Jurisdictional competence for successive inheritances: exclusive jurisdiction anchored at the last domicile of any decedent under Art. 118 al. 2 CPC

Şedinţa publică din data de 29 septembrie 2022

După deliberare, asupra conflictului negativ de competenţă:

I. Circumstanţele cauzei

Prin cererea precizată înregistrată pe rolul Judecătoriei Alba Iulia, în data de 14 ianuarie 2021, sub nr. x/2021, reclamanţii A. şi B. au solicitat instanţei, în contradictoriu cu pârâţii C. şi D., ca prin hotărârea ce o va pronunţa:

1. Să dispună anularea testamentului autentificat sub nr. x/28.07.2015 la E., pentru lipsa discernământului testatoarei F. de la momentul încheierii acestuia;

2. Să dispună anularea testamentului autentificat sub nr. x/28.07.2015 la E., pentru vicierea consimţământului testatoarei sub forma captaţiei şi a sugestiei;

3. Să dispună anularea testamentului autentificat sub nr. x/28.07.2015 la E., pentru incapacitatea specială a beneficiarilor de a primi liberalitatea, conform art. 990 C. civ.

4. Să dispună anularea certificatelor de moştenitor eliberate pe numele pârâţilor, ca efect al anulării testamentului prin care au fost numiţi pârâţii în calitate de legatari universali al numitei F.;

5. Să constate că masa succesorală după defuncta F. se compune din totalitatea bunurilor menţionate în cuprinsul Certificatul de legatar nr. x/2015 încheiat la data de 23.09.2015 şi că în urma decesului acesteia, întreaga masă succesorală îi revine soţului, respectiv numitului G., în calitate de unic moştenitor;

6. Să constate că în urma decesului numitului G., survenit la data de 10.01.2016, au calitatea de moştenitori numitul H., în calitate de ascendent privilegiat şi numita I., în calitate de colateral privilegiat;

7. Să constate că în urma decesului numitului H., din data de 01.07.2016, întreaga masă succesorală îi revine numitei I., în calitate de descendentă directă;

8. Să constate că în urma decesului numitei I., de la data de 17.09.2016, singurii moştenitori ai acesteia sunt reclamanţii, respectiv A. în calitate de soţ supravieţuitor şi B., în calitate de descendent direct;

9. Ca urmare a admiterii petitelor 1-7, în principal, se solicită să se constate că întreaga masă succesorală a defunctei F. revine reclamanţilor;

10. În subsidiar, s-a solicitat reducţiunea liberalităţilor înscrise în testamentul numitei F. şi reîntregirea rezervei succesorale a numitului G., iar drept urmare, să se constate că rezerva succesorală a acestuia revine reclamanţilor în calitate de moştenitori.

În drept, au fost invocate prevederile art. 963 şi urm. C. civ., art. 1038, art. 990 alin. (1) şi art. 1086 şi urm. C. civ., precum şi alte dispoziţii legale la care s-a făcut trimitere în acţiune.

Prin sentinţa civilă nr. 1348/2021 din 07 iunie 2021, pronunţată de Judecătoria Alba Iulia, a fost admisă excepţia necompetenţei materiale a Judecătoriei Alba Iulia, invocată prin întâmpinare de pârâţii C. şi D. şi a fost declinată, în favoarea Tribunalului Alba, competenţa de soluţionare a cererii formulate de reclamanţii A. şi B..

Prin sentinţa civilă nr. 2816/2021 din 17 noiembrie 2021, pronunţată de Tribunalul Alba, secţia I civilă, a fost admisă excepţia de necompetenţă materială, invocată din oficiu, a fost declinată competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Judecătoriei Alba Iulia, s-a constatat ivit conflictul negativ de competenţă dintre Judecătoria Alba Iulia şi Tribunalul Alba şi în baza art. 134 C. proc. civ. a fost suspendată judecata şi înaintat dosarul Curţii de Apel Alba Iulia pentru soluţionarea conflictului de competenţă ivit.

Prin sentinţa civilă nr. 5/2022 din 25 ianuarie 2022, pronunţată de Curtea de Apel Alba Iulia, secţia I civilă, în dosarul nr. x/2021, a fost stabilită competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Judecătoriei Alba Iulia, reţinându-se, în esenţă, faţă de dispoziţiile art. 94 pct. 1 lit. j)1 C. proc. civ. care reprezintă o normă specială faţă de art. 94 pct. 1 lit. k) din acelaşi cod, că acţiunea dedusă judecăţii are ca obiect cereri în materie de moştenire, iar competenţa de soluţionare aparţine judecătoriei, în speţă Judecătoriei Alba Iulia.

