecieze cu privire la încadrarea criticilor în motivele de casare prevăzute limitativ de art. 488 C. proc. civ.

Completul de filtru C10, constatând că raportul întruneşte condiţiile art. 493 alin. (3) din C. proc. civ., a dispus comunicarea raportului părţilor, pentru ca acestea să depună puncte de vedere, aşa cum prevăd dispoziţiile art. 493 alin. (4) din C. proc. civ.

Potrivit dovezilor aflate la dosarul de recurs, raportul asupra admisibilităţii în principiu a recursului a fost comunicat părţilor la data de 31 mai 2021.

Părţile nu au depus punct de vedere la raport.

Examinând recursul, în condiţiile art. 493 alin. (5) C. proc. civ., în raport de excepţia nulităţii recursului reţinută prin raport, faţă de dispoziţiile art. 248 alin. (1) C. proc. civ., Înalta Curte constată următoarele:

Cu titlu preliminar, referitor la cererea de repunere pe rol a cauzei, se reţine că această cerere se formulează şi se depune la instanţa care a dispus măsura suspendării judecăţii, instanţa respectivă urmând a o analiza, după îndeplinirea obligaţiilor de plată a taxei judiciare de timbru, dacă este cazul.

Aşadar, Înalta Curte reţine că a fost învestită exclusiv cu soluţionarea recursului îndreptat împotriva încheierii prin care s-a dispus suspendarea cauzei, cererea de repunere pe rol a cauzei fiind în competenţa instanţei care a dispus suspendarea.

Analizând condiţiile de formă ale cererii de recurs, Înalta Curte constată următoarele:

Potrivit dispoziţiilor art. 483 alin. (3) C. proc. civ., recursul urmăreşte să supună Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie examinarea, în condiţiile legii, a conformităţii hotărârii atacate cu regulile de drept aplicabile.

Potrivit art. 486 alin. (1) lit. d) C. proc. civ., cererea de recurs va cuprinde motivele de nelegalitate pe care se întemeiază recursul şi dezvoltarea lor, sau, după caz, menţiunea că acestea vor fi depuse printr-un memoriu separat, iar alin. (3) al aceluiaşi articol sancţionează cu nulitatea lipsa din cererea de recurs a motivelor de nelegalitate.

Totodată, conform dispoziţiilor art. 489 alin. (1) C. proc. civ., recursul este nul dacă nu a fost motivat în termenul legal, cu excepţia cazului în care se invocă motive de casare de ordine publică, care pot fi ridicate din oficiu de către instanţă, chiar după împlinirea termenului de motivare a recursului.

Aceeaşi sancţiune intervine şi în cazul în care criticile formulate nu se încadrează în motivele de casare prevăzute de art. 488 C. proc. civ., astfel cum rezultă din cele statuate de art. 489 alin. (2) din acelaşi act normativ.

A motiva recursul înseamnă, pe de o parte, arătarea cazului de nelegalitate prin indicarea unuia dintre motivele prevăzute limitativ de art. 488 C. proc. civ., iar, pe de altă parte, dezvoltarea acestuia, în sensul formulării unor critici concrete cu privire la judecata realizată de instanţa care a pronunţat hotărârea recurată, din perspectiva motivului de nelegalitate invocat.

Aşadar, pe lângă cerinţa încadrării criticilor formulate în motivele de nelegalitate prevăzute de art. 488 C. proc. civ., Înalta Curte reţine că aceste critici trebuie să vizeze argumentele instanţei care a pronunţat hotărârea atacată, în caz contrar, neputând fi exercitat controlul judiciar de către instanţa de recurs.

În cauză, prin încheierea din 11 mai 2021, pronunţată de Curtea de Apel Alba Iulia, secţia I civilă, în dosarul nr. x/2017, în temeiul art. 411 alin. (1) pct. 2 C. proc. civ., a fost dispusă suspendarea cauzei pentru lipsa părţilor.

Prin motivele de recurs, recurenta nu a arătat în ce constă nelegalitatea hotărârii atacate, prin raportare la soluţia pronunţată de Curtea de Apel Alba Iulia, ci şi-a exprimat nemulţumirea cu privire la soluţiile date de instanţele de judecată litigiilor în care a fost parte şi cu privire la modul de administrare a probatoriului în aceste litigii.

Întrucât obiectul recursului îl constituie încheierea de suspendare a judecării cauzei, eventualele critici susceptibile de încadrare în dispoziţiile art. 488 C. proc. civ. ar fi trebuit să dezvolte argumente prin care să se tindă a se demonstra, în concret, nelegalitatea măsurii dispuse prin încheierea recurată şi să combată cele reţinute de instanţă, în sensul că la strigarea cauzei nu s-a prezentat niciuna dintre părţi şi nici nu au solicitat judecarea cauzei în lipsă.

Or, recurenta a dedus judecăţii numai aspecte de fapt ale litigiului, care nu pot face obiectul prezentei căi extraordinare de atac, de reformare, care, potrivit art. 483 alin. (3) C. proc. civ., urmăreşte să supună instanţei examinarea, în condiţiile legii, a conformităţii hotărârii atacate cu regulile de drept aplicabile.

Având în vedere că recurenta nu a arătat care sunt criticile de nelegalitate ale încheierii atacate şi că, în cauză, nu au fost identificate motive de ordine publică, care să poată fi invocate din oficiu, în condiţiile art. 489 alin. (3) C. proc. civ., Înalta Curte constată că cererea de recurs dedusă judecăţii nu îndeplineşte cerinţele prevăzute sub sancţiunea nulităţii de art. 486 alin. (3) din acelaşi act normativ.

Pentru aceste considerente, în temeiul art. 493 alin. (5) C. proc. civ., Înalta Curte va anula recursul declarat de reclamanta A. împotriva încheierii din data de 11 mai 2021, pronunţată de Curtea de Apel Alba Iulia, secţia I civilă, în dosarul nr. x/2017.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Anulează recursul declarat de reclamanta A. împotriva încheierii din data de 11 mai 2021, pronunţată de Curtea de Apel Alba Iulia, secţia I civilă, în dosarul nr. x/2017.

Fără cale de atac.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 29 septembrie 2022.