Extraordinary appeal against peremption ruling for inactive social assistance case annulled as late and lacking mandatory grounds
Legislator summary
AI generatedThe High Court of Cassation and Justice annulled the appellant's appeal, thereby leaving in force the lower court's decision that had declared the appellant's prior appeal perempted; consequently, the appellant prevailed on no issues and the procedural status quo was maintained. The dispute concerned a civil matter involving a social assistance authority, where the appellate court had previously ruled that the appellant's earlier appeal against a suspension order was perempted due to the case remaining inactive for over six months through the parties' fault. The appellant challenged this peremption ruling via an extraordinary appeal (recurs) to the supreme court, but failed to meet procedural requirements. The decisive legal basis included the finding that the appeal was filed late, violating the five-day deadline under Article 421(2) of the Code of Civil Procedure and triggering forfeiture under Article 185(1), as well as the finding that the appeal was null and void because it lacked the mandatory grounds of illegality required by Articles 486(3) and 489(1), failing to specifically address the lower court's reasoning regarding the peremption conditions.
Legislator headnote
AI generatedart. 248 alin. (1) C. proc. civ, art. 421 alin. (2) C. proc. civ, art. 181 C. proc. civ, art. 181 alin. (1) pct. 2 C. proc. civ, art. 421 alin. (2) din C. proc. civ, art. 185 alin. (1) C. proc. civ; Extraordinary appeal against peremption ruling for inactive social assistance case annulled as late and lacking mandatory grounds: The dispute concerned a civil matter involving a social assistance authority, where the appellate court had previously ruled that the appellant's earlier appeal against a suspension order was perempted due to the case remaining inactive for over six months through the parties' fault. The appellant challenged this peremption ruling via an extraordinary appeal (recurs) to the supreme court, but failed to meet procedural requirements. The decisive legal basis included the finding that the appeal was filed late, violating the five-day deadline under Article 421(2) of the Code of Civil Procedure and triggering forfeiture under Article 185(1), as well as the finding that the appeal was null and void because it lacked the mandatory grounds of illegality required by Articles 486(3) and 489(1), failing to specifically address the lower court's reasoning regarding the peremption conditions.
Keywords
AI generatedCited Legislation
AI generatedRelated Decisions
AI generatedKey legal questions extracted by Legislator
AI generatedBasis for the decision to annul the appeal due to its late filing and lack of proper motivation.
Full text
Şedinţa publică din data de 29 septembrie 2022
Deliberând asupra cauzei de faţă, constată următoarele:
1. Circumstanţele cauzei
Prin decizia nr. 122 din 15 martie 2022, pronunţată de Curtea de Apel Suceava, secţia I civilă, s-a constatat perimat recursul declarat de reclamantul A. împotriva încheierii de suspendare din 22 aprilie 2021, pronunţată de Tribunalul Suceava, secţia I civilă, în dosarul nr. x/2021, în contradictoriu cu intimata-pârâtă Direcţia Generală de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului Suceava.
Împotriva acestei decizii a declarat recurs reclamantul A..
Recursul a fost înregistrat pe rolul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia I civilă la data de 06 aprilie 2022 şi repartizat aleatoriu spre soluţionare completului nr. 10.
2. Cererea de recurs
Prin cererea de recurs, întemeiată pe dispoziţiile art. 486-490 C. proc. civ., recurentul-reclamant a solicitat admiterea recursului, aşa cum a fost formulat.
Cererea de recurs a fost comunicată intimatei, care nu a depus întâmpinare, în termen legal.
Învestită cu soluţionarea căii de atac, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia I civilă, după efectuarea procedurilor de comunicare, a stabilit termen la data de 29 septembrie 2022, în şedinţă publică şi cu citarea părţilor, în vederea soluţionării cererii de recurs formulate de recurentul-reclamant A..
3. Soluţia instanţei de recurs
Examinând recursul, în raport de excepţia tardivităţii recursului, invocată de reprezentantul Ministerului Public - Parchetul de pe lângă Înalta Curta de Casaţie şi Justiţie, faţă de dispoziţiile art. 248 alin. (1) C. proc. civ., se constată următoarele:
Potrivit dispoziţiilor art. 421 alin. (2) C. proc. civ., hotărârea care constată perimarea este supusă recursului, la instanţa ierarhic superioară, în termen de 5 zile de la pronunţare.
Calculul termenelor este reglementat de art. 181 C. proc. civ., iar la alin. (1) pct. 2 al aceluiaşi articol, se prevede expres că, atunci când termenul se socoteşte pe zile, nu intră în calcul ziua de la care începe să curgă termenul şi nici ziua când acesta se împlineşte.
În cauză, hotărârea care constată perimarea, respectiv decizia nr. 122 a fost pronunţată la data de 15 martie 2022, dată de la care care curge termenul de 5 zile prevăzut de lege pentru exercitarea recursului.
Potrivit art. 181 alin. (1) pct. 2 C. proc. civ., referitor la calculul termenelor procedurale stabilite pe zile, în cauză, termenul de recurs s-a împlinit la data de 21 martie 2022 (luni).
Înalta Curte constată că cererea de recurs a fost depusă, prin poştă electronică, la Curtea de Apel Suceava la data de 22 martie 2022.
Având în vedere dispoziţiile art. 421 alin. (2) din C. proc. civ., menţionate anterior, referitoare la termenul de declarare a recursului împotriva hotărârii prin care s-a constatat perimarea, Înalta Curte reţine că recursul declarat în cauză a fost formulat cu depăşirea termenului legal.