Dosarul a fost reînregistrat pe rolul Judecătoriei Alba Iulia, în data de 10 februarie 2022, sub nr. x/2021*.

Prin sentinţa civilă nr. 595/2022 din 28 martie 2022, pronunţată de Judecătoria Alba Iulia, a fost admisă excepţia necompetenţei teritoriale, invocată de pârâţi, şi a fost declinată competenţa de soluţionare a cauzei, în favoarea Judecătoriei Jibou.

În motivare, această instanţă a reţinut că dispoziţiile art. 118 C. proc. civ. reglementează o competenţă exclusivă în favoarea instanţei celui din urmă domiciliu al defunctului, iar în speţă este vorba despre o singură moştenire, respectiv cea a defunctei F.. S-a mai reţinut că moştenirea lui G., decedat în Alba Iulia, fostul soţ al defunctei F., nu face obiectul cauzei, aceeaşi fiind situaţia şi cu succesiunea defunctei I., iar pârâţii nu au pus în discuţie faptul că reclamanţii sunt succesorii defuncţilor G. şi I..

A mai apreciat instanţa că valabilitatea dispoziţiilor testamentare cuprinse în testamentul defunctei F. fac obiectul prezentei cauze, litigiul dintre părţi vizând doar acest aspect, nu şi alte moşteniri menţionate în petit şi în legătură cu care pârâţii nu au nicio pretenţie.

Conchizând, în raport cu faptul că ultimul domiciliu al testatoarei F., decedată la 18 august 2015, a fost în localitatea Jibou, jud. Sălaj, această instanţă a declinat competenţa de soluţionare a cauzei, în favoarea Judecătoriei Alba Iulia.

Învestită prin declinare, Judecătoria Jibou prin sentinţa civilă nr. 729 din 07 iulie 2022, a admis excepţia necompetenţei teritoriale, invocată din oficiu, a declinat competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Judecătoriei Alba Iulia; a constatat ivit conflictul negativ de competenţă şi a înaintat dosarul către Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie pentru pentru soluţionarea conflictului negativ de competenţă.

Pentru a hotărî astfel, această instanţă a reţinut, având în vedere dispoziţiile art. 118 alin. (2) C. proc. civ., că la punctul 6 din cererea introductivă se solicită să se stabilească calitatea de moştenitori după defunctul G., decedat la data de 10 ianuarie 2016, cu ultimul domiciliul în Alba Iulia, aşa cum rezultă din certificatul de moştenitor nr. x/2018 depus la dosarul fond, iar la punctul 10 din cererea introductivă se solicită reîntregirea rezervei succesorale a numitului G., solicitare care se încadrează la art. 118 alin. (1) pct. 2, fiind o cerere privitoare la moştenirea defunctului G., cu ultimul domiciliul în Alba Iulia, dosar.

Ca atare, instanţa a apreciat că obiectul litigiului nu se raportează doar la o singură moştenire, cea a defunctei F., ci sunt formulate cereri raportat la rezerva succesorală şi calitatea de moştenitori după defuncţii G., decedat la data de 10 ianuarie 2016, şi I., decedată la data de 17 septembrie 2016, ambii cu ultimul domiciliul în Alba Iulia, jud. Alba.

Reclamanţii au ales, dintre mai multe instanţe deopotrivă competente, instanţa de la ultimul domiciliu al defuncţilor J. şi I., ambii cu ultimul domiciliul în Alba Iulia, jud. Alba, introducând cererea la Judecătoria Alba-Iulia.

Concluzionând, instanţa a constatat că în cauză sunt incidente dispoziţiile art. 118 alin. (2) C. proc. civ., care reglementează competenţa în situaţia cererilor care privesc mai multe moşteniri deschise succesiv şi a declinat competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Judecătoriei Alba Iulia.

II. Soluţia şi considerentele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie

Examinând conflictul negativ de competenţă cu a cărui judecată a fost legal sesizată, în temeiul dispoziţiilor art. 133 pct. 2 coroborate cu cele ale art. 135 alin. (1) din C. proc. civ., Înalta Curte reţine următoarele:

Înalta Curte reţine că este sesizată cu un conflict negativ de competenţă care se circumscrie ipotezei prevăzute de art. 133 alin. (2) teza I din C. proc. civ., conflict ivit ca urmare a declinărilor reciproce între Judecătoria Alba Iulia şi Judecătoria Jibou.

În speţă, prin cererea de chemare în judecată formulată de reclamanţii A. şi B., în calitate de moştenitori legali ai defunctei I., aceştia au solicitat anularea testamentului autentificat sub nr. x/28.07.2015 la E., act încheiat de către defuncta F. în favoarea pârâţilor C. şi D., anularea certificatelor de moştenitor eliberate pârâţilor, dar şi stabilirea calităţii de moştenitori al numitului G., în calitate de soţ supravieţuitor după defuncta F., al numiţilor H., în calitate de ascendent privilegiat şi a numitei I., în calitate de colateral privilegiat după defunctul G., a numitei I., în calitate de descendentă după defunctul H., a reclamanţilor A., în calitate de soţ supravieţuitor şi B., în calitate de descendent după defuncta I., stabilirea masei succesorale după fiecare defunct şi în subsidiar reducţiunea liberalităţilor excesive cuprinse în testament.

Raportat la conţinutul concret al cererii de chemare în judecată, se reţine că aceasta priveşte mai multe moşteniri deschise succesiv, iar nu exclusiv moştenirea defunctei F., câtă vreme reclamanţii solicită ca instanţa să statueze inclusiv în ceea ce priveşte calitatea de succesori ai defuncţilor G. şi I..

Se observă în acelaşi timp că potrivit certificatelor de deces aflate în dosarul Judecătoriei Alba Iulia la filele x, G. a decedat la data de 10 ianuarie 2016, în Alba Iulia, unde a avut şi ultimul domiciliu, iar I. a decedat la data de 17 septembrie 2016, în Alba Iulia, având ultimul domiciliu în Alba Iulia.

În raport cu obiectul pricinii deduse judecăţii, Înalta Curte reţine că în speţă sunt incidente dispoziţiile art. 118 C. proc. civ., potrivit cu care:

"(1) În materie de moştenire, până la ieşirea din indiviziune, sunt de competenţa exclusivă a instanţei celui din urmă domiciliu al defunctului:1. cererile privitoare la validitatea sau executarea dispoziţiilor testamentare; 2. cererile privitoare la moştenire şi la sarcinile acesteia, precum şi cele privitoare la pretenţiile pe care moştenitorii le-ar avea unul împotriva altuia;3. cererile legatarilor sau ale creditorilor defunctului împotriva vreunuia dintre moştenitori sau împotriva executorului testamentar. (2) Cererile formulate potrivit alin. (1) care privesc mai multe moşteniri deschise succesiv sunt de competenţa exclusivă a instanţei ultimului domiciliu al oricăruia dintre defuncţi".

Astfel, în cauza dedusă judecăţii se pune problema unor moşteniri deschise succesiv, ceea ce face aplicabile dispoziţiile art. 118 alin. (2) C. proc. civ., care reglementează un caz de prorogare legală de competenţă, deoarece instanţa aleasă de reclamant devine competentă să judece litigiul şi în raport cu cereri care, formulate de sine stătător, ar fi atras competenţa teritorială a altei instanţe, respectiv cea de la ultimul domiciliu al altor defuncţi.

În aplicarea acestor norme se reţine că deşi defuncta F. a avut ultimul domiciliu în oraşul Jibou (fapt ce ar fi atras competenţa teritorială a Judecătoriei Jibou), în exercitarea drepturilor recunoscute de lege cu privire la alegerea instanţei competente conform art. 116 C. proc. civ., reclamanţii au introdus acţiunea la Judecătoria Alba Iulia, în a cărei circumscripţie se află ultimul domiciliul al defuncţilor G. şi I..

Or, prin depunerea cererii de chemare în judecată la Judecătoria Alba Iulia, reclamanţii au învestit în mod legal această instanţă, fixând în mod definitiv competenţa în favoarea acesteia.

Pentru aceste considerente, Înalta Curte va stabili competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Judecătoriei Alba Iulia, ca primă instanţă competentă sesizată, urmând a dispune în acest sens, pe calea regulatorului de competenţă, conform art. 135 din C. proc. civ.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Stabileşte competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Judecătoriei Alba Iulia.

Definitivă.

Pronunţată astăzi, 29 septembrie 2022, prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor de către grefa instanţei.