Potrivit dispoziţiilor art. 185 alin. (1) C. proc. civ.:
"Când un drept procesual trebuie exercitat într-un anumit termen, nerespectarea acestuia atrage decăderea din exercitarea dreptului, în afară de cazul în care legea dispune altfel. Actul de procedură făcut peste termen este lovit de nulitate".
Articolul invocat prevede sancţiunea procedurală a decăderii în cazul nerespectării termenelor prevăzute de lege.
În raport de cele prezentate, având în vedere că termenul legal pentru declararea căii de atac extraordinare a recursului a fost depăşit, Înalta Curte, în temeiul art. 185 alin. (1) coroborat cu art. 421 alin. (2) C. proc. civ., constată că recursul declarat de recurentul-reclamant A. este tardiv formulat.
De altfel, Înalta Curte reţine şi împrejurarea că cererea de recurs nu este motivată şi nu cuprinde motivele de nelegalitate pe care se sprijină, nefiind respectate dispoziţiile art. 486 alin. (1) lit. d) C. proc. civ. care dispun în sensul că cererea de recurs va cuprinde motivele de nelegalitate pe care se întemeiază recursul şi dezvoltarea lor, sau, după caz, menţiunea că acestea vor fi depuse printr-un memoriu separat, iar alin. (3) al aceluiaşi articol sancţionează cu nulitatea lipsa din cererea de recurs a motivelor de nelegalitate.
Totodată, conform dispoziţiilor art. 489 alin. (1) C. proc. civ., recursul este nul dacă nu a fost motivat în termenul legal, cu excepţia cazului în care se invocă motive de casare de ordine publică, care pot fi ridicate din oficiu de către instanţă, chiar după împlinirea termenului de motivare a recursului.
Aceeaşi sancţiune intervine şi în cazul în care criticile formulate nu se încadrează în motivele de casare prevăzute de art. 488 C. proc. civ., astfel cum rezultă din cele statuate de art. 489 alin. (2) din acelaşi act normativ.
A motiva recursul înseamnă, pe de o parte, arătarea cazului de nelegalitate prin indicarea unuia dintre motivele prevăzute limitativ de art. 488 C. proc. civ., iar, pe de altă parte, dezvoltarea acestuia, în sensul formulării unor critici concrete cu privire la judecata realizată de instanţa care a pronunţat hotărârea recurată, din perspectiva motivului de nelegalitate invocat.
Aşadar, pe lângă cerinţa încadrării criticilor formulate în motivele de nelegalitate prevăzute de art. 488 C. proc. civ., Înalta Curte reţine că aceste critici trebuie să vizeze argumentele instanţei care a pronunţat hotărârea atacată, în caz contrar, neputând fi exercitat controlul judiciar de către instanţa de recurs.
În cauză, prin decizia civilă nr. 122 din 15 martie 2022, pronunţată de Curtea de Apel Suceava, secţia I civilă, s-a constatat perimat recursul declarat de reclamantul A. împotriva încheierii de suspendare din 22 aprilie 2021, pronunţată de Tribunalul Suceava, secţia I civilă, în dosarul nr. x/2021, în contradictoriu cu intimata-pârâtă Direcţia Generală de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului Suceava, reţinându-se, în esenţă, că dosarul a rămas în nelucrare din vina părţilor mai mult de 6 luni şi că sunt îndeplinite cerinţele legale pentru perimare.
Prin motivele de recurs, recurentul nu a arătat în ce constă nelegalitatea hotărârii atacate, prin raportare la soluţia pronunţată de Curtea de Apel Suceava, ci doar a solicitat admiterea căii de atac, arătând că, în dovedire, depune înscrisuri.
Întrucât obiectul recursului îl constituie o hotărâre prin care s-a constatat perimată calea de atac a recursului, eventualele critici susceptibile de încadrare în dispoziţiile art. 488 C. proc. civ. ar fi trebuit să dezvolte argumente prin care să se tindă a se demonstra, în concret, nelegalitatea măsurii dispuse prin decizia recurată şi să combată cele reţinute de instanţă, în sensul că dosarul a rămas în nelucrare din vina părţilor mai mult de 6 luni şi că sunt întrunite condiţiile legale pentru perimare.
Având în vedere că recurentul nu a arătat care sunt criticile care susţin nelegalitatea deciziei atacate, iar în cauză, nu au fost identificate motive de ordine publică, care să poată fi invocate din oficiu, în condiţiile art. 489 alin. (3) C. proc. civ., Înalta Curte constată că cererea de recurs dedusă judecăţii nu îndeplineşte cerinţele prevăzute sub sancţiunea nulităţii de art. 486 alin. (3) din acelaşi act normativ.
Pentru aceste considerente, în temeiul art. 496 C. proc. civ., Înalta Curte va anula recursul declarat de reclamantul A. împotriva deciziei nr. 122 din 15 martie 2022, pronunţată de Curtea de Apel Suceava, secţia I civilă.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Anulează recursul declarat de reclamantul A. împotriva deciziei nr. 122 din data de 15 martie 2022, pronunţată de Curtea de Apel Suceava, secţia I civilă, în dosarul nr. x/2021.
Definitivă.
Pronunţată astăzi, 29 septembrie 2022, prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor de către grefa instanţei